275 matches
-
sexual cum se lasă Steluța de toți cei cu care joacă, ar trimite-o înapoi, la mă-sa, pachet, cu botul umflat. Dacă Steluța i-ar pune să dea cu aspiratorul de zece ori pe zi, ar executa fără să crâcnească, și ar duce și gunoiul, ca dovadă suplimentară de dragoste. Chiar n-ar fi o idee rea, fetelor, ca în loc de „Scumpi, te implor în genunchi, cu lacrimi în ochi, îți aduni și tu ciorapii de sub pat?“ să îi luăm cu
Până când moartea îi va despărți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18436_a_19761]
-
umilită, supusă, fără vlaga și singurile manifestări antiguvernamentale, anticomuniste, erau bancurile. Și alea șoptite doar între prieteni și alea sortite să fie act compromițător în acea societate lipsită de mândrie sau demnitate individuală. Acea societate care a acceptat fără să crâcnească, lichidarea foștilor politicieni, cadre universitare, intelectuali și de fapt pe orișicine care s-a împotrivit sau teoretic s-ar fi putut împotrivi noii ordini. Din fericire comunismul s-a prăbușit în Europa, si pînă la urmă și în România. Nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94191_a_95483]
-
să facă ceva împotriva celor care au impus României Holocaustul Roșu. Dl. Radu Petrescu-Muscel a concluzionat astfel: “După aproape o jumătate de secol în care mai multe generații au trăit, au iubit și au murit sub regimul comunist fără să crâcnească, și după încă un sfert de secol de la căderea totalitarismului roșu, scurs parcă în van, este momentul ca noi, cei de azi, mai vârstnici sau mai tineri, să înțelegem, să mulțumim și să respectăm cum se cuvine idealurile generoase pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
problematizează tocmai deschiderea limbajului esopic. Primul înțeles se referă la situația oricărei fabule, iar în acei ani Arghezi îl traducea pe Krîlov. Al doilea înțeles, cel subversiv, se referă la condiția exprimării cifrate sub dictatură: "Robul neputând, pe vremuri, să crâcnească, frânt în jug,/ Fără ca să fie-n târguri spânzurat ori pus pe rug,/ Totuși, fiindcă trebuința de-a cârti e omenească,/ Cuteza, ascuns în pilde, ticluit să se rostească./ Strecurată-ntre durere, lege și fărădelege,/ Pilda fiecare după mintea lui
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
prin regiunea Banat. Nea Gale a rezolvat problema scoaterii oamenilor din producție și cea a autobuzului, o mașină chinezească, de numai 48 de locuri. Cum ansamblul era de aproape 70 de persoane, s-au înghesuit cu toții în hardughie, fără să crâcnească, și astfel au ajuns la Lugoj. Motorina a fost cumpărată de ei. Acolo au aflat că spectacolul se va ține la Lugojel unde, în cele din urmă, au ținut un spectacol pe brânză, pâine și roșii. A urmat un al
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
ascultăm pe onor domnul nou președinte executiv, Octav Cozmâncă. Nu știu voi cum l-ați perceput, dar eu am avut senzația certă că latră la noi, așa era de pornit : pe cine și de ce, mă Întreb, că doar noi nu crâcnirăm până acum. Oricum, atâtea amenințări proferate Într un timp atât de scurt, este un record pe care nu l poate atinge fiecare și nu este la Îndemâna oricui. Dar nu trebuie să vă faceți griji : am Învățat să ascultăm, să cugetăm
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de-ajuns ca nora să i se uite în ochi, cu ochii ei învăpăiați și sălbateci, de mânz care nu suferă zăbala, ca ea, bătrâna, cu toate drepturile de stăpână, să plece fruntea și să-i îngăduie orice fără să crâcnească. Piciorul alb, gol, rotunjit în pulpă voinică de femeie frumoasă, se întinse prin somn. Cerboaica șopti ceva fără să se deștepte și răsucindu-se se-ntoarse pe spate, lăsând-o să vadă ochiul dracului cu care era însemnată: alunița care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
familia lui. Dacă nu era suficientă, cît să le ajungă amîndurora, lupul uita pe dată de foamea lui și se sacrifica bucuros în favoarea lupoaicei. Ea avea de hrănit puiuțul, prioritate pentru care era pregătit să îndure la nesfîrșit, fără să crîcnească. Și a venit și primăvara. Lupino avea cîteva luni și dovedea deja curiozități care-i făceau să nu-și încapă în piele de mîndrie. De la bun început a dat semne că-i un copil special. Proaspăt născut fiind, puiul părea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
