225 matches
-
muntele Purgatoriului), și în final «după lună» (Paradisul, Cerul), remarcându-se drumul ascensional spre prea înalturi. Pe de altă parte, în Capra cu trei iezi, iedul cel mare (Corpus) se ascunde după ușă (cercul exterior, Pământul), iedul mijlociu (Anima) sub covată (cercul mijlociu, Văzduhul), iar mezinul (Spiritus) în horn (inima, Cerul, Centrul, hornul fiind simbolul Axei Lumii).“ Toate interpretările din carte sunt la fel de năstrușnice și aproape integral neplauzibile. Descoperind pe Columna lui Traian imaginea unor arbori care seamănă cu niște palmieri
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
podoabe... podoabe sărace, făcute din nuci poleite, din mere, din bomboane... ici și colo lucea câte un glob... Era mult mai sărac decât bradul ei, dar strălucea... iar jos, sub ramurile lui, pe niște lemne și paie care închipuiau o covată sau o iesle, niște copii așezaseră o păpușă (nu m-aș juca în viața mea cu așa ceva își spuse ea; era făcută din petece și pănuși de porumb), dar cu cât se uita mai mult cu atât simțea urcând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Ropcea și până la Storojineț. Gospodarul Emanoil, zis Manole, era vestit peste șapte sate; nu numai ca fecior al dascălului de la biserica de Peste Apă sau că adusese o colonie de mazuri de prin Galiția care au meșterit câțiva ani buni la coveți, covățele, căușe, linguri și polonice din răchitele și plopii recoltați din luncile lui de la vărsarea Hlibiciocului în Sirete, ci și pentru faptul că, înainte de primul război total, și-a construit vestita lui moară pe apă. Mai întâi, a zăgăzuit pârâul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Hatti. Aceștia se bucurau de libertate în adevăratul sens al cuvântului. Din lemnul care constituia materia primă, zona fiind bogată în păduri de fag, stejar, mesteacăn, carpen, plop și tei, făureau obiecte de folosință de pe lângă gospodăria omului cum ar fi: coveți, căușe, știubee, dimerlii, linguri, ciubere, poloboace, arme: bâte țintuite, pumnale și paloșe, diferite dotări pentru agricultură, cum ar fi; care, sănii, pluguri, grape, precum și multe alte obiecte mărunte. Din pământul galben care se putea găsi ușor pe malurile râului Bașiu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
gândului în amintirea tristă.” De mic copil mi-am dorit a călători, a vedea o altă lume, nu neapărat în alte țări, a vedea dacă meleagurile mele sunt asemenea altora. Spunea mama fie-i țărâna ușoară, că de copil răsturnam covata, în patru puncte mă sprijineam și plecam, îndeplinindu-mi dorința. Mai târziu am călătorit, slavă Domnului, așa s-a întâmplat cum mi-a zis unchiul meu îmi era tare dor de locurile natale. Cu nostalgie îmi aduc aminte cum într-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
aceeať (muntele Purgatoriului), și în final Ťdupă lunăť (Paradisul, Cerul), remarcându-se drumul ascensional spre prea-înalturi. Pe de altă parte, în Capra cu trei iezi, iedul cel mare (Corpus) se ascunde după ușă (cercul exterior, Pământul), iedul mijlociu (Anima) sub covată (cercul mijlociu, Văzduhul), iar mezinul (Spiritus) în horn (inima, Cerul, Centrul, hornul fiind simbolul Axei Lumii)." (Mircea A. Tămaș) SCRIEREA DE TEXTE UMORISTICE DE CĂTRE AUTORI FĂRĂ UMOR. Acești autori nu știu că n-au umor (altfel n-ar fi atât
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
Iadu tot ne arde, că tare păcătoase sîntem. Să-l îngropăm pe el măcar, cu cinste!..." (p. 22) O cuvioșenie peste smîrcuri, venind direct din lumea Ultimei emisiuni. La judecata copiilor, rosturile mahalalei sînt goale-goluțe, cum a fugit Buiumaș din covata cu ierburi lecuitoare a maică-sii. Cînd Leib, vecinul, primește un covrig, pe care mama îl oprește să-l dea "rîiosului", lui Buiumaș, al doilea prinde momentul să-și răzbune. Cu o lecție destul de șubredă despre pomană și păcat, ținută
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
am rîs sub plapumă, la: „Deschideți ușa/ Că vine mătușa!" Veneau la noi multe mătuși caraghioase. Felul cum se pitiseră iezii de cumătrul-lup îmi era cunoscut. Toți ne jucam dea v-ați ascunselea. Așa că nu scăpasem nici un amănunt. Mijlociul, sub covată. Mezinul, iute în horn. Numai blegul ăl mare se duce să deschidă ușa ca prostul și lupu-l mănîncă pe loc. Căutarea celorlalți mă umpluse de groază. Aici Lixandra coborîse glasul pînă la șoaptă, înzecindu-mi spaima. E știut, tehnica prozatorului
Țața Lixandra by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6500_a_7825]
-
