1,093 matches
-
vedere, este că în scrisul ei nu sunt de găsit excese sau exuberanțe. Atîta doar că lipsa exceselor nu este rezultatul unei înclinații spontane prin care scriitoarea extirpă excrescența cantitativă sau deraierile de perspectivă psihologică, ci este urmarea unui travaliu crîncen menit a înlătura orice formă de exces. Cu alte cuvinte, lipsa excesului provine dintr-un alt exces, unul grație căruia scriitoarea este principial orientată împotriva excesului în genere. Yourcenar strînge fraza pînă la forma lapidară a unui șir de propoziții
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
fi uitat gustul limbii materne, romanică și ea. Aceste pagini, de o perfectă inutilitate, abundă în fraze împiedicate, deformând caraghios și cele mai simple enunțuri. De la ,macerarea interioară" ce a ,determinat până la urmă motivarea viscerală a scrierii romanului", la ,îndoiala crâncenă în legătură cu formula narativă" a opului ,bazat pe materia draculescă", scrisul lui Marin Mincu ridică mai multe semne de întrebare. ,Nu-mi venea deloc nici o inspirație": impasul artistic e și unul lingvistic. Comicăria continuă în paginile următoare, primele din romanul propriu-zis
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
de lup cu trup de șarpe, dar și cu filonul minunatului basm despre Ființa Limbii Române, la nord și la sud de punctul de frontieră Siret (35 de km până la Cernăuți, exact distanța de la Craiova la Filiași!), despre bătăliile, deseori crâncene, de-a lungul istoriei, ale intelectualilor adevărați din sângerânda Bucovina, care nu vor, în ruptul capului, să-și uite obârșiile, datinile, cutumele, graiul și portul, bătăile inimii întru același ritm al iubirii de ctitori și de pământ strămoșesc, care este
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
puternic de stabilitate, de soluții de energie și democrație în fața vecinilor săi. Aceasta este România de care are nevoie Occidentul, din punct de vedere strategic, în aceste vremuri. Ne așteaptă în anii următori o competiție geopolitică și ideologică globală mai crâncenă decât ne-am fi putut imagina oricare dintre noi în urmă cu 25 de ani. America va avea nevoie de aliați maturi care sunt capabili să ofere securitate regiunii lor și să modeleze succesul ordinii Vestice. Angajamentul nostru strategic și
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
macină...’’ (p. 236). Schema era apoi foarte simplă: surpriza veștii total neașteptate (dar și neadevărate) avea întotdeauna să ducă la punerea în alertă a calității de comunist: denunțul în vederea distrugerii totale a spionului, a dușmanului de clasă, prinderea acestuia, bătăile crâncene aplicate de către o ,,namilă de om’’ (p. 87) pentru recunoașterea unor fapte ce nu fuseseră niciodată comise, intentarea unui proces contrafăcut, pușcăria, după care ,,scapi cu câțiva anișori, mai faci un recurs, mai vine o amnistie. N-o fi dracu
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
dualismului austro -ungar, împotriva Germaniei hitleriste, împotriva ciumei roșii rusești; Peste tot, înaintașii noștri au ieșit victorioși, dovadă fiind existența noastră pe aceste meleaguri, chiar dacă nu în totalitate; ne lipsește: Basarabia, Bucovina, Transnistria, Durostorumul, Cagliarii. Dacă am trecut peste războaie crâncene, în care am pierdut milioane de frați de-ai noștri, de un sânge, uneori, poporul nostru multimilenar și eroic, nu poate învinge un război care, la prima vedere pare mult mai ușor decât precedentele: RĂZBOIUL ROMÂNO-ROMÂN! 1. Cronicarii antici (Plutarch
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
N. Tertulian în concluziile la articolul său: "Nuvela Desfășurarea constituie un mare pas înainte în creația lui Marin Preda. În nuvelele sale mai vechi despre viața satului (1948) autorul a zugrăvit o lume de oameni minați de instinctele și poftele crâncene guvernate de proprietatea privată, cu setea de închiaburire...sau cu patimile josnice, crude, care descompuneau familia Moromeților, unde relațiile erau dominate de ură și încrâncenare...; unele nuvele din volumul întâlnirea din pământuri erau adânc atacate de morbul naturalismului. Nuvela Ana
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
panou („panoul lui”) locul lor, preexistent. Fără să mai fi trecut prin draconicul filtru. Venea Boușcă, se făcea liniște își panota singur și pleca. Incredibil! Într-un an, autoportretul lui de doi metri făcea coadă. Sfidător la maximum, hipnotic prin crîncenă privire, capul, cu bască rembrandtiană, era în teatrală juxtapunere cu mîna princiară, în prelungirea căreia garoafa cădea aprinsă pe inimă. Fascinant! Zilele trecute, revăzînd, ritualic, secția contemporană a Muzeului ieșean de artă, mă opresc... nostalgic în dreptul autoportretului. Formidabil: ceea ce nu
