1,600 matches
-
un cap albastru, fără ochi, fără nas, însă cu o ureche mare sub forma unei toarte. Omulețul scotea niște sunete bizare, înfundate, un fel de răcnete neinteligibile pentru un om, chiar dacă acesta ar fi venit de la biserică și nu de la crâșmă. Ca să scape de groază Pandelică se prăbuși la rădăcina unui gard, gândinduse că va părăsi, chiar dacă cu regrete, această lume nedreaptă cu el, un om cu atâtea posibilități încă neîmplinte. Mai apucă să vadă însă că ființa se depărtează, fără
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
in corpore, îl admiram compătimitor pe Stelian Tănase care, pe Realitatea Tv (la emisiunea "Zece fix"), se strofoca, aproape asudând, să-l înduplece pe companionul său, Mircea Dinescu, să râcâie împreună doar-doar vor da măcar de vreo două-trei caiele prin preajma crâșmei "Potcoava" din Giulești. Din nefericire doleanța, pe care invitatul emisiunii a driblat-o, cu eleganța-i specifică utilizând câteva întortochieri lingvisto-sloboziene de toată făinețea, l-a făcut pe moderator să-și privească invitatul în câteva rânduri cu grimasa unui demnitar
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
absurd. Al Armatei, zisă și "marea mută". Numai că și acolo, ca peste tot, se duce vorba. Bunăoară, zvonul despre O inspecție sanitară inopinată. Pînă să vină generalul medic de la București, lumea își vede de treabă. Locotenenții și majurii - la crîșmă, unde pe orice motiv "mai merge una", soldații la cazarmă. Unde se întîmplă lucruri ciudate. "Solomon are trei clase gimnaziale. În ultimul timp l-a Ťdescoperitť pe Sadoveanu. A citit Venea o moară pe Siret, Baltagul, și acum se luptă
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
electric și tramvai; Mehala se învecina cu Pădurea Cioca (cea plină de ciori), dar și cu splendidul conac Fântâna Pașei, care, între 1732 - 1740 devenea lazaret pentru bolnavii de ciumă și, mai apoi depozit pentru gogoșile viermilor de mătase și ... crâșmă. Economia, cultura, bisericile, podurile, sănătatea și arhitectura exterioară și interioară a orașului își au, fiecare, povestea de privit și de citit. În 256 de pagini, albumul găsește cuvânt pentru tot ce vibrează în acest burg viu, aer de metropolă și
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
sat cu gândul de a cumpăra o sticlă cu vin. La instruirea la care luase parte la București, înainte de plecarea în misiune, fusese prelucrat să se poarte amabil cu autoritățile locale și cu oamenii în general. Când a intrat în crâșmă, s-a întâlnit cu primarul, care s-a interesat cum s-a instalat și a dorit să-i ofere ceva de băut, în semn de bun-venit. În cârciumă se puteau comanda doar vin de Murfatlar, coniac de Vrancea și Pepsi
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
spectrul văzut, iar arătarea de la ieșirea din cimitir era chiar paznicul acestuia. În serile următoare, însă, nu a mai avut curajul să umble singur prin sat pentru a verifica aparatura. Astfel, mergea cu paznicul de la primărie până la paznicul de la prima crâșmă, cu acesta până la paznicul de la biserică, cu el până la paznicul de la a doua crâșmă, apoi cu paznicul de la cimitir până la paznicul de la a treia crâșmă, iar cu acesta până la paznicul de la aparat. Totul la o populație de 500 de locuitori
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
următoare, însă, nu a mai avut curajul să umble singur prin sat pentru a verifica aparatura. Astfel, mergea cu paznicul de la primărie până la paznicul de la prima crâșmă, cu acesta până la paznicul de la biserică, cu el până la paznicul de la a doua crâșmă, apoi cu paznicul de la cimitir până la paznicul de la a treia crâșmă, iar cu acesta până la paznicul de la aparat. Totul la o populație de 500 de locuitori. În Carcaliu, una dintre preocupările de zi cu zi era băutul la cârciumă. Acolo
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
sat pentru a verifica aparatura. Astfel, mergea cu paznicul de la primărie până la paznicul de la prima crâșmă, cu acesta până la paznicul de la biserică, cu el până la paznicul de la a doua crâșmă, apoi cu paznicul de la cimitir până la paznicul de la a treia crâșmă, iar cu acesta până la paznicul de la aparat. Totul la o populație de 500 de locuitori. În Carcaliu, una dintre preocupările de zi cu zi era băutul la cârciumă. Acolo se adunau bărbații. Mese nu existau în local, iar clienții beau
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
