73 matches
-
de sub poalele sumanului ieșeau două picioare cufundate pînă la gleznă în apă. A trebuit să observ că, sumare, accesoriile acestea erau totuși indispensabile sub soarele care, în aburii de după ploaie, ardea. Din cînd în cînd bătrînul lungea gîtul și sălta crîsnicul.. Îi spiona sînul care apărea treptat din apă. Deodată plasa se zgudui. Într-o clipită chipul domnișoarei Cornelia fu animat de o emoție adîncă. Cum la dînsa orice mișcare sufletească era evidentă, ațîțarea fu lesne observată de bătrîn. Altfel nu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
deochi, fiule! Cneaghina Ana a dăruit ca din averea altuia, nu dintr-a ei. ― Și sfințiile lor, cei de la mănăstirea Vatoped din Muntele Athos - să nu zic vorbă mare - își freacau mâinile de bucurie că a mai picat un pește în crâsnic. Și încă unul de soi! Apoi, cred că unii își dregeau mustața chicotind pe înfundate când au auzit de “povarne de bere în târgul Iașilor”... ― Ca s-o înțelegem pe Maria “giupâneasa răpăusatului Chiriței postelnicului” e nevoie să ne amintim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
el nu vede că nu-s aicea numa' vreo șase familii, de ce le-o dat biserica asta așa de măroacă (mare n.n.), ce să facă în ea că n-au nici cântăreț, au adus unu din Timișoara, n-au nici crâsnic, epitrop, n-au nici bani să plătească întreținerea și iute or și trimis popă". Cei animați de vizibila îngăduință dau din cap și zic: "na las' părinte, fă pace, că dacă uina Katița lu' Căcăroanța s-o întors la uniți
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de obște ale coriștilor, care se împărtășesc din țuica de pomană, zic cuvenitele vorbe care se zic la asemenea momente învăluite în parfumul de rachiu de prune, și pe urmă strânge ce-i de strâns și le dă pe toate crâsnicului, adică omului de servici, care le spală și le pune la păstrare într-un sertar din dulapul acela cu pupitru la care epitropii împlinesc cele de cuviință. Așa să știți și să spuneți urmașilor, ca să se știe! Cu zahereaua la
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană, scobar, știucă, crap, somn etc. Pentru ilustrare am expus: vârșă de pescuit, ostie, setcă, ventior cu cercuri, plasă crâsnic, plasă de mână cu bețe, sac de pește, coș pentru pește, prostovol cu funii, undiță. Industria casnică țărănească privește operațiile de prelucrare a fibrelor animale și vegetale în gospodăria tradițională. Gospodinele din județ au folosit în decursul timpului diverse fire
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ochii ei, i-a șoptit... Bătrânul s-a oprit din nou din vorbire și a gustat din ulcica cu vin. Și-a dres glasul și a reluat povestea: În seara aceea, învăluind-o cu acei ochi sânilii ca într-un crâsnic, i-a șoptit: „Brândușa badii după primul cântat al cocoșilor te aștept lângă stejarul din poiană...” „Nu... nu pot, ba...” „Să nu spui asta, fato! Să nu spui asta!” Tremurând ca varga, hangița a întrebat: „Da’, da’ dacă se... se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
actual în Germania, 84478 Waldkraiburg, Adlergebirgstr. 7. 761. Leprich Klarika Gyongyi, născută la 4 septembrie 1965 în localitatea Iernut, județul Mureș, România, fiica lui Ianosy Ioan Gheorghe și Clara, cu domiciliul actual în Germania, 86438 Kissing, Fruhlingstr. 3. 762. Kristof Crâsnic Titus Eugen, născut la 5 mai 1952 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiul lui Crâsnic Titus și Sevastița, cu domiciliul actual în Germania, 81539 Munchen, Fockensteinstr. 21. 763. Karsai Zoltan Jeno, născut la 16 februarie 1954 în Cluj-Napoca, județul
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
în localitatea Iernut, județul Mureș, România, fiica lui Ianosy Ioan Gheorghe și Clara, cu domiciliul actual în Germania, 86438 Kissing, Fruhlingstr. 3. 762. Kristof Crâsnic Titus Eugen, născut la 5 mai 1952 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiul lui Crâsnic Titus și Sevastița, cu domiciliul actual în Germania, 81539 Munchen, Fockensteinstr. 21. 763. Karsai Zoltan Jeno, născut la 16 februarie 1954 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Karsai Mihail și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 80333 Munchen, Briennerstr
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