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
și detestând comunismul, nu înseamnă că Istrati a devenit automat fascist, idee vehiculată intens în viitor de politica oficială a Cominformului. El se pronunța categoric, în 1935, împotriva ambelor totalitarisme, într-un spirit vizionar: „Omenirea merge spre o suferință din ce în ce mai crâncenă, fie că va domina comunismul, fie că va domina fascismul, căci atât un regim, cât și celălalt, nu va consimți să hrănească (amara pâine!) decât pe omul care va abdica de la orice spirit de dreptate și va urla ca lupii
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
acesta un sprijin, un intermediar, dacă nu un posesor al adevărului, rămâne surprins în așteptările sale, contrariat. Acumularea sensurilor ascunse, înlănțuirea lor dovedește că, totuși, în cele din urmă vocea care vorbește nu poate fi neutră și indiferentă. Lumea este crâncenă, spune acea voce. Oamenii, chiar și cei mai apropiați, îți pot face mult rău. Nimeni nu te poate scăpa de nebunie sau de moarte. Nimeni, niciodată, nu pronunță asemenea cuvinte în povestiri, preocuparea de căpătâi a tânărului scriitor fiind aceea
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
fix, mă statornicește între virgule viguroase (țăruși îmbîrligați pentru priponit baragladine ca mine!), nu-mi lasă literele în dezmățuri nesfîrșite de mărgele colorate straniu: șiraguri de bile enorme, orînduite nu pe ațe, ci pe frînghii, odgoane, cabluri metalice, cumva, așa... crîncene spînzurători de dăruit iubitelor... de cinsprezece-șiaisprezece metri... spre bălăbănire dulce printre munții sînilor carpați. L-am poreclit înger, dar mai în apropierea înfățișării aspre i-ar sta numele de îngeroioloiul sau îngeri-Trăsni-Zdrobilă. Desfășoară, a decalitețe și-a plictis, aripe large
Îngeroioloiul (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14718_a_16043]
-
noi să le fi gândit, ele ar merita măcar omagiul de a ni le aduce aminte așa cum au fost. Dar în urmă trecerii lor prin viața noastră, schijele ascuțite ale amintirilor se cizelează asemenea scoicilor spălate de mare, iar poveștile crâncene despre pofta, dorința și așternut se transformă ireversibil în fragmentele spălăcite ale unor povești de dragoste pe care nu le-am trăit cu adevarat niciodată. În sufletele noastre, femeilor adevărate nu le este îngăduita nici macar memoria. Se împlinesc fix șase
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82354_a_83679]
-
Din ce cunosc, majoritatea galeriilor au fost făcut de oameni liberi, care aveau în cesiune o cucsa din partea statutului care administra mină. Din ce știu eu, în Imperiul Român majoritatea celor care munceau în mină erau sclavi. Iar condițiile erau crâncene. În Evul Mediu minele au fost folosite, inclusiv în Ardeal, Țara Românească și Moldova, ca locuri de pedeapsă (de aici vine termenul “ocnaș” - cel condamnat să lucreze “la ocna”, adică în mină). Tu te referi probabil la ultimele secole. Metodă
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
tacit al celor mai mari puteri politice și militare ale lumii. Nu vă doresc să trăiți vreodată ce a trait Regele Mihai atunci. Vă cer doar să aveți un dram de respect pentru un om care a trăit timpuri mai crâncene decât domnia voastră și care, într-o clipă de curaj nebunesc, a scurtat cu luni de zile soarta unei conflagrații mondiale, salvând viețile a mii de soldați, inclusiv români. Am citit declarațiile dumneavoastră cu stupoare. Va cunosc furia oarbă și verbul
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
Meu popor înfrunta încercările neomenești la care e supus”, iar apoi, în 1984, Suveranul spunea: “Anul care s-a scurs Ne-a răscolit și amintirea zecilor de mii de vieti sacrificate pentru construirea canalului de la Dunăre la Marea Neagră, a tragediei crâncene care va rămâne înscrisă pe veci în memoria neamului” 3. În septembrie 1988, Majestatea Să face publică împotrivirea Să la demolarea bisericilor, a monumentelor istorice și a satelor, declarând: “Dictatorul României, asemenea lui Pol Pot, distruge un intreg popor, distrugandu
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
de a plăti puțin din datoria de recunoștință pe care o contractasem față de această țară, refugiul meu, asemenea unui marinar care, salvat de la furtună, închină un smerit ex-votoť. Iorga preocupat de întocmirea unei antologii a literaturii române în franceză în crîncenul Iași al anului 1918, fostul prizonier francez aruncat acolo de valurile monstruosului măcel mondial și care se antrenează Ťcu mare bucurieť în această aventură, ireală în raport cu tot ce se petrecea în jur și în lume în acel timp... ! Atît cît