în groapa cu jăratec... mă pîrlesc, ard de tot, mor, nu mă lăsa! * După ce am ascultat pînă la capăt povestea aceasta cumplită, i-am pus în vedere naratoarei mele: data viitoare, lupul să nu mai strănute, și prostul ăla de sub covată să tacă naibii din gură! Anticipam rolul de mai tîrziu al redactorilor de editură, printre care aveam să mă număr și eu, subjugați de ideea finalurilor fericite. însuși Creangă pare că încearcă să atenueze impresia sinistră, încălecînd la sfîrșit pe-
Țața Lixandra by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6500_a_7825]
-
pentru mălai, putineiul de smântânit laptele, oala din lut ars în care făcea mama borș din huști de tărâță de grâu și multe alte obiecte casnice precum războiul de țesut, daracul , vârtelnița , albia din lemn de tei pentru făcut baie, covata de frământat aluatul pentru pâine sau cozonac și altele . Tot din acea încăpere se alimenta iarna cu paie soba oarbă, pentru încălzirea camerei de dormit. Și cealaltă cameră a avut la început tot sobă oarbă ,zidită din cioburi de olană
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
Degeaba au avut ele gărduleț... era unul ușor de escaladat de zburdalnicul vițel ! După -amiază. În casă miroase a plăcintă de prune și pâine coaptă, tocmai scoase de la cuptor, o minune ! El a bătut pita , apoi au așezat-o în covată, au acoperit-o cu o pânză de cânepă curată și au dus-o în cămăruță, la răcoare. Se sculaseră cu noaptea-n cap , el să ardă cuptorul, ea să frământe aluatul. Aveau încă mult grâu și nu cumpărau decât arareori
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
Popean,Târnăveni... XX. PÂINE FĂCUTĂ PE VATRA, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017. Pâine făcută pe vatra Bună care frământa Aluatul pentru pâine, Parcă binecuvânta Orele zilei de mâine Pâinea albă aburind Rânduita sub covata Și copilul gângurind În mânuța cu-o bucată Coptul pâinii în Ardeal În cuptor cu bolta mare Este-al vieții ritual A luminii sărbătoare, Pâinea care se dospea În covata frământata Ca Iisus Hristos era Coborât la noi în vatra
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
binecuvânta Orele zilei de mâine Pâinea albă aburind Rânduita sub covata Și copilul gângurind În mânuța cu-o bucată Coptul pâinii în Ardeal În cuptor cu bolta mare Este-al vieții ritual A luminii sărbătoare, Pâinea care se dospea În covata frământata Ca Iisus Hristos era Coborât la noi în vatra. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Pâine făcută pe vatrăBuna care frământaAluatul pentru pâine,Parcă binecuvânta Orele zilei de mâinePâinea albă aburindRânduită sub covatăși copilul gângurindîn mânuța cu-o bucatăCoptul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
Pâine făcută pe vatrăBuna care frământaAluatul pentru pâine,Parcă binecuvânta Orele zilei de mâinePâinea albă aburindRânduită sub covatăși copilul gângurindîn mânuța cu-o bucatăCoptul pâinii în Ardealîn cuptor cu bolta mareEste-al vieții ritualA luminii sărbătoare,Pâinea care se dospeaîn covata frământatăCa Iisus Hristos eraCoborât la noi în vatră.Valer Popean,Târnăveni... XXI. PROFUND GLAS AL POEZIEI, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017. Profund glas al poeziei Poezie-n profund glas Rezonezi cu veșnicia, Doar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
că nu apăruse întâmplător. Biserica e aproape goală. Pe tavan e o singură frescă, cu schele dedesubt și resturi de tencuială pe jos. Pictura reprezintă un compartiment de tren, în el stau două măicuțe, față în față. Între ele, o covată plină cu apă roșie de sânge în care spală frânghiile lungi. Dincolo de fereastră, o văd pe Adél pe peron. A fost într-adevăr de prisos s-o întreb pe femeia aceea străină, iată că ea e aici, mi-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
țigani, foști robi, lipsiți de pământ și avere, numele e de ocară: niște pârliți, săraci lipiți, n-au nici după ce bea apă! Numele le-a fost dat de răzeșii din jur, la care lucrau cu ziua sau făceau linguri, căușe, coveți, bidinele etc. Venind la vale, spre sat, vom spune că toponimele minore de la Pârâul Roșu, de lângă Cocolie și până în Zarea Bârnii și Pârliței, se leagă de vechea răzeșie a familiei Boghiu care se învecinează la sud cu pământurile răzeșilor din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
