59 matches
-
de noiembrie este o continuare mai aprofundată a dialogului celor două bune prietene. Este dialogul dintre o adevărată doamnă, căci „ființa ei atât de delicată ajunsă la 90 de ani, dar fără să-și fi pierdut vitalitatea, umorul și plăcerea cozeriei.” (p. 47) și pasiunea pe care Anca Sîrghie o pune în dezvăluirea unor adevăruri de istorie literară, pasiune bazată pe apropierea ei din anii studenției de versurile și filosofia lui Blaga, după ce o lungă perioadă el fusese un scriitor interzis
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
se dovedește romantic și ai crede că scapă vigilenței autorităților, însă dimpotrivă, este bătut de un milițian pe care-l considera un simplu meloman. A treia povestire, Cenaclul din Matache, conține o listă a cărților citite de către studenții acelei vremi: Cozeriile lui Sainte - Beuve, Propos, de Emile Auguste Chartier, romanele lui Sade și Camus, versuri de Voronca și Breton, Manifestul Suprarealismului, lucrări de exegeză despre Mozart sau Bach etc.. Cenaclul reprezenta și o ocazie adecvată de a intra în legătură cu studenți ai
Constantin Mateescu: Altfel de proză*. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339365_a_340694]
-
mărunt, de răcoare plăcută, reconfortantă, o afli în miezul poamelor. Esențele rezistă agresiunii generale. În cazul omului, miezul înseamnă personalitatea lui. Poeții romanticii își chemau iubita în templul naturii. Crișu Dascălu schimbă tiparul. Iubita este invitată în mansardă. Pofta de cozerie e motivul. Un asemenea loc, deasupra lumii (în etaje), sporește intimitatea, timpul petrecut împreună e fără grabă. Uitare în murmur își propune autorul modern. În mod intenționat, murmurul nu este determinat, putând fi al propriilor inimi ori al porumbeilor sărind
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
împrejurări. Se poate identifica, astfel, un limbaj oficial, adoptat (cu emfază) în împrejurări oarecum protocolare, în tiradele pretențioase, în cancelarie, în relațiile cu superiorii, când participanții își exercită funcțiile etc. În ocaziile obișnuite, însă, cum ar fi dialogurile între colegi, cozeriile amicale, diferite interpelări adresate elevilor, vorbitorii apelează la limbajul individual, spontan, colocvial. Intervențiile autorului sunt de mici dimensiuni și neutre. Ele fixează cadrul, tipologiile și evenimentele, au un caracter precumpănitor constatativ. Mai întins și puternic marcat stilistic este al doilea
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
face practic o radiografie în adăncime, o secționare pe verticala timpului, în istoria neamului romanesc, în punctul Ruginoasa. Ceea ce încântă în aceste 30 de pagini de informație minuțioasă este logica strânsă a faptelor prezentate într-un stil retoric captivant, o cozerie în care cititorul este martorul permanent al autorului, participantul aproape palpabil care legitimează discursul. Vocația educativă și patriotică este firul roșu care leagă toate aspectele prin care Marian Malciu își plimbă cititorul într-o călătorie spre cunoaștere, descoperire și autodescoperire
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
inaugurare, o notorietate figurativă copleșitoare. Neocolind nici ignifugele noastre cutii de chibrituri. Acum? 6 iunie Era o trăncăneală... nevinovată, cum altfel? la masa noastră veniseră și alții, necunoscuți nouă pînă atunci, dar deveniți repede companioni simpatici, în fond, era o cozerie obișnuită, la o libație obișnuită (indicative întreținute de noi leneș prețios neologistic, tocmai pentru a ne menține într-un alexandrinism ironic), să nu forțăm, să nu supărăm pe nimeni, să lăsăm lucrurile așa cum sînt, doar să le survolăm un pic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unul insolent, atîta vreme cît diletantul nu e diletant autentic, dacă nu produce și-un dram de insolență. Dar, ca să nu mă autoflagelez cu atîta pornire, să spun că fragilele referiri la... școlile de creație stau, mai degrabă, sub semnul cozeriilor saintebeuviene, ușoare, amuzate pe cît posibil, oricum bine intenționate în lămurire. Conceptul de școală de creație mi s-a părut mai totdeauna, prin supralicitare, vag-abuziv, în sensul recurgerii comode la clișeu, la forma dezgolită. Să încep prin a-mi aminti