în mașină, și citindu-mi proza, coama stacojie îi ascundea pistruii și ochii albaștri. Și-a scuturat-o teatral și mi-a aruncat spre stânga o ocheadă înduioșător de calculată. — Miroși a iepșoară, i-am zis serios, fără să mi crâcnească vreun mușchi al feței, fixând sever banda de asfalt impecabil a autostrăzii bavareze. Citind, și-a deschis imprudent porii. A mai dat o pagină și s-a enervat: — Ești prea mizerabilist. N-am chef să citesc așa ceva. N ai nici un
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
revoluției din decembrie 1989, judecând cu lipsa de inhibiții a omului deprins cu libertatea de expresie specifică democrației, nu ar putea decât să se mire de lipsa de reacție a celor din generația părinților săi care au acceptat, fără să crâcnească, o asemenea situație, pe cât de absurdă, pe atât de rușinoasă. Pentru logica de azi, asemenea lipsă de reacție la scara unei națiuni pare imposibil de acceptat. În perioada comunistă funcționa însă o altă logică, cea a terorii. Regimul comunist a
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
Alexandru Sassu, mă uimește însă, docilitatea (ca să nu spun servilismul) unei persoane nu doar inteligente și competente, dar și pline de energie, precum Dana Deac. Sub presiunea tăvălugului pesedist, Dana Deac a acceptat să fie călcată în picioare fără să crâcnească. Nu cred că d-na Deac își poate permite luxul de a-și lega numele de una din cele mai sinistre decizii ale administrației televiziunii naționale: eliminarea din grila de programe a emisiunilor culturale. Cu atât mai mult cu cât
Mahalaua minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9246_a_10571]
-
chestiune care nu suferă amânare. Ana Briceag intră și închide ușa cu cheia. Lionel, fără să se recomande, îi spune lui Anghel direct, în românește: — Pulică, dă repede pe RAI UNO! Obișnuit să îndeplinească ordinele venite din țară fără să crâcnească, Anghel ia telecomanda și comută pe canalul italian. Vede adunarea din Piața San Pietro. Îl aude pe papă spunând în rusește: — Doamne, apără-l pe robul tău, Lionel Frunza, și fă-l să treacă peste această zi de cumpănă. Nu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
trăit! Ascultă, Anisie, ia-n du-te în șură și cată după ușă; vezi c-ai să dai acolo peste-o coadă nouă de topor, șlefuită de-a mai mare dragul. Ad-o-ncoace, s-o am la îndemână. Și de mai crâcnești mult, doamne, doamne, când te-oi lua la măsurat cu dânsa pe spinare, n-ai să mai poți scoate-o vorbă până când nu te-o dezlega popa! Ți-am spus că mă mânii! ANISIA: Iaca tac. Fă ce știi tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
intru înăuntru cu oaspetele ista ales. Cată de adă degrabă ce-am spus. Hai, Codârlic, să te blastăm, cum ziceam. (Smaranda iese, cei doi intră în casă. Gălăgie mare, voci de copii. Dănilă, din casă) Gura! Unu' să nu mai crâcnească pân' ce nu spun eu. (liniște. Dănilă iese în prag.) Venit-ai, Smarandă? SMARANDA (vine cu cele cerute): Gata-s. DĂNILĂ: Bun. Dă-le-ncoace. (reintră cu uneltele. Din casă) Puneți mâna, dragii tatei, pe jupânul ista și începeți a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ne-om revedea, să-ți fie ochii senini și sufletul plin de soare. (Liana iese pe ușa din dreapta. Posacul o urmărește cu privirea.) CRAINICUL CURȚII (din culise): Măria Sa binevoiește să prânzească. Restul împărăției să steie pe loc și să nu crâcnească! (Cortină de lumină. Fond muzical.) Tabloul 2 La curtea lui Gând-Împărat. La chelăreasa Ilinca. Încăpere modestă, curată, cu două paturi, o masă cu o condică groasă așezată acolo, două scaune. Deasupra paturilor, două scoarțe, dovedind mai degrabă gust și bună-cuviință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu s-or mai bucura cârnindu-și nasurile, unul altuia, cu ghionți. PÂRJOL: Iaca la asta nu m-am gândit. Da' știi că ai dreptate, jupâniță? LIANA: Știu. Așa că nu-i mai ține domnia ta la îngrășat, iară celor care-or crâcni dă-le drumul în lumea lor; la așa împărăție nu de oșteni mulți, ci de oșteni vrednici are măria sa trebuință. PÂRJOL: Numaidecât mă-ntorc la ziduri și-i pun la șmotru, să mă țină minte. LIANA: Și după șmotru, învață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai știu face și alte minuni, care de care mai de mirare, de-i zice "ia-mă, mamă!" după ce te-i întâlni cu ele... PITAC (încântat): Halal liturghie-i trage, așa-i, taică părinte? DUMITRAȘ (îl