70 matches
-
pe care vreau s-o dau. Într-un anumit sens aș putea compara această primă versiune, această tehnică a unei versiuni inițiale, cu acea tehnică cu care se pescuiesc stridiile în Bretania. Se aruncă în lacul respectiv, de pe malurile oceanului, crăci de copaci care după câtva timp sunt încărcate cu stridii și scoase așa afară. Acesta ar fi rodul primei versiuni, care este făcută cu foarte multă neglijență, care reprezintă traiectoria cărții, din ea urmând să se ramifice incidentele care formează
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
-a: limba și literatura română, matematică, științe ale naturii, istorie, geografie, educație civică, București, Caba Educațional, 2008, 80 p. [20] COTOARBĂ, EMILIA, Jocul didactic în lecțiile de Limba și literature română în școală, Slatina, Didactic Pres, 2008, 61 p. [21] CRĂCEA, ELENA, Dicționar de omonime, Constanța, Steaua Nordului, 2008, 366 p. [22] CREȚU, ELVIRA, învățarea limbii române: sugestii metodice, București, Aramis, 2008, 190 p. [23] CRIVAC, MIHAELA, Limba și literatura română: caietul elevului, teme pentru acasă, clasa a III-a, Pitești
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
este mai scurtă decât cele două cuvinte de bază luate împreună. Cuvintele formate din formele, trunchiate sau nu, a două sinonime (ca engl. guesstimate < guess "a crede, a socoti, a presupune" + estimate "a estima, a aprecia"; rom. (Moș) Crăcilă < (Moș) Crăci[un] + (Moș) [Ger]ilă; rotocol < roată + ocol; răzbel < rom. răzb[oi] + lat. bel[lum]) sunt contaminări propriu-zise. II. 8. Cuvintele condensate au la bază întotdeauna un cuvânt compus ori o sintagmă stabilă (sau, foarte rar, liberă), care se scurtează prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pe o distanță de 300 de metri, coloana emite energie 151 benefică. Pe axul Căii Eroilor se află Biserica Sf. Apostoli, monument istoric datând din 1777, restaurat și inaugurat, la 7.11.1937. Precizarea formulată de ștefan Sgandăr și Constantin Crăcea este importantă: „Axul întregului ansamblu orientat de la Est la Vest trece prin crucea turlei principale a Bisericii, ceea ce atestă ideea că Brâncuși a integrat-o voit în ansamblul său, acordându-i o semnificație aparte...” Pentru amenajarea aleii „Calea Eroilor” (cu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Growth of Ties of Dependence. Translated by L. A. Manyon, The University of Chicago Press, 1970, p. 146, 151, 162 (v. și ediția în limba română, Societatea feudală, vol. l, Formarea legăturilor de dependență. Traducere de Cristina Macarovici. Postfață de Măria Crăcim, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996, p. 161-175); François-Louis Canshof, Feudalism, 3rd edition, Harper and Row Publishers, s. a., p. 26-27, 72-74 (v. și ediția originală în limba franceză, Qu'est-ce que la féodalité?, Bruxelles, 1957); Robert Fossier, Histoire sociale de l'Occident
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de locuit primită de la patronii tipografiei din Tempelhof, de către Ponta și amenajată pentru a fi locuită, tot de el). După ei au urmat Ion Boian și Nicolae Petrașcu apoi Octavian Roșu, Traian Borobaru, Alexandru Popovici, Niculae Șeitan, Eugen Theodorescu, Niculaie Crăcea, Petre Ponta, Ion Popa, Iosif Găvăgină, Ion Tolcea, Iosif Vasiu, Valeriu Vințan și Virgil Mihăescu. în acest interval de timp Nicolae Petrașcu ne mărturisește, că a scris două caiete de însemnări din viața legionară. Din ele nu s-a putut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
biruinței și ale gloriei. Berlin, 17 Martie 1940 Trăiască Legiunea și Căpitanul Horia Sima Alexandru Popovici Ilie Rotea Tolcea Ion Virgil Mihăilescu Traian Borobaru Nicolae Petrașcu Iosif Găvăgină Niculae G. Șeitan Ilie Smultea Ioan Boian Iosif Vasiu Petru Ponta Niculae Crăcea Ioan Popa Octavian Roșu Valeriu Vințan Eugen Theodorescu” Grupul celor hotărâți să lupte, acționa unitar pe linia lui, fără a împiedica prin ceva, discuțiile provocate de Radu Mironovici și Constantin Stoicănescu, trimiși de Ministrul de Interne, Ghelmegean Mihail. În țară
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
A mai făcut o fotografie de adio cu Petre Ponta, pe scara casei și a luat autobuzul spre gară. La Anhalterbahnhof îl așteptau o parte din camarazii, care nu plecaseră încă: Eugen Theodorescu, Octavian Roșu, Alexandru Popovici, Nicu Șeitan, Nicu Crăcea, care l-au ajutat la îmbarcarea în tren. Spre bucuria și încurajarea lui, înainte de plecarea trenului vine și Comandantul să-și ia rămas bun de la cel mai devotat prieten și cel mai brav ostaș al lui. Ne descrie apoi Nicolae