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decât cu jumătate din forța lor, cu cele mai efemere dintre toate Însușirile pe care le aveau. Fără doar și poate că, văzându-i, ascultându-i pe acești bărbați minunați, plini de spirit, adevărată glorie a gândirii umane, dezinvolți În cozerie, dar și În discursul politic, ale căror glume treceau drept elocvență, tânărul Brummell și-a dezvoltat calitățile Înnăscute, ce aveau să-l facă mai târziu (ca să folosim un cuvânt englezesc) unul dintre primii conversaționiști ai Angliei. Când tatăl său muri
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Luca, Ion, I. Luca), în forme abreviate și răsucite (Car, Rac, NOI), în fine, cu pseudonime - Caracudi, Falstaff, Farsor, Gri-gri, Hans, Intim, L. Van-tyn, A. Museus, Mizilic, Nastratin, Oblivius, Palicar, Piccolino, Pincenez, Quodlibet, Timon, Valentin, Zoil ș.a. Se percep, în cozeria doar aparent cordială a tânărului C., zvâcnirile acelei verve sarcastice, mușcătoare ce avea să facă din el un satiric de temut. Tonul e volubil și pare nonșalant, dar surâsul e mai curând un rictus, vădind o tensiune continuă a spiritului
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
operă a lui Sainte-Beuve, critică „creatoare” pe fundal romantic, a reținut în special cele treisprezece volume de Portrete literare, din care a extras și tradus texte reprezentative, incluzându-le într-o antologie (Pagini de critică, 1940). L-au impresionat verva cozeriilor, discursul dezinvolt, liber. Pe scurt, foiletonul (căruia C. îi ridică incontestabil prestigiul) nu exclude interesul pentru seriile istorice, nu ignoră filiațiile, nu omite demersurile de ordin comparatist: „Nu credem că foiletoniștii contemporani, care sunt într-adevăr și critici, ar fi
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
așteptare al unui public divers. Programul editorial se amplifică odată cu apariția unui supliment ce intenționează să publice numai texte literare, supliment redus ulterior, atunci când se simt efectele războiului mondial. Revista focalizează varii zone de interes, deși puține rubrici sunt constante: cozeriile lui Ion Pas, „Eri...az...mâine”, semnată de Victor Eftimiu, „Foto și cinema”, „Pagina de șah”, „Jocurile «Magazinului»”, „Horoscop”, rubrica de artă plastică ținută de H. Blazian. Reportajele, redactate într-o manieră variată și inedită - consemnări burlești, fotografice, filosofice, literare
MAGAZINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
limbă rea și ascuțită, Max, aflat în opoziție, batjocorește în șarje brutale oamenii politici aflați la putere (liberalii, în speță), speculând cu o regretabilă insistență chiar defectele lor fizice. Când renunță la poanta de un gust dubios, publicistul practică o cozerie acidulată, dezvăluindu-și oarecare aptitudini narative (ca în notele de voiaj București-Varna), precum și resurse umoristice. Însemnările lui au câteodată un aspect de fiziologie, colectând „tipuri și impresii”, ca în volumul Trotuarul Bucureștiului (1896), unde anomaliile „sistemei” politice, administrative, felurite obiceiuri
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
introduce fragmente de scrieri proprii, își destăinuie nedumeririle, nehotărârile. Segmentul auctorial devine astfel un colaj de texte eterogene, „un caiet” cu de toate. Roman-document prin jurnalul inclus, ca de altfel și prin confidențele verificabile, Adunarea și scăderea zilelor e o cozerie agreabilă, rememorativă, reflexivă, autoreferențială. SCRIERI: Al cincisprezecelea, Cluj-Napoca, 1981; Ascensiune nocturnă, București, 1984; Porțile serii, București, 1987; Adunarea și scăderea zilelor, București, 1988; Fascinația filmului la scriitorii români, București, 1997; Interviul. De la Platon la Playboy, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: D.
