234 matches
-
se nuntise floarea pe pământ- De-atunci, când scriu, în umbra ei fierbinte Mi-adăpostesc neliniștile-n vânt... BRUTAR FERICIT (Între pâinea cuvântului și Dumnezeu) Așa e sufletul meu câteodată, În zi de Duminică, mai ales, Precum aluatul dospit în covată, Oriunde mi-e gândul zbucnește un vers... Nu te mira de ce sunt căprui Ochii din Vis când se uită-n lumină, Umbra din flacăra mea să rămâi Și după stingerea când o să vină... Am dat tuturora puținul în dar, Din
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_cartea_cu_filel_nicolae_nicoara_horia_1331112795.html [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cale lină, zbor ușor, Spre înaltul zărilor Și spre culmi de gânduri albe Pas cu pas dorul să-ți salte. Până-n inimă, lumina Să adune ca albina Și cu drag să-ți prăvălească Din covata sa cerească. Din polenul de iubire, Facă-se a ta menire Și din fiece mireasmă, Picătură de aiasmă. Zumzet de copilărie, Legănat în poezie Peste jocurile serii, Să-nflorească-n suflet merii. Și să-ți fie viața-n soare blândă
DE ZIUA TA de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/cerasela_nicoleta_slavulete_1464788891.html [Corola-blog/BlogPost/376562_a_377891]
-
piepteni cu dinți mari de oțel, fixați pe un suport de lemn de obicei. N.A.], vârtelnița[ -Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare. DEX], albia din lemn de tei pentru făcut baie, covata de frământat aluatul pentru pâine sau cozonac și multe, multe altele. Tot din acea încăpere se alimenta iarna cu paie soba oarbă, pentru încălzirea camerei de dormit. Și cealaltă cameră a avut la început tot sobă oarbă, zidită din cioburi
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472998105.html [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ZBOR DE ZĂPEZI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017 Toate Articolele Autorului Prin grâul pâinii nu trecuse, vai, atâta iarnă cu miros de vatră nici harul mamei, mâna din covată, nu se făcuse somn în flori de mai. Ne tot creșteau tuleii hărți pe suflet, și-n podul palmei ne făcusem cruci să nu te pierd prin lungi tăceri de cuci, când ierbii tale i-aș fi fost, doar umblet
ZBOR DE ZĂPEZI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/doina_bezea_1495458613.html [Corola-blog/BlogPost/371456_a_372785]
-
păhărel mă dreg; Flaorica mă crede-un bleg? Mămăliga am făcut; Vai ed mine, s-a răcit!... Bătui lapte-n putinei, Dar să vină dumneaei.... Ți-ai găsit, ce-o fi cu ea?! Floare mă bagă-n beela... Culcai copilu-n covată; Floarea mea, unde-i plecat Și ai utat de bărbat?... Am să-i arăt cine sunt, O să mă găsească în birt. (Intră în crâșmă și o vede pe Florica în mijlocul petrecăreților, cărora le cântă și joacă de mama focului. Gheorghe
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Cine_ma_tine_pe_mine_marin_voican_ghioroiu_1331444815.html [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
cu minunatele lor cuvinte pe care strămoșii noștri le-au primit ca pâinea caldă zicând bogdaproste. Când dau turcii năvală Ne-am îmbogățit lexicul și cu alte cuvinte turcești precum: borangic (biuriunciuk), maramă (mahrama), ciorbă (ciorba), ciorap (kiurab), burlan (boru), covată (kuvata), dovleac (devlek). Ce să zic? Probabil că niște turci veniți în Moldova, în vizită de lucru, au făcut popas la o țărancă în vârstă, care i-a servit cu borș de ștevie. După ce au mâncat, turcii s-au supărat
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului cineva crede că trăiesc fără teamă altcineva afirmă că am înnebunit ba chiar mi-a construit dosar la psihiatrie după ce a murdărit o grămadă de cârpe și le-a spălat în covata publică e caraghioasă lumea și eu odată cu ea mă cern prin toate aceste nimicuri când știu că moartea nu iartă nimic oricât rânjește în luciul perfect al coasei atacă frământă cosește iarba amară a omenirii nu știu dacă are un
CARAGHIOASĂ LUME de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1453195096.html [Corola-blog/BlogPost/372373_a_373702]
-
cu feți-frumoși, elene-cosânzene, zmei și harapi-albi. mă întristez și mi-e teamă că majoritatea copiilor de astăzi, într-o zi, vor muri asfixiați de realitatea crudă în care se scaldă și mă întreb: cine este oare de vină? Legendă: - copaie*= covată, albie - bostană = pepenărie Referință Bibliografică: o poveste nemuritoare / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 566, Anul II, 19 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
O POVESTE NEMURITOARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 by http://confluente.ro/O_poveste_nemuritoare_vasilica_ilie_1342724120.html [Corola-blog/BlogPost/355075_a_356404]
-
mai vin sau nu mai vin . Porțile curților sunt căzute pe alocuri, sunt sărite din țâțâni. Unele au lacăte iar satul, ca să fiu sincer, se pare că se macină și încet, încet dispare. Satul meu, Țuscani, este situat într-o covată. Pe acolo eu nu am văzut tren până la vârsta de 14 ani, mașini nu veneau, exista doar o caravană care venea și dădea film la o lună, parcă. Toate astea le-am cuprins și-n cartea mea de proză, secvențele