Domnilor, psihologic vorbind, ferească-te Cel de Sus de neica nimeni cel frustrat! Nu de alta, dar în mintea lui bolnavă, veșnic el se crede geniu. Izo, etero sau schizometric pune pe hârtie tot ce mintea-i debitează într-o crâșmă, la beție și, mai pe urmă, fraților, pretenții, chiar dacă despre om și carte, în viața sa, mai rar a auzit. Dintre gloata de jigodii, mai târziu, cei cu ,,ambâț’’ șiau cumpărat, peste noapte, diplome din Dealul Haretului și au bătut
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
cam tăvălea pe cîmp, pe miriște, sub clăi, căpițe, pe unde se nimerea... Pe unul, pe care-l chema Cireș, un ajutor de agent veterinar, tînăr și muieratic,...el, nedusul la femei, avea să-l audă zicînd, îndărătul horei, la crîșmă: ...că asta,... pe asta,... pe Aurica adică, dacă n-o tăvălești zdravăn, dacă nu te iei la trîntă cu ea, pe unde-o fi, n-ai făcut nimic, - ca să știți! încheiase Cireș. Tocmai de fata aceasta se îndrăgostise eroul blînd
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
îndîrjirea tulpinii de grîu în luturi/ sărace.// Știu bine crăpăturile lutului/ din sat. Tăcutele crăpături" (Oraș așteptîndu-și poetul). Sau: "Pe podul orașului Ioachim, poetul, cu un vraf din/ cărțile sale. Le împarte trecătorilor apostrofîndu-i:/ "De unde vii orbule? Și-n alcoolurile crîșmei și-n duhoarea/ odăilor tenebrele sînt la fel...".// În fond de ce n-ai intra într-o crîșmă, străinule. E ca/ o ceață a unei aureole. Intri în ea și pipăi cu degetele:/ în locul trupului sîngerînd - paharul gol. Asta crede/ prietenul
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
poetul). Sau: "Pe podul orașului Ioachim, poetul, cu un vraf din/ cărțile sale. Le împarte trecătorilor apostrofîndu-i:/ "De unde vii orbule? Și-n alcoolurile crîșmei și-n duhoarea/ odăilor tenebrele sînt la fel...".// În fond de ce n-ai intra într-o crîșmă, străinule. E ca/ o ceață a unei aureole. Intri în ea și pipăi cu degetele:/ în locul trupului sîngerînd - paharul gol. Asta crede/ prietenul meu Ioachim și le strigă celor de pe ringul de dans:// "Vă scufundați tot mai adînc, bezmeticilor,/ în
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
ce cuvînt frumos, Domnule/ Pascal// dar n-ai spus trestie de carne,/ de vîrtejuri de nervi/ de celule care încremenesc de frică,/ care se blochează, se descompun/ cînd vuiește neantul prin ele// dar trestiile care se răsfrîng în/ paharele cramelor?/ Crîșma e un eleșteu cu nuferi/ iradiind deasupra:/ vuum! vuuum!/ Să fie doar vîntul cel care ne-a/ înfrigurat?" (ibidem). În asemenea chip ar fi vorbit și genialoidul Dimitrie Stelaru. Conștiința mizeriei se coroborează cu impietatea, ceea ce e un fel de
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
spectacolului liric deboșat: "Nu elogiez cramele orașelor:/ cînt grota din noi// Cred însă că aceste poeme agonice/ trebuie să fie citite doar în fumul cramelor./ A le citi în altă parte e ca și cum ai scoate/ zarurile de pe masa de joc.// Crîșma e grota din care continuăm/ să ieșim. Iar și iar" (ibidem). Grație alcoolului vizionar dilatat (Stelaru: "Șapte Două elemente domină această producție tenebroasă, izvorîtă parcă din pana unui energumen: Verbul și Ochiul. Să le examinăm. Nu întîmplător, George Vulturescu se
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
vor sparge sau vor trece pe alături? se întreabă orbii.// Nebunii își rod unghiile în timpul rugăciunii,/ orfanii care au ajuns milioanri le aduc daruri de Crăciun,/ ologii își visează picioarele alergînd după trupuri.// Viața e frumoasă! strigă o pocitanie în crîșmă./ Muzicanții bătrîni îl sărută ca pe-un copil mort./ Cei care nu mai vor să trăiască nu au limbă în gură.// Plînsul de la început de an se prelinge pe toate geamurile./ Niște gheare fără tigri îl așteaptă să înghețe./ Într-
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
vizită la fiul său, la oraș, târând după el o sacoșă cu cas din care curge zerul (Bătrânul, Ceaușescu și planul), un fost portar de la un cămin studențesc, transformat prin pensionare dintr-un zbir ăntr-un obiect al batjocurii bețivilor din crâșma (Duminică domnului Chichifoi), un hoț de poșete dintr-un tren, copleșit de admirație pentru femeia frumoasă pe care urmează să o jefuiască (Călătoria) sunt studiați de Dan Lungu cu atenția rezervată prin tradiție unor eroi de epopee. Prozatorul descoperă mereu
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
logodna, căsătorie. Pentru prima oara înlănțuiți, ies încet din parc, aleile din jur păstrează ecoul pașilor dubli, îndepărtându-se încet spre bulevard. Ajunge abia acum până la ei forfota de noapte a Caii Moșilor, zgomotele de pahare și de tacâmuri ale crâșmelor ce se întind de aici încolo pe kilometri; din depărtări, se aude că prin vata, muzica tărăgănata ce anunță începerea serbării, primele ore ale nopții. În cartierul rezidențial, cu vile ascunse în verdeața și blocuri elegante, viermuiala de vară se