scoate", sătenii o luau de la capăt în fiecare zi. Deodată, prin satul Ghireni a izbucnit o știre alarmantă. Săriți, se rupe digul de la Balta Lată! Și au sărit țăranii care mai de care să-și găsească sculele de pescuit, voloace, crîsnice și alte asemenea. Se făceau echipe pentru pescuit și se aștepta cu înfrigurare ruperea digului. Ploaia aceasta cernea mărunt de atîtea zile și transformase digul în noroi. Chiar și așa, afurisitul ținea și scăpa doar pe ici pe colo cîte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Birsanescu, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de caiac-canoe. Ion Gr. Cernea, antrenor la Clubul sportiv "Dinamo" București, antrenor al lotului olimpic de lupte greco-romane. Ion Dragan I. Cornianu, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de lupte greco-romane. Ioan I. Crîsnic, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de lupte libere. Constantin Gh. Dumitrescu, antrenor la Clubul sportiv Dinamo București. Igor I. Lipalit, antrenor la Clubul sportiv Delta Tulcea. Octavian D. Mercurean, antrenor la Clubul sportiv Dinamo București. Nicolae St. Nedef, antrenor
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
de reproducere naturală; ... c) reducerea debitului și a volumului de apă în amenajările piscicole și pe cursurile de apă, în scop de furt sau braconaj; ... d) producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoane neautorizate a năvoadelor, voloacelor, crâsnicelor, setcilor, avelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor sau a altor unelte de pescuit în scop comercial; ... e) importul, confecționarea, producerea, deținerea sau comercializarea uneltelor de pescuit din plasa monofilament; ... f) pescuitul comercial pe cursul Dunării și Prutului, în zona de 500 metri
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 76 din 13 iunie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142898_a_144227]
-
generali își fac procese de conștiință... Magie neagră pe Tarcău «Vitoria era deasupra tuturora: avea într-însa o putere ș-o taină, pe care Lipan nu era în stare să le deslege. Venea la dânsa ca la apa cea bună...» Crâsnicul lui Sadoveanu Aici, la Măgura, pe Fundu Aței, de-a lungul pârâului Radu, venea Sadoveanu să pescuiască păstrăvi. Aici, între două cârlige, a aflat de la bătrâni povestea Vitoriei Lipan. Întâmplarea este reală, un fapt divers tragic, doar inefabilul s-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Aici, la Măgura, pe Fundu Aței, de-a lungul pârâului Radu, venea Sadoveanu să pescuiască păstrăvi. Aici, între două cârlige, a aflat de la bătrâni povestea Vitoriei Lipan. Întâmplarea este reală, un fapt divers tragic, doar inefabilul s-a prins în crâsnicul conului Mihai și a zburat spre nemurire. Și parcă au trecut veacuri de-atunci. Oamenii îmi par apăsați, fără frumusețea aspră din «Baltagul», culorile ți se oferă în tușe negre, chiar dacă Valea Tarcăului are încă un farmec sălbatic. Sau crâsnicul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
crâsnicul conului Mihai și a zburat spre nemurire. Și parcă au trecut veacuri de-atunci. Oamenii îmi par apăsați, fără frumusețea aspră din «Baltagul», culorile ți se oferă în tușe negre, chiar dacă Valea Tarcăului are încă un farmec sălbatic. Sau crâsnicul meu era prăpădit... Baltagul de inox - Mamă, trebuie să-l dovedesc pe escrocul care chinuie oameni! - Nu răscoli, mamă, că n-ai putere să te bați cu el. Tu n-ai să biruiești... Personalul oprește icnind la Tarcău. Coboară munteni
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
povestiri EDITURA JUNIMEA IAȘI 2004 Râul "Să punem ceva cald pe noi și să ne rostogolim până la malul apei" Pe balustrada de fier a podului privesc apa cum curge vijelioasă formând o bulboană sub el. Mai încolo, un om cu crâsnicul în mână îl ridică cu greu din când în când, apoi îl lasă ușor în jos. Nu prinde nimic. Câțiva trecători grăbiți mă privesc suspicioși. În sfârșit, pescarul culege din plasă un peștișor argintiu cât palma unui copil, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
chipul lui. El simte că cineva îl urmărește cu privirea. Dar acum am în minte râul înghețat, acoperit de zăpadă. Nu știu dacă e bine, însă nu mai simt căldura soarelui. Să fie de vină peștișorul argintiu? Pescarul ridică iar crâsnicul, dar nimic. Oricum, își omoară timpul, îmi spun. Apa e prea tulbure ca să trăiască ceva în ea. De aceea, aș vrea râul acoperit de gheață și zăpadă, o zăpadă albă, pură, ca în prima zi de iarnă. Ca în primele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