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_sterian_cornelia_viju_1386488639.html [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
mii de ani Pâinea noastră frântă pe altare. Mi-e dor de ea, ca de o biruință Când soarele răsare-n dimineață, Mereu de pâinea cea întru ființă, De cea de fiecare zi din viață! Parcă o văd acolo în covată Cu mirosul sfânt de sub ștergare, Din gândul meu nicicând nu se mai gată-, Pâinea de acum, e-aceeași oare? Referință Bibliografică: Pâinea... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014. Drepturi de Autor
PÂINEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Painea_nicolae_nicoara_horia_1389383403.html [Corola-blog/BlogPost/359811_a_361140]
-
râu, dar înconjurată de piscuri înalte și impunătoare, iar golurile dintre ele erau închise de păduri de nepătruns, astfel că prin nici o parte a acestui loc nu este vreo altă intrare, căci acest loc binecuvântat se află ca într-o covată la marginea Țării Românești și la marginea Țării Ungurești. În limba lor, înțelesul numelui acestei mânăstiri, Cozia, este „fortăreață de pământ”, din pricina nenu¬măraților munți din această țară. În această mânăstire nu pătrunde nici o femeie și nici chiar parte femeiască
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Popean,Târnăveni... XX. PÂINE FĂCUTĂ PE VATRA, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017. Pâine făcută pe vatra Bună care frământa Aluatul pentru pâine, Parcă binecuvânta Orele zilei de mâine Pâinea albă aburind Rânduita sub covata Și copilul gângurind În mânuța cu-o bucată Coptul pâinii în Ardeal În cuptor cu bolta mare Este-al vieții ritual A luminii sărbătoare, Pâinea care se dospea În covata frământata Ca Iisus Hristos era Coborât la noi în vatra
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/valer_popean/canal [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
binecuvânta Orele zilei de mâine Pâinea albă aburind Rânduita sub covata Și copilul gângurind În mânuța cu-o bucată Coptul pâinii în Ardeal În cuptor cu bolta mare Este-al vieții ritual A luminii sărbătoare, Pâinea care se dospea În covata frământata Ca Iisus Hristos era Coborât la noi în vatra. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Pâine făcută pe vatrăBuna care frământaAluatul pentru pâine,Parcă binecuvânta Orele zilei de mâinePâinea albă aburindRânduită sub covatăși copilul gângurindîn mânuța cu-o bucatăCoptul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/valer_popean/canal [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
Pâine făcută pe vatrăBuna care frământaAluatul pentru pâine,Parcă binecuvânta Orele zilei de mâinePâinea albă aburindRânduită sub covatăși copilul gângurindîn mânuța cu-o bucatăCoptul pâinii în Ardealîn cuptor cu bolta mareEste-al vieții ritualA luminii sărbătoare,Pâinea care se dospeaîn covata frământatăCa Iisus Hristos eraCoborât la noi în vatră.Valer Popean,Târnăveni... XXI. PROFUND GLAS AL POEZIEI, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017. Profund glas al poeziei Poezie-n profund glas Rezonezi cu veșnicia, Doar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/valer_popean/canal [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
ȘI "DOINA LUI LUCACIU" Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Andreia Botiș și "Doina lui Lucaciu" • Vasile MORAR Nu cred să fie mamă în lumea aceasta care să nu murmure lângă covata, lângă leagănul, lângă pătuțul pruncului înainte de-a adormi un cântecel cât un murmur de izvor cu care să tragă peste pleoapele mugurelului de om pojghița dulce a somnului. Mă întorc în copilărie și-o aud pe mama. Ca o
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Andreia_botis_si_doina_lui_lucaciu_.html [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
au retras în Moldova unde aveau să rămână până când capul familiei, nefericitul condamnat căzut pradă mișeliilor comuniste avea să se întoarcă de la Canal, unde-și ispășise o crudă osândă. Nici la Botoșani nu era raiul! „Bunica mă legăna într-o covată, ceva improvizat. Era mare sărăcie și îi spunea tot timpul mamei mele: «Marie, fata asta mică o să ajungă artistă, ai să vezi»!”, își amintește artista. Timpul a trecut! Rămăseseră departe, în scrumul lăsat de durere, memoriile unui trecut tragic. Într-
FLORINA CERCEL. SPIRITUL, SINGURUL SCUT AL SIEŞI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423465669.html [Corola-blog/BlogPost/375998_a_377327]
-
materială și spirituală a comunei Gurghiu. Soțul este meșter popular, specializat în cioplituri în lemn. El realizează din lemn de esență moale: plop, salcâm, tei, paltin o diversitate de obiecte utilitare: linguri, farfurii, sărărițe, fântâniță, greble, cozi de topor, blide, covată. Soția, Suciu Floarea, în vârstă de 66 de ani, mamă a 8 copii de la care are 15 nepoți, a moștenit din familie meșteșugul cusăturilor pe costume populare. Cusăturile sunt făcute cu bumbac negru pe panama. Costumul popular de femeie lucrat