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
lui Nicolae Ceaușescu, la o vizită în întreprinderea lor. Cartea de la Gura Zlata (1991) e un eseu memorialistic, un fel de jurnal de vacanță, agrementat cu amintiri diverse, din toate etapele vieții, aducătoare de peisaje, situații, oameni și întâmplări, o cozerie alertă, trimițând, într-un fel, la Pseudo-cynegeticos de A.I. Odobescu. Retras într-o așezare din Munții Retezat, unde vânează, pescuiește, citește, scrie, meditează, însinguratul își notează reveriile, experiențele de „hoinar singuratic”, reproduce textele publicate în „Vânătorul și pescarul sportiv”, pe când
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
fi luat și ca modestie teatrală, mefistofelică, un histrionism existențial [...]. Eseistul și criticul literar mimează chiar, în activitatea sa publicistică, pe simplul amator, dând paginilor lui scrise un aer de oralitate salonardă, în candoarea și fortuitul ce sunt proprii oricărei cozerii, deși tema s-ar părea că acuză cu totul altceva. [...] Ticuri stilistice care, fermecătoare sau poate tocmai de aceea, dau impresia de frivolitate la un om de cultură și profund, și temeinic, format nu fără sistemă, dacă avem în vedere
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
într-un vacarm steril”. Fructificându-și experiența diplomatică, dl Baconsky insistă asupra faptului că nu există soluții integrale la crize săpate timp de secole. Apelul se îndreaptă atunci mai cu seamă către intelectualii români dornici să descopere nu atât voluptățile cozeriei, ci, în primul rând, smerenia însoțirii parohiale. Fără această expunere în fața realității concrete a Bisericii, cu greu va putea descoperi cineva adevărata față a României profunde, asfixiată de enorme contradicții. Aici se conturează poate un răspuns asupra căruia ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Își va crește singură copilul, viitorul scriitor Ovid Densusianu-fiul. O traducere din Carmen Sylva, Robia Peleșului (1897, semnată Elena Radu Rosetti), e urmată de un mic studiu, intitulat Despre simbolism și Maeterlinck (1903). B. colaborează cu versuri, proze scurte și „cozerii literare”, iscălite și Elena Densusianu sau Elena Bacaloglu-Densusianu, în „La Roumanie” și „Țara”. Tipărește romanul În luptă (I, 1906), continuat de Două forțe (II, 1908). Cel de-al treilea volum, Izbânda noastră, anunțat, n-a mai apărut. Ulterior, B. va
BACALOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285523_a_286852]
-
lui Dostoievski. Dacă studiul Despre simbolism și Maeterlinck reține atenția ca atitudine în favoarea modernismului, „romanul psihologic” În luptă, grevat de un tezism feminist și de subiectivitate și scris într-un limbaj artificios, e un eșec. Mai interesante sunt prozele scurte, „cozeriile” și „scrisorile” din Italia, unele - veritabile reportaje, altele - pagini de jurnal intim. SCRIERI: Despre simbolism și Maeterlinck, București, 1903; În luptă, vol. I, București, 1906, vol. II: Două forțe, București, 1908; Naples et son plus grand poète, Neapole, 1911; Bianca
BACALOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285523_a_286852]
-