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de promisiunile procurorului. Au pornit la luptă pentru alungarea lui Carol al ll-lea și n-au cedat decât atunci când au auzit că acesta a abdicat. 0 altă echipă a ocupat Palatul Telefoanelor din Brașov, condusă de Popa Nicolae și Nicolaie Crăcea de la Teleorman. Clădirea are două intrări. Pe una a intrat Nicolae Popa cu legionarii avuți la dispozițle și pe alta Nicolaie Crăcea cu teleormănenii lui. La ambele intrări erau de pază posturi militare duble. Nicolae Popa, intrând în clădire, le-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acesta a abdicat. 0 altă echipă a ocupat Palatul Telefoanelor din Brașov, condusă de Popa Nicolae și Nicolaie Crăcea de la Teleorman. Clădirea are două intrări. Pe una a intrat Nicolae Popa cu legionarii avuți la dispozițle și pe alta Nicolaie Crăcea cu teleormănenii lui. La ambele intrări erau de pază posturi militare duble. Nicolae Popa, intrând în clădire, le-a vorbit soldaților apelând la sentimentele lor patriotice. La intrarea teleormănenilor s-a opus o santinelă, dar a fost rănită și dată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe străzi era mai multă lume și însuflețirea creștea. Trecând prin fața Palatului Telefoanelor, ocupat de legionari, ai noștri erau la ferestre, și salutându-ne cântau și ei. Între cei care au apărut la ferestre am recunoscut pe Popa Nicolae și Crăcea Nicolae de la Teleorman. Am trecut apoi pe strada Lungă spre gara Bartolomeu, până la cazarma din apropiere. Acolo au căzut, mușcând cu dinții din caldarâm, camarazii noștri Sultan Donat și Constantin Seceleanu. În fața petelor de sânge am făcut front și, ridicând
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
viața, să le recunoști, după expresia feței, punctele slabe și calitățile, poveștile fiecăruia dintre ei. Îmi petreceam timpul liber plimbându‑mă cu metroul, mergând din vagon În vagon În căutare de personaje pitorești, compunând zeci de fișe hilare („pe Ăsta crăcit cu mânecile suflecate trebuie să‑l cheme Marinică, e un leneș și un bețiv și jumătate, slabul Ăsta și fărĂ dinți e SĂndel, are o soră grasă care‑l bătea de‑i suna apa‑n cap când era mic, fetele
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
l-au trimis...”228. Și opresc aici înșiruirea. Au fost numeroși și dușmanii lui Alexandru al II-lea Mircea. Și i-a lichidat în maniera cunoscută. I-a ucis pe fiii lui Dragomir din Boldești (cel omorât de Mircea Ciobanul) - Crăcea, marele stolnic Radu (era mort înainte de 2 iulie 1569229) și Barbu 230. A dat poruncă să fie omorâți Radu, fiul lui Socol din Răzvad 231 (nici numele soției acestuia, nici ale femeilor măritate cu fiii marelui postelnic Dragomir nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a avut un fiu, pe Pătrașcu din Bucșani 252. Fiii marelui vornic Udrea din Boldești - combatant și el, împreună cu Radu de la Afumați, contra turcilor -, născuți dintr-o mamă nenumită, au ajuns și ei dregători: Barbu - mare comis, Dragomir - mare postelnic, Crăcea - mare paharnic. Urmași direcți (chiar dacă ignorăm prezența în preajma lor, o bucată de vreme, a mamelor văduve) au avut banul Detco din Izvorani (a murit pentru cauza rudelor sale Craioveștii într-o luptă la Târgoviște) - fiul lui, Barbu Detcovici a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și le-a-nsemnat alene/ Cu mîna lui buimacă de pofte dulci de geniu./ Și sînii ți-s cu piscul în nori cînd stai pe spate/ Întinsă în grădina din dosul casei vechi./ Picioare lungi, în carne de trandafir lucrate,/ Crăcești, semeață nimfă, pînă la șapte leghi!/ și-n pizda ta se-adună toți fluturii din lume,/ Bolnavi să-ți soarbă-n trompe nectarul ce-l secreți,/ ți-ompodobește roua, ți-o bate-n groase brume/ O toamnă-mbolnăvită de-albeață pe pereți
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
Precup Liubomir, 53 ani l Momir Rozalia, 55 ani l Holtzinger Brighita, 58 ani l Scrabă Vladimir, 77 ani l Achim Nicolae, 39 ani l Ionas Alexandru, 65 ani l Tăbăcaru Aurelia, 67 ani l Sabău Angelica, 76 ani l Crăcea Anica, 81 ani l Jivici Sava, 55 ani l Grubacichi Ana, 53 ani l Nicula Veronica, 61 ani l Spiridon Niculiță, 79 ani l Calițoiu Gheorghe, 69 ani l Marc Mircea-Dorin, 47 ani l Șerban Ana-Elena, 78 ani l Cucu
Agenda2005-07-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283390_a_284719]
-
