1,043 matches
-
din pedeapsă o și executase în carcera din cazarma regimentului). Schiller va experimenta printre cei dintâi ce înseamnă să trăiești din scris, ca un profesionist, hărțuit de cămătari, cerșind o păsuire, sforțându-se să apere în anii de burlăcie un crâmpei de libertate (porția de tabac, de cafea, sticla de vin, patul mizer). Când era bolnav (fusese adesea asaltat de friguri, de malarie, suferise de aprindere la plămâni) își prescria singur doctorii, voise să practice și slujba de medicus, dar rețetele
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
slabei capacități/ A pietrei de a transmite gânduri sinuoase, / Asupra obtuzității grele a bronzului, / Asupra nodozității incomode și recalcitrantei așchieri a lemnului. Pentru că hotărârile se iau și la alt nivel (Cer) ș...ț Părți ale unui contract de mântuire-s crâmpeiele lumii" (subl. mea). Incluzîndu-se ca artist și contemplator, Neagu este creatorul unui gen de lirică postmodernă care cultivă paradoxul (definit de Andrei Codrescu) dispariției exteriorului. Trăim în lumi paralele, virtuale și, prin asta, potențial viitoare, de unde cunoașterea devine imposibil de
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
o expună ca atare, în chip transparent didactic, precum în moralitățile medievale. Arta prozatorului român se vede însă tocmai din amestecul savant al substanțelor caracterologice și din fărâmițarea conflictului central într-o sumedenie de particule epice elementare, frânturi de scene, crâmpeie de episoade, gesturi mărunte și "întâmplătoare" împrăștiate de un suflu puternic pe pânza albă a tabloului. La sfârșit, abia, cititorul constată cu surprindere că toată această pulbere fină s-a aranjat, parcă de la sine, de-a lungul liniilor simbolice trasate
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
trezește-te, dar eu nu-l mai aud/ trezește-te, zice, dar eu nu./ la ce m-aș trezi și cu ce-aș mai rămîne/ dacă m-aș trezi în întregime?". Din cînd în cînd poetul introduce anecdote naive ori crîmpeie de basm (fabulația minoră îl consolează): "lupul a intrat în salon în miezul zilei./ a adulmecat cu duioșie scutecele noului născut./ și a stat minute întregi, cu ochii ațintiți la tablourile de pe pereți". Ajuns în decor urban, acest vlăstar de
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
am primit răspuns. Am scris și eu iarăși...și de atunci ne tot scriem... Așa și atunci l-am cunoscut pe poetul George Filip din Montreal, care de fapt este românul născut la Tuzla, În România. Ne-am Împrietenit repede. Crâmpeie emoționante din zbuciumata sa viață mi-a povestit ori de câte ori a simțit nevoia. Le citeam cu mare atenție și toate sunt pentru mine lecții adevărate de viață pe care nu le voi uita niciodată. Mi-a urmărit de-atunci evoluția mea
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
aveam să aflu că îi purta’’. ... ,,Doamna aceasta firavă m-a surprins’’ (p. 13). Neîndoios, cu mult înainte de a scrie, autoarea avea cunoștință de cele cinci muze ale poetului, de iubirile lui. Cartea nu are pretenția de a prezenta un crâmpei de viață romanțat al Elenei Daniello și al lui Lucian Blaga, dar nici nu este compusă pe un ton de obiectivism arid, caracteristic unui istoric sau critic literar. Citind-o suntem în permanență captivați de finețea și sensibilitatea stilului scriitoarei
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
general al unei epoci teribile, conducându-și firul cărții cu blândețea, dar și cu hotărârea cercetătorului care știe precis ce concluzii trebuie să tragă la final. Autoarea nu pleacă doar de la fapte sau trăiri de viață, ci ajunge la aceste crâmpeie pornind de la opera poetului, deși mai întâi au fost faptele, trăirile, sentimentele, gândurile și abia apoi a venit opera. ,,M-am oprit lângă tine,/ descoperind că părul tău e o flacără/ pe care vântul n-o stinge./ Și lângă minunea
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
vorbă cu Alexandru Vona despre "viața și opera" lui, "convorbiri" pe care le-am înregistrat și apoi le-am transcris și care - asta-i era dorința fermă - urmau să devină materie pentru o carte. Dau, astăzi, aproape la întâmplare, câteva crâmpeie din conversația noastră, căci simt că, în acest moment, e cel mai bun mod de a-l evoca pe Alexandru Vona, de a intra în comunicare cu el: I.M.: Franceza este pentru tine ca o a doua limbă maternă. Te
Cealaltă voce by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Imaginative/12335_a_13660]
-