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
ci felul cum este ea prezentată, ca și ritualul mesei luate, plus rugăciunea... pîinea noastră cea de toate zilele... Întîi, apropiindu-mă de ușă birtului, - era pe la orele prînzului - auzisem de-afară niște zbierete puternice în interiorul localului. Normal. Nu-i crîșma un'să nu cînte băutorul. Dar, sînt cîntece și cîntece. De jale, de of, de dor, de facut omul să mai riza,... "Si-aolicălică d-aolicăăăăă ș.a.m.d. Urechea mea se deprinsese din copilărie cu sunetele Bărăganului și cu vocile. Dar
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
așa cum ar fi jocul de table, canasta sau țintarul. Care va să zică, nu profesioniștii scrisului, ai scenei sau ai culorii aveau vreo legătură cu energiile creatoare ale poporului, ci poporul însuși rezolva această problemă după ce ieșea din schimb, din șut sau din crîșma. În pauza dintre mese ori în așteptarea tacîmurilor de pește, pe la cozile ce deveniseră și ele una dintre cele mai serioase instituții naționale. După aceste experiențe, pe jumătate dramatice, pe jumătate hilare, de pe vremea cînd artă se făcea în fabrica
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
uimire, după care au plecat fluturînd mîinile în aer. Țigara pe care ea a fumat-o doar așa, de formă, nici pînă la jumătate, a aruncat-o în praf, de unde a pescuit-o chiar jandarmul Țepordei și care seara la crîșma lui Stavarache și-a aprins-o și privind așa în zare a ținut să spună: Puah, nici nu se compară...! Nimeni nu a înțeles cu ce ar fi trebuit să se compare, de vreme ce jandarmul nu fumase niciodată pînă atunci. Era
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
coarne, i se atașau ochelari cu lentile mîzgălite cu cărbune, ba în cîteva imagini la gît i se aplicase o frînghie care îl atîrna pe Tătuca Popoarelor de o grindă bine conturată din creion. Vorba lui Țepordei, spusă odată la crîșma din sat, cînd le explica oamenilor cam spre ce se îndreaptă lumea: cît o fi de important omul încuiat într-o statuie, tot îl găinățează porumbeii. Ce s-a mai întîmplat cu Fotache? La un an, doi și-a mai
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
câteva rânduri și alta e să scrii în câteva rânduri. · Emigrantul e un om capabil să să se despartă de orice în afară de accent (Andrei Bacalu). · Cel mai bun prieten al omului este câinele? cartea? pădurea? râul, ramul? banul? telvizorul? vinul, crâșma? supermarketul? Bifați unde e cazul! · Păreri contondente... · Bunul simț are o aromă specială... Chiar nu-l simți? · Situație: să ai o nerăbdare de mai multe persoane. · Mă gândesc, ca activitate de bază... (Nae Cernăianu). Oglinda îți permite să privești numai
O aventură spirituală Expoziția Baruch Elron în România. In: Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
anagramare a numelui Ramona) debutează cu ciclul Anatomia vinului verde, în care langoarea sentimentală specifică unei poezii (ușor) desuete și simboliste încearcă să se armonizeze cu retorica prozaicului biografist: "Adevărat, nimic nu se dobândește pe gratis,/ dar și afurisita de crâșmă din piața orașului/ tocmai când cu prietenii mă simțeam mai bine/ începea și ea să plutească.../ Și asta pentru că împrejurul nostru se tot foiesc/ profeții mincinoși și din spuma portocalie/ a memoriei ceea ce ni s-a furișat prin ani a
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
educația sentimentală", boema, slujbele, "iubitele", colegii, prietenii. Pentru a defini "ideea de Bacău" și pe cea de "provincie", de pildă, am cercetat, în arhive, istoria locală, mișcarea populației, instituțiile administrative și culturale, bisericile, cazărmile, străzile, cinematografele, grădina publică, muzica militară, crîșmele, iarmaroacele, cimitirele, calamitățile (inundații, incendii), starea sanitară, iluminatul public etc." E, cum se vede, un program vast, de întinsă anvergură. Și lucrurile se opresc, în acest prim volum al biografiei lui Bacovia, cam pe la momentul 1928, cînd s-a petrecut
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
Munceam pentru un ideal, discutam și beam"). Neasimilabil, n-a făcut purici nici în cercul de la Literatorul, nici în cel de la Vieața Nouă. Nu era, observă biograful său un cenaclist adevărat. S-a complăcut în atmosfera birturilor, tavernelor, grădinilor, mustăriilor, crîșmelor cu lăutari, tratîndu-se cu vin (nu și cu bere). Devenise, cum îl conduceau predispozițiile, un boem greu de adunat acasă. Îi plăcea și novitala care era, atunci, cinematograful, frecventat și în Capitală și la Iași, ca și teatrul. Și, cum
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]