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
care se putea sta). În camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță cu ulcioarele de lut cu lapte prins, blide cu ștergare, canapeu, cămară în care se ține berbința (un vas în care se bate brânza), covata, pe jos se află preșuri țesute în război, din lână sau de cârță (coade făcute din haine rămase mici). În casa de la Hodac pot fi admirate atât costume populare vechi, cât și noi. Costume de demult pentru femeie se compun
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
bucătăria este bogată în obiecte de uz casnic: soba de fontă pe care se află ceaunul, oale de lut, ticlăzău (fier de călcat), coșuri de nuiele, ulcioare de diferite mărimi, coșărci, mojar (obiect de fier în care se pregătea mujdeiul), covata pentru frământat pâinea, ștergarul cu care se acoperea, parsediu sau blidar, un fel de suport pentru căni și pahare, lădiță pentru linguri, furculițe din lemn. În această cameră iarna se și dormea pentru a se încălzi cât mai puține camere
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
în antreprenoriat un pericol uriaș pentru existența sultanatului. O clasă de mijloc care e în stare să-și producă bunăstarea și care își cunoaște drepturile este o amenințare de moarte pentru acest tip de stat care acționează discreționar, îți ia covata de sub copil ca să cârpească bugetul, dar, în schimb, închide ochii la marile tunuri, dă scutiri și indulgențe marilor penali. Cei de la Antene constată acum cu surprindere că Fiscul acționează cam brutal. Că la descinderi te tratează ca pe un infractor
Războiul celei mai urâte televiziuni cu cea mai urâtă instituție. Și victima Cioloș by https://republica.ro/razboiul-celei-mai-urate-televiziuni-cu-cea-mai-urata-institutie-si-victima-ciolos [Corola-blog/BlogPost/338168_a_339497]
-
pentru mălai, putineiul de smântânit laptele, oala din lut ars în care făcea mama borș din huști de tărâță de grâu și multe alte obiecte casnice precum războiul de țesut, daracul , vârtelnița , albia din lemn de tei pentru făcut baie, covata de frământat aluatul pentru pâine sau cozonac și altele . Tot din acea încăpere se alimenta iarna cu paie soba oarbă, pentru încălzirea camerei de dormit. Și cealaltă cameră a avut la început tot sobă oarbă ,zidită din cioburi de olană
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415197848.html [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
său a fost unul simplu: „așe a fost și la taica meu și așe îi bine!”. L-am înțeles. Respecta natura și nu vroia sa o industrializeze! Din moși-strămoși acești moți harnici trăiau din ce fabricau din lemn, ciubere, copăi, coveți, butoaie, cofe, căuce, linguri, și multe altele necesare oricărei gospodarii. Iarna la munte este lungă, grea și ține mai mult de șase luni, așa că „muntenii” aveau timp suficient de lucru, de prelucrat lemnul. Vara, coboarau la câmpie cu căruțele încărcate
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1434643950.html [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
Neamului Românesc. Nu le mai pomenesc întrucât sunt dea dreptul suburbane și sunt convins că le cunoașteți. Ce părere aveți despre această diagnosticare a domnului Patapievici cu privire la poporul român? Dan Puric - Este ca și femeia aceea care a aruncat cu covata, cu copaia, apa murdară și copilul. Este o confuzie ontologică între populație și popor. Pe semne că superficialitatea gândirii și lipsa unui creștinism adânc l-au făcut să scrie toate lucrurile acestea, pentru că omul firesc, creștinul, nu se repede la
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_realizat_de_stelian_gombos_cu_actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
este păcat, poate a avut șanse de reușită, dar a pierdut. În prezent, Iulia Timoșenko a pierdut,haideți să recunoaștem ceea ce se întâmplă cu adevărat și să observăm atent în continuare autoritățile ucrainene, dar să nu aruncăm pruncul cu tot cu apa murdară din covata în care l-ai spălat. (PL) Îi sunt foarte recunoscător dlui comisar Füle pentru atitudinea sa constructivă. Este o atitudine care va aduce mari schimbări în relațiile dintre UE și Ucraina. De asemenea, îi mulțumesc dnei Harms pentru poziția sa
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
1, stema comunei Bărbulești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află trei snopi de spice de aur, așezați 2:1. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o covată cu trei linguri, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Snopii de spice reprezintă terenurile agricole și ocupația de bază a locuitorilor, iar cifra lor indică numărul satelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269918_a_271247]