10 prăjini) să se fi așezat peste zarea dealului, care desparte comuna Filipeni de Poieni, la locul numit „Pârlita”, - Pârlituri, evident, nume de batjocură, dat de locuitorii răzeși la care lucrau sau vindeau produsele muncii lor: linguri de lemn, căușe, coveți, alte obiecte, inclusiv bidinele care erau confecționate pe loc, în curtea omului, la focul care topea catranul (smoala), în care, se punea păr de porc înfășurat cu o cârpă pe un băț. Dobreana Toponimul Dobreana este specificat în documentul de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și pentru mielul ce se taie de Paști, pentru Ultima scrisoare a lui Beniuc și Rugă pentru părinți a lui Păunescu, pentru Nadia, Ilie, Patzaichin, Doroftei, Hagi, și toți campionii noștri olimpici, mondiali, europeni, balcanici și naționali, pentru ulcior și covată, pentru totemul Cap de lup și drapelul Tricolor, pentru Piatra Craiului, Piatra Neamț, Piatra Scrisă, Piatra Arsă și „Deșteaptă-te române”, Pentru monahia Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga), Ana Aslan și Ana Blandiana, Veronica Micle, Leopoldina Bălănuță, Nina Cassian, Eugenia Vodă și Monica
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
uitare O roată-mi râde știrbă din margine de drum. În vechi ogrăzi fântânile-s căzute Mai stă o cumpănă în așteptare, Potcoavele pierdute sunt martori de hotare Dar moții sunt plecati spre lumi nemaivăzute. Sate pustii, crăpată-n pod covata, Doar stâlpii sunt rămași străjeri la porți, S-au dus bătrânii, pe dealuri azi stau toți, Se-nvârte a uitării neiertătoare roata. Nu-i clopot ca să bată,în clipa cea nătângâ La capul lor nu-i nimeni să tremure de
SATUL DIN LACRIMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364669_a_365998]
-
Neamului Românesc. Nu le mai pomenesc întrucât sunt dea dreptul suburbane și sunt convins că le cunoașteți. Ce părere aveți despre această diagnosticare a domnului Patapievici cu privire la poporul român? Dan Puric - Este ca și femeia aceea care a aruncat cu covata, cu copaia, apa murdară și copilul. Este o confuzie ontologică între populație și popor. Pe semne că superficialitatea gândirii și lipsa unui creștinism adânc l-au făcut să scrie toate lucrurile acestea, pentru că omul firesc, creștinul, nu se repede la
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
ȘI "DOINA LUI LUCACIU" Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Andreia Botiș și "Doina lui Lucaciu" • Vasile MORAR Nu cred să fie mamă în lumea aceasta care să nu murmure lângă covata, lângă leagănul, lângă pătuțul pruncului înainte de-a adormi un cântecel cât un murmur de izvor cu care să tragă peste pleoapele mugurelului de om pojghița dulce a somnului. Mă întorc în copilărie și-o aud pe mama. Ca o
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
sfânta-i pișălie Să ne plouă-n scăfârlie Peste creștet și chelie... Scăpărând la gămălie Și aprins de o făclie, Cerul ca o butelie Iscă fulgere spre glie, Trăznete și vijelie. Paparude fără iie Și cu smoc de țăcălie La covata durdulie, Zburdă-n draci și-n veselie Ca la o parangherlie...... Dară, a mai nașparlie, Șolduroasă de balie, Stând pe vine se dezplie Și ca vaca-n răgălie, Varsă tot din... cochilie. Eu, ascuns de pălărie, Simțind udul la gulie
SÂNTILIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349455_a_350784]
-
râu, dar înconjurată de piscuri înalte și impunătoare, iar golurile dintre ele erau închise de păduri de nepătruns, astfel că prin nici o parte a acestui loc nu este vreo altă intrare, căci acest loc binecuvântat se află ca într-o covată la marginea Țării Românești și la marginea Țării Ungurești. În limba lor, înțelesul numelui acestei mânăstiri, Cozia, este „fortăreață de pământ”, din pricina nenu¬măraților munți din această țară. În această mânăstire nu pătrunde nici o femeie și nici chiar parte femeiască
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
materială și spirituală a comunei Gurghiu. Soțul este meșter popular, specializat în cioplituri în lemn. El realizează din lemn de esență moale: plop, salcâm, tei, paltin o diversitate de obiecte utilitare: linguri, farfurii, sărărițe, fântâniță, greble, cozi de topor, blide, covată. Soția, Suciu Floarea, în vârstă de 66 de ani, mamă a 8 copii de la care are 15 nepoți, a moștenit din familie meșteșugul cusăturilor pe costume populare. Cusăturile sunt făcute cu bumbac negru pe panama. Costumul popular de femeie lucrat
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
care se putea sta). În camera dinapoi sau tindă (bucătărie) se află fiteu (sobă), o măsuță cu ulcioarele de lut cu lapte prins, blide cu ștergare, canapeu, cămară în care se ține berbința (un vas în care se bate brânza), covata, pe jos se află preșuri țesute în război, din lână sau de cârță (coade făcute din haine rămase mici). În casa de la Hodac pot fi admirate atât costume populare vechi, cât și noi. Costume de demult pentru femeie se compun
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]