Gândul, 27 iulie 2005); "acum 10 ani, când Stolojan atrăgea atenția că trebuie să facem proiecte ca să atragem fonduri în România, se uitau toți ca curca-n lemne" (comentariu, forumul realitatea.net). Expresia are variante produse prin substituția sinonimică lemne/ crăci/ bețe/ vreascuri etc. Destul de frecvent apare termenul crăci, care conferă expresiei trăsături de "încurcătură de limbă", provocînd o repetiție cacofonic-comică ("mă uit la ecuațiile de algebră liniară ca "curca-n crăci", forumul muccelmic.ro). Altminteri, chiar cînd folosesc registrul popular-argotic
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
Ne află lumea. - Fie cum spui! Cioaca s-a dus. De el mi-era mie frică. Aveți grijă! Ceilalți, să nu scape unul! Jandarmii s-au strâns. Că o haită de lupi au pornit spre mahalaua Seculeștilor. Pe Tingirica, Ciocea, Crăcea și Ciulu i-au luat printre primii. Stan și Băcanu au apucat să fugă. Florea, Boade și ceilalți au îngroșat însă rândurile celor dintâi. Câteva ceasuri, Cioaca a rămas singur. Lumânările puse într-un sfeșnic s-au stins. Norocul lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
spre mine. Păpădie mi-a dat un like cu pumnul tatuat, degetul mare în sus. Ajunseserăm în fundul parcului, unde se întinde stuful de împerechere. I-am prezentat cu un gest larg iarba. S-a întins pe spate și „s-a crăcit“, cum zice profetul Iezechiel despre cetatea Ierusalimului. Mai zice Iezechiel, profetul cu bale: „Și te-ai dat, târfo, fiilor Eghipetului, celor cu vână ca vâna de măgar și scurgere ca scurgerea de harmăsar.“ M-am întins peste ea și, căutându
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
calculul e următorul: arogantele, neavând umor și fiind nesigure pe ele, vor crede că aroganța ta afișată e ceva de gradul doi care lor le scapă, iar nu doar aroganță din nesiguranță. ...Așa că, după ce m-a refuzat aroganta de la nudiști crăcită în fața cortului, arogantă despre care aveam să descopăr că al ei rost pe pământ era să de schidă sticle de bere cu orbita ochiului, m-am dus la o terasă să beau o sticlă de vin pentru curaj, după care
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Of, am protestat, înțepenit și în spinare și în creier. Gol, am întins mâna și i-am mângâiat obrazul rece. A isprăvit berea, și-a tras pantalonii până sub ge nunchi, fără să-i scoată de tot, și s-a crăcit. — Hai, a zis cu voce ternă. M-am întins peste ea. Privea fără expresie la luna de-afară. Când am intrat în ea, mușchii circulari erau flasci, iar ea doar a icnit de câteva ori, neconvingător. M-am ridicat și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
atunci nu părea să funcționeze între noi, cu tot vicleșugul meu ieftin care o făcuse să râdă? Pentru că lăbărțarea Îsau, alternativ, crăcirea) și râsul ei erau disociate. Când râdea voluptuos nu pricepea că ar fi semn de crăcire. Când se crăcea nu mai hohotea. Or, asta duce ineluctabil la dislocare afectivă. Seriozitatea în lăbărțare e reaua vestire a reproșului: EA: De ce nu vii odată cu mine? EU: Pentru că, deși suntem la circ, prefer să nu fi citit programul dinainte. Apoi, trebuie acolo
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
după perdele, cu uleiuri esențiale Îobscenități scumpe și lipicioase) și bețișoare parfu mate e un putoff total Îparcă așa se spune în româna contemporană: putoff). Și atunci, ce rămâne? Păi rămâne lăbărțarea candidă. Perfidele, calculatele nu vor ști să se crăcească natural, cu uleiurile lor esențiale și bețișoarele lor parfumate cu tot. Vor avea întotdeauna fie fraze de scuză, fie tehnici de subliniere: uite cum mă lăbărțez. EU: Sibylle, te părăsesc, nu ne potrivim deloc. EA: Nu te opri, nu te
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pe umerii mei, ceva, așaaa... ne-a traversat. în Păpădie am întâlnit primul om care trăise o experiență mistică. Sacrul e greu - sau imposibil - de redat în vorbe. Sfânta Tereza din Avila dăduse capul pe spate, umflase buzele și se crăcise în fața unui înger cu lance aurită. Unii înnebunesc sau devin șa mani. Alții ajung la azil... Păpădie se făcuse gangster într-o doară. Socrate, la rândul lui, conversa cu un daimon, având în acele momente o privire tâmpă și ceva
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
îl aștepta tocmai în cuibușorul lui de nebunii, unde-o găsi pe nevastă-sa aflând cu delicii cum face dragoste un maior... Însuși șeful lui direct, Paltin Bădescu, al cărui fund roșcovan, împodobit cu două mari fudulii, pompa viguros între crăcii albi, în ciorapi de satin, ai Esterei. Îi fu dat nefericitului locotenent să audă iarăși, proptit, plin de noroi, de canatul ușii de la dormitor, necuviințe pătimașe la adresa călăuzitorilor omenirii... Ajuns în acest punct dezolant al rememorării, locotenentul-major, așezat la biroul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]