seama, soarele a dispărut și pe cer au apărut nori. Vântul suflă întotdeauna când mă aflu pe pod. Acum rafalele sunt mai iuți. Omul își vede de treaba lui, strecoară mai departe apa tulbure a râului prin pânza rară a crâsnicului. Mă întreb ce o fi fost râul ăsta când încă nu era râu? O fi fost o rigolă prin care se strecura apa de ploaie când ploua? Pe frunte mi-au căzut câteva picături. Am coborât podul arcuit să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
s-a retras sub ramurile unui arin. Râul plescăie sub picurii de ploaie. No man's land. Când plouă cartierul podului de piatră e o țară a nimănui. M-a străfulgerat un gând: să mă apuc și eu de pescuit, crâsnicul e liber acum. Poate că ploaia asta va aduce belșug de pește pești înotând ca într-un tablou de Max Ernst, totul redus la câteva figuri geometrice. Ca și podul: drept, bombat la mijloc, impasibil. Sub burata lui mă simt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
soacrei, gornițe pentru copii, scamatori. Un du te vino amețitor. Prin fața ochilor mei trece doar un camion gol, hodorogit spre marginea orașului; dincolo de cartierul unde se instalează de obicei bâlciul. Pescarul unui singur peștișor cât palma unui copil a luat crâsnicul și a plecat. Peștișorul mi l-a lăsat mie: "Faceți ce vreți cu el!" Mă gândesc că un peștișor galben ar fi fost mai interesant. Dar de unde să-l iau? L-aș arunca în apa asta tulbure, nu înainte de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
frecventa școlile catolice fără a fi supărați în ritul lor”, învățătorii numiți în școli urmau să fie supuși unui examen riguros, cei nepregătiți profesional trebuiau îndepărtați. Conform acestui act juridic, învățătorii nu puteau beneficia de alte meserii, cu excepția celei de crâsnic, erau obligați să posede pregătire metodică, să fie adevărate modele de comportament public. La 2 noiembrie 1776, Maria Tereza emitea un Patent școlar (Schulpatent) prin care aduceau noi precizări referitoare la școlile primare din comunele bănățene locuite de ortodocși. În
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
oportuniști, mari bidigănii, mari nulități, pe tovarășul Drăgoi, de la regiunea Brașov, pe tovarășul Nicolae Opriș secretar al comitetului raional de partid Făgăraș, pe tovarășul Constantin Popa președintele comitetului executiv al sfatului popular raional Făgăraș, au fost și tovarășii Oniga și Crâsnic, ce responsabilități or mai fi avut și ăștia, știau ei, la ce bun ar fi trebuit să mai știm și noi. Au fost și ziariști, a doua zi s-a dat și la ziarul Drum Nou de la Brașov știrea despre
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
825)"/>. Paginile autocenzurate au fost reintroduse În cuprinsul romanului abia În 1999, În ediția a II-a, revăzută, a cărții <endnote id="(856)"/>. În 1985 s-a publicat În România un volum de miniaturi și texte „izvodite” prin 1840 de crâsnicul Picu Pătruț din Săliștea Sibiului <endnote id="(81)"/>. „Jidovii” din Legenda Sfântului Ioan cel Nou au fost scoși din text, deși erau personaje principale : conform tradiției, ei au fost cei care l-au decapitat pe sfânt. Am fost nevoit să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
luat, Sfântul tău cap ți-au tăiat Și de trup te-au dezlegat Și-ai rămas părăsit De nimenea socotit <endnote id="(81)"/>. De data aceasta, știm exact când, unde și cine a „izvodit” aceste stihuri : „decât toți mai păcătosul” crâsnicul Picu Pătruț, din Săliștea Sibiului, la 1842. Simeon Florea Marian <endnote id="(141)"/> și, după el, Tudor Pamfile <endnote id="(112)"/> au refăcut istoria și legenda Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, numit „Sf. Ioan de vară” și serbat la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-său, părintele Teoctist însuși, față de care nutrea o desăvârșită admirație și o nemaipomenită duioșie. Ceea ce o caracteriza pe Sofica era naivitatea. Pe un pescar ce ședea cu instrumentul în baltă l-a chestionat curioasă: - Așa-i că peștii trag la crâsnic prin apă? Pe o țigancă borțoasă a întrebat-o dacă a avut relații cu un bărbat. Femeia s-a holbat: - Haoleu, cocoană, da’ nu se vede? În copilărie se juca prin pustietatea beciurilor de la Probota, acum acoperite cu mormane de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]