prea marea-i emotivitate. Absolut înduioșător acest modest funcționar de minister care niciodată nu-și menționează meritele, iar laudele le îndepărtează de la sine cu fluturări dezordonate de mâini. O singură slăbiciune omenească arată : ora ceaiului pare să îi trezească apetitul cozeriei politice. — în fapt, nu voiam să te contrazic, se grăbește să-l liniștească. Lasă pe gheridon foaia pe care o ține în mână, își desprinde cu grijă de pe nas rama de aur a ochelarilor, îi așază atent, iar locul traumatizat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nici averea, nici relațiile de familie nu sunt în stare să suplinească aceste vizibile dezavantaje ? De ce, ajuns la anii la care ar trebui să anvizajeze un doctorat luat cu brio, o catedră universitară obținută pe merit, el se risipește în cozerie cu personaje politice de mâna a doua, frecventând lumea parcă numai cu scopul de a tezauriza de peste tot informații derizorii ? O tentativă la fel de vană ca umplerea butoiului Danaidelor și care, în sufletul magistrului, deșteaptă tot mai mult bănuiala ușurătății ? Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
amestecați oameni pentru a căror onestitate am fi garantat ! în permanență se spun secrete pe care într-o oră le va ști orașul și se vorbește interminabil despre venalitate, bani publici deturnați, corupție, iarăși venalitate și trădare ! Ore întregi de cozerii și taclale din care cine mai poate rămâne neatins, dacă nu de insultă și calomnie, măcar de o insinuație subțire ? Pentru că de la dușmani trecem la amicii neaflați de față, răul nefiind, bineînțeles, numai în tabăra celorlalți. La fiecare dintre ai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a pustiirii filozofiei de care trebuia să scape mai întîi el. Fiind sprințar, inteligent și superficial, nu a avut însă răbdarea necesară, odată trecut de 40 de ani, să asimileze un autor sau un domeniu. Îi plăceau prea mult spectacolul, cozeria, calamburul, ca să mai găsească în el resursele necesare pentru lucrul metodic și aprofundat. Lectura de tinerețe a teoriei lui Engels privitoare la raportul dintre muncă, unealtă și limbaj l-a marcat pentru restul vieții, iar încercarea de a altoi pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a epuizat resursele, care ascunde încă valențe nebănuite și neexplorate. „Multe și mărunte”151 - nu sunt lucruri esențiale, de o gravitate căutată, cele pe care și le spun femeile, ci sunt pline de omenesc în aparenta lor banalitate. Prin această cozerie se creează o notă de intimidate, de confort al discuției, de bună cuviință și glumă. Se întâlnesc într-o biserică, deoarece locașurile sfinte erau unele din puținele locuri accesibile femeii medievale și unde putea să apară singură fără pericolul unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a epuizat resursele, care ascunde încă valențe nebănuite și neexplorate. „Multe și mărunte”151 - nu sunt lucruri esențiale, de o gravitate căutată, cele pe care și le spun femeile, ci sunt pline de omenesc în aparenta lor banalitate. Prin această cozerie se creează o notă de intimidate, de confort al discuției, de bună cuviință și glumă. Se întâlnesc într-o biserică, deoarece locașurile sfinte erau unele din puținele locuri accesibile femeii medievale și unde putea să apară singură fără pericolul unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Junimea, 2009. SOROHAN, Elvira. Cicero și Antonius, Seneca și Nero în scrisorile lui Petrarca (II). În: Convorbiri literare, 143, aug. 2009, nr. 8, p. 25-28. Francesco Petrarca. Antiquis illustrioribus / Către mai vestiții înaintași. Ediție bilingvă. Iași: Junimea, 2009. SOROHAN, Elvira. Cozerii colorate erudit și poliglot de Șerban Foarță. În: Convorbiri literare, 143, mai 2009, nr. 5, p. 27-29. Șerban Foarță, Iolanda Malamen. Cozerii în lila. Iași: Eis Art, 2008. SOROHAN, Elvira. Estetica grotescului. În: Vitraliu (Bacău), 17, nov. 2009, nr. 3-4
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]