iluminări și sfâșieri lăuntrice, din avânturi și limite autoimpuse, din patos al interogației și voluptate epicureică a degustării esteticului. Se mai poate observa că Virgil Ierunca percepe cuvântul în dubla sa intenție și în dubla sa realizare; cuvântul mântuie prin crâmpeiul de transcendent pe care îl pune în joc, pe care inevitabil îl conține, dar angajează, în egală măsură, ființa într-un joc aproape tragic al limitelor și revoltei, al deschiderii și claustrării. Preluând o sintagmă eminesciană de amplu fior nostalgic
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
afla ce se întîmplase într-adevăr, de la un cunoscut "limbut peste măsură și în felul lui hazliu", căruia îi povestise misterioasa întîmplare ("...a fost dandana 3) mare", p. 52), naratorul refuză, argumentînd: "Împrejurările au făcut să întîlnesc în viață un crîmpei de roman care să-mi împlinească cerința de taină fără sfîrșit. De ce să las să mi-l strici?" După care adaugă (să notăm folosirea adverbului "tocmai"): Vorbind așa nu mințeam tocmai, dar îndărătul acestui fel de a privi lucrurile cam
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
să mă bucur o vreme că voi fi scăpat, dar prefer să păstrez acest pomelnic pentru urechile prietenilor apropiați, cei obișnuiți să ne asculte văicărelile cu mai multă indulgenta decât reclamă îndeobște subiectul. Vreau, în schimb, să vă vorbesc despre crâmpeiele unei Românii de care îmi va fi chiar foarte dor și pentru care am să mă întorc cu drag ori de câte ori voi găsi un răgaz. Din decembrie anul trecut, de când planurile mele de studiu în America au devenit o certitudine, am
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]
-
literară - îi povesteam ei toate nimicurile, toate pățaniile de la birou, tot ce faceam când nu mă gândeam la ea. Cand nu aveam ce să-i povestesc, scoteam de la naftalina un vis sau o amintire din copilărie. Ea îmi trimitea stări, crâmpeie, fantasme, muzica. Mailurile astea au construit o punte deasupra prăpastiei dintre noi, care se măsură în ani neobișnuit de mulți și în distanțe mult prea greu de parcurs. La început nu părea să ne unească altceva decât o pasiune comună
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
Guinee reprezintă o investiție sigură pentru căutătorii de neobișnuit), din imensul efort uman, din dârele albicioase ale avioanelor care sfârtecaseră cândva cerul divin cu bolnava febrilitate indusă de călătorii ascunși în pântecele lor n-a rămas aproape nimic. Doar câteva crâmpeie de fotografii, fixând pe hârtia lor lucioasă urmele ghearelor unei feline uriașe, o panteră, probabil, după cum se aventura să creadă, seara, la cârciuma din satul cel mai apropiat, în fața unui pahar de gin, un bătrân localnic, foarte conștient de lașitatea
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
stau smerit în poarta Porții și miros mireasma morții - țintirim numai c-o poartă ce se-nchide peste soartă țintirim cu două porți una-n vii și alta-n morți eu pieziș m-am furișat în văzduhul fisurat cu-n crâmpei de aripioară adiată-n subțioară ca să ies din cer afară aici ziua nu-i nimică nu e marți nu-i duminică nu e luni și nu e joi aici vremea dă-napoi carnea mea de-acum e-o plută și
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
ce altădată îi provoca plăcere și alinare, poetul nu mai găsește decât urme șterse, amintiri răzlețite, risipite, pe care se trudește să le adune mănunchi și să le rescrie „din negură și scrum”. Gestul oferirii unei flori persoanei dragi, un crâmpei de pasiune, un gând ocrotitor, un semn de încurajare, uitate idealuri, vise ce dor, puține clipe de amor, dar și „Steagul singurătății” - arborat sus, pe catarg atunci când „barca mea e dusă-n larg / De uraganul vieții” (Nu știu când plec
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > DUMITRU ANGHEL - GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ȘI LOPEȚI” Autor: Dumitru Anghel Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului Romanul „Arme și lopeți”, (Editura Zedax, Focșani, 2010), adună crâmpeie de viață pe un laitmotiv cazon, căruia scriitorul Gheorghe Andrei Neagu îi adaugă diezi sentimentali cu modulații tonale între o literatură de porthart, pe o constantă a frustrărilor și a umilințelor unor întregi generații de recruți, și o proză care
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
revărsa în continuare farmecul și atenția sa caldă, aruncând în stânga și în dreapta cu scânteieri de vorbe, discutând cu noi cu acea simplitate a oamenilor mari. Trăind vremuri care au prea puțină atingere cu spiritul, Florin Piersic ne-a oferit un crâmpei de cer scăldat în lumina și bucurie. În afară de încântarea ce ne-o dă prin talentul sau, ne amintește că omul, așa cum este clădit de Creatorul Ceresc, cu cele bune și cu cele rele ale lui, rămâne totuși cea mai mare