privește urât): Mă! Nu crâcni, că te umflu! Hai, cuvioase, dă-i drumu'; spune tot ce știi! ILINCA (se burzuluie): Ia-n ascultă, dom' șef! La o adică să zicem că l-am agonisit eu, să-mi țină de urât. Ai ceva în contra? PITAC: Hopaaa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cei doi au plecat să caute alt grătar într-un alt compartiment, un grătar, fără balon. C-au găsit sau nu, asta deja nu ne mai interesează. Cert e că în momentul în care au ieșit din compartiment, unul a crâcnit ceva cu multe consoane. Ceva în limba maghiară. O limbă imposibilă pentru majoritatea dintre noi. De fapt, orice e străin e foarte ciudat. Avea Păstorel o vorbă, hrtgrh frjdn!, proverb ceh. O limbă, vorba lui Mark Twain, mai aproape de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
cartier, că prolificul, dar, nerecunoscutul, în mod oficial, scriitor, a murit. Ei, de-atunci încoace, oare ce-i? Oare nimic.Un om ca toți oamenii, căruia, atunci când i-a sosit chemarea de pe urmă, s-a pus, docil, nu a mai crâcnit, și s-a dus. Acum, nu mai era mult, până să ajungă la poarta cimitirului. Încă un popas, după care, mai avea de străbătut, ultima porțiune de drum.În fața gropii, întregul cortegiu se oprește și preoții mai fac o cântare
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
e de fericirea mea trecută! Of! CÎnd Îmi va veni iar rîndul ...la fericire? Urăsc cozile, nu-mi place să stau la coadă, dar dacă aș ști că undeva se mparte fericire, zău dacă nu aș suporta-o , fără să crîcnesc ! Din păcate, oamenii fără aspirații, ori cei cu surplus de timp liber, se așează la coadă la Fisc sau la RCS (firma de cablu). Mda... În Noua Guinee există un trib numit Foru. Membrii lui suferă de cea mai rară
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
strădui să fac în așa fel încât aceste pierderi să fie cât mai reduse. Însă, pentru ca toate acestea să se întâmple, trebuiau să-mi execute întocmai ordinele, chiar dacă unele dintre ele li se vor părea mai ciudate. Nimeni n-a crâcnit, nimeni n-a scos o vorbuliță măcar. Erau foarte cuminți și de-a dreptul devotați, așteptând cu cea mai deplină încredere ca salvarea să le vină de la mine. Firesc, în timp ce le vorbeam și-i vedeam cum mă privesc, am simțit
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu există să n-ai replică în glas, don'șoară! Ia, că tot ai tu atâta timp liber, completează fișele alea și când termini, mi le aduci la semnat." Asistenta pune un bot cât o zi de post, dar nu crâcnește. Cei doi studenți îl privesc în tăcere. Ea un picuț cam stresată, el cu admirație. Radiologul îi face tânărului, pe șest, cu ochiul. Apoi le zice: "P-aici nu-s prea mari inginerii azi, așa că ar fi bine să vă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nimic; ea rămâne pe mai departe bună cu frățiorul ei cel drag și nici măcar o singură dată nu mă lovește și nu-mi vorbește urât. Eu îi iau șarlota de ciocolată, iar ea îmi ia olița cu căcat fără să crâcnească vreodată. Mă sărută seara înainte de culcare și mă trece drumul cu grijă, când merg la școală, iar apoi se retrage în umbră, se lasă înghițită de perete (îmi închipui că intră-n el) atunci când dau recital în fața părinților mei radioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
tulburi, Digby zăcea ore În șir... Atunci poate că și-ar fi adus aminte de tot, dar n-avusese destulă putere să fixeze aceste reminiscențe vagi, destul curaj ca să lege Într-un tablou aceste crîmpeie răzlețe. Își lua fără să crîcnească medicamentele și se cufunda Într-un somn adînc, Întrerupt În răstimpuri de coșmaruri ciudate, În care apărea mereu o femeie... Abia după multă vreme i se vorbise de război, ceea ce făcuse necesară o lungă și substanțială expunere istorică. Digby Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
individul este un simplu șurub într-un sistem economic și ni s-a repetat patruzeci și cinci de ani că sistemul are întotdeauna dreptate contra individului; în consecință, individul trebuie să fie disciplinat și să i se supună, fără să crâcnească, la tot ce spun «interpreții maselor». Utilizarea demagogică a unor noțiuni ca «mase», «clasă» etc. împotriva omului în carne și oase, avertizat mereu că «poporul nostru vrea», «poporul nostru respinge», «poporul nostru e hotărât» etc, a devenit una din armele
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]