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
tip de terorism, exercitat, începând din 1948, asupra intelectualității românești, despre cei care l-au exercitat și despre metodele lor de "lucru"? Și-apoi, istoria nu-i pomenește, printre eroi, decât pe cei care și-au sacrificat viața în împrejurări crâncene sau făcând fapte mărețe. Pe eroii necunoscuți și mai cu seamă pe eroii uciși prin teroarea zilnică a fricii, pe "morții de frică" nu-i pomenește nimeni decât ca să-i batjocorească. Și sunt socotiți, de către supraviețuitorii cinici - și pe drept
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
Leoparzilor" dintr-o mansardă, dedîndu-se farselor și "voluptăților secrete", stîrnite de propriile istorisiri picante. "Leoparzii" Cronicii aplică, în fond, programul "leoparzilor" lui Vinea, care au "plăcerea sadică" de a povesti și asculta "cancanuri și anecdote" și de a practica "bîrfa crîncenă". Altfel, epic și anecdotic, între cele două serii de "leoparzi" nu există nici o legătură. E clar: Dumitriu i-a preluat ideea și formula, dar, în acest caz, Vinea e nedrept. Nu este vorba de un furt. Căci procedeul lui Dumitriu
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
însușit pînă și "nume" din manuscrisele sale. Nici un nume din romanele sale ori din listele lui minuțioase de personaje nu se regăsește, însă, în Cronică. Vinea a fost el însuși un "leopard" veritabil, căruia îi plac "povestirile orale" și "bîrfa crîncenă". Obiceiul lui de a-și difuza oral "opera personală", cu un incitant caracter documentar, are rezultate surprinzătoare chiar pentru enunțător. O probă în acest sens o oferă Ovid S. Crohmălniceanu, care își amintește că Vinea "obișnuia să povestească diverse întîmplări
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017. Poartă-ți crucea, cu tărie, pân`la capăt, în tăcere, De Demiurg, în mărinimia-I, numai ție ți-a fost dată, Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere, Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare, Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare. În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată, Ci învață
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Și urmează-L pe Iisus în CREDINȚA cea adevărată! Citește mai mult Poartă-ți crucea, cu tărie, pân`la capăt, în tăcere,De Demiurg, în mărinimia-I, numai ție ți-a fost dată,Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere,Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare,Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare.În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată,Ci învață
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Au la școală note bune,I-au ascultat pe părinți...Câte nu au ei a-I spune!... XVI. CLOPOTELE BIRUINȚEI, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2178 din 17 decembrie 2016. Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut. Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni. Încleștați
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Ștefan, Țepes cel de toți temut, Se ridică din istorii peste TIMPUL ce-a trecut. Glasul lor zvârcolește ca sabia, necruțător, Și rușinea îi apasă...Ce-ați făcut din țara ... Citește mai mult Clopotele biruinței se ridică din trecut,Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut.Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicarăși își apărară glia, și graiul își apărară.Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni,AZI, se lăfăiește minciuna printre lei, tigri și huni.Încleștați în
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
eroii: cavaleri ai nunții firii vin spre Crist martirii sus în tronul de mărire stă un orb sălbatic din barbara lui citire renaștem hieratic slovă după slovi de fulger orbul ne așază încât nunta lămurește lumea într-o frază stele crâncene pogoară duhurile-n candeli: Crist în piscuri ne însoară cu spade de-arhangheli METANOIA BUREȚILOR „noi - bureții din rigolă târguim din luni gondolă noi bureții burețim și pe toți vă mucezim” alelei - bureți de soartă scrieți-mi pe pântec hartă
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
substanță umană și de personalitate, ci unor indivizi cu tipar mental și stil de exprimare inconfundabile. Deocamdată, cele mai bune efecte fiind scoase din exploatarea filonului licențios, atât de bogat în imaginația pacienților și a personalului: "OLIMPIA (după ce a examinat, crâncenă, vreo doi pacienți, întreabă): Unde-i? TANASÂCU (intervenind iute, din teama ca, pe neașteptate, vreunul dintre colegii săi să nu se trădeze, așa cum, de fapt, se întâmplă în fiecare dimineață): BÂRBAZÂMO CEKA? OLIMPIA (pentru o secundă descumpănită): Aââh?... RAFAEL (naiv
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]