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎNTRE DOUĂ LUMI..... Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului De multe ori,mă pierd..în rătăciri de-o clipă, Zăresc,lumini și umbre,misterioase uși, Crâmpeie de lumină,frânturi dintr-o aripă, Toți îngerii au aripi,deci poate-i o ispită, Sau lupi in piei de oaie,mă urmăresc ascunși? În întuneric iată,văd limbi de foc tăcute, Si râs și plâns se-aude de dup-
ÎNTRE DOUĂ LUMI..... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380775_a_382104]
-
fărîmă, și-ale cărui prefaceri zadarnic încearcă, în '72, cînd apare cartea, la Minerva, să le vîndă de semne bune. Scotocitor prin cartiere vechi și prin mahalale nelipsite de suculentă cochetărie, cel ce se plimbă singur zăbovește la rîvnitele, altundeva, "crîmpeie mici de gingășie", ascunse în alcătuirea de beton. De pildă, primele zile ale lunilor de primăvară. "Ce-i un mărțișor pentru străinul de București?" Prea puțin contează (,în privința mărțișoarelor, istoria e mută, și găteala zilei de martie o poartă domnișoarele
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
prefigurează cu acuratețe metoda abordată de protagoniștii rândurilor de față. Dacă volume precum cele ale Ioanei Baetica și Ionuț Chiva marșează hotărât pe problematica unui prezent continuu, crepuscular, multe dintre celelalte cărți coboară în trecutul (im)perfect, recuperând istoria din crâmpeie de memorie. Asemenea proze continuă valul început în anii anteriori de cvartetul Cernat-Manolescu-Mitchievici-Stanomir, cărora li se alătură Cezar Paul-Bădescu, Lucian Dan Teodorovici, frații Florian. Este vorba de o privire înapoi ce lasă la o parte mânia acumulată în anii dictaturii
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
vineți (martie 1912), multe texte caustice, cu titluri și subtitluri frapante, incisive, incitante, ca Ploșnița - în țara regelui celui mai bogat din lume (cu figurarea pe copertă a unei mari ploșnițe negre cu coroană), Ploșnițele - Reflecții, Portretul unui rege - Câteva crâmpeie - Hohenzollern sau Păpușă-Vodă, Asasinul de la Castelul Peleș, Regele oligarhiei etc., etc., semnate cu pseudonime: Alex. Filimon, Block-Notes, Em. Argin, Lux, Proletar etc. 3. Că declarația inculpaților, citită de Tudor Arghezi (căruia-i aparține textul, reprodus după această Rectificare), este tot
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
ispitelor trupești sunt rugăciunea, postul, privegherea, mărturisirea, Sfânta Împărtășanie. Urmează și tu rețeta și vei vedea cât de eficace este înfrânarea. Noi singuri nici o secundă nu putem rămâne curați. Dar cu harul și ajutorul lui Dumnezeu toate se izbutesc<footnote Crâmpeie de viață. Din învățătura Părintelui Epifanie I. Teodoropulos, traducere de ieroschimonahul Stefan Lacoschitiotul, Edit. Evanghelismos, București, 2003, pp. 120-121. footnote>. În ceea ce-l privește, Sfântul Ignatie Briancianinov, făcând referire la tămăduirea acestei patimi, vorbește de curăție, care este o atitudine
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
etc.), așadar foarte cunoscut în lumea literelor, l-am cunoscut în anul 2011, la cel de-al 31-lea Congres Mondial al Poeților din Kenosha, Wi., USA. Îi place mult Râmnicul, înregistrează pe pelicula ochiului său de poet fie care crâmpei din orașul de la poalele Capelei. De câteva ori l-am auzit exclamând: formidabil! Deodată, s-a oprit din loc. Ochii i au rămas pironiți pe un afiș. Am rămas surprins și eu când am citit ce scria pe acel mare
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
valea Dunării. Actualmente este pierdut pentru fauna lumii, la fel ca și bourul (Bos primigenius ), care provenea din nord-vestul Indiei și este considerat strămoșul bovinelor actuale. În legătură cu dispariția lui, cercetătorul Al. Filipașcu scria: „Transilvania și mai sigur Moldova au format crâmpeiul de loc unde s-au stins ultimii bouri sălbatici din lumea întreagă, la sfârșitul secolului XV“. În Banat, ultimii bouri au fost semnalați în secolele XIII-XIV, în Câmpia Carașului. De-a lungul neoliticului, bourul e o prezență constantă în Banat
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
nume. Multiculturalitatea este trăită, simțită și cântată în fiecare loc în care s-a auzit de Laza Cnejevici, în aproape o jumătate de veac dăruită scenei. Cântă sârbește și românește cu aceeași plăcere, convins că publicului trebuie să-i oferi crâmpeie din tot ce rodește în spațiul nostru unic. „Am venit la Timișoara la 12 ani, în pantaloni scurți și cu ștrimfi albi” - își amintește, cu duioșie, Laza Cnejevici despre începutul drumului său în capitala Banatului, acum multă vreme, când privea
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]