97 matches
-
moarte. S-a născut copilul sfânt, Printre noi e pe pământ Ca să ne povățuiască, Păcatele să plătească. Pază îngeri să-i aducă Cântece spre ceruri urcă, Luminează ca un soare Azi Maria, Născătoare. Lacrimi curg pe obrăjor, Ca la orice crăișor , Cu sărutul ei le zvântă Iubitoare, Maica Sfântă. Cetele de îngerei Scutură din clopotei, Din zâmbet ce stă să vină În jur se face lumină. Rugă . Doamne al cerului Sfânt al misterului Regele iubirii Crai al fericirii. Peste noi pogoară
POEZIE CREŞTINĂ PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_crestina_pentru_copii.html [Corola-blog/BlogPost/341832_a_343161]
-
calea năvălitorilor mai vechi sau mai noi, care îi încălcau hotarele și îi râvneau pământurile ca să se înstăpânească pe bogățiile lor moștenite din cele mai vechi timpuri. Și-a așezat prin aprigii săi lănceri oțeliți în legiunea Auraria Gemina a Crăișorului Munților, aura de blazon nobiliar pe frunțile luptătorilor săi pentru libertate națională și socială, oferind ofranda jertfelor Patriei, s-a împărtășit cu duhul istoriei noastre cu binecuvântare divină și creștinească smerenie. Pentru istoria noastră - durată din lupte fără răgaz împotriva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ranisstorum/ [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
iar Poetul strânge între palme frunte ...când și vâlvele-au plecat în lumi păgâne blândului Hristos ce-I mai rămâne? NECESARA MINUNE în zadar se schimbă nopțile în zori: unde sunt ciobanii sfinți și rugători? unde-s - dârzi - voivozii - magii crăișori în această țară adâncată-n nori? vai - pitice vremuri și preascunde frunți e degeaba încă stâncă-n vechii munți: ați uitat să dați cu pietre după câini iar turbații v-au mușcat și piept și mâini zmeii ne-au sorbit
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CÂND MARTIE PLUTEA-N DECOR Autor: Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Se întâlniră-ntâmplător Printre tarabe, la Obor. Clipind ca libelula-n zbor, Ea îi zâmbi fermecător. El, crăișor de prin Bihor, Opt clase, dar viticultor, Pe dată se simți dator Să îi ofere-un mărțișor. Străfulgerați de-un cald fior Se-aprinse-n ei amorul chior. Fără de fast și cu mult zor S-au luat și-n filmul lor color
CÂND MARTIE PLUTEA-N DECOR de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_glodean_1456899918.html [Corola-blog/BlogPost/380664_a_381993]
-
Astfel, prin Inițierea în Arborele Sephirotic al Ființei Cosmice, se produce Re-Sfințirea, întru ORFEUL Re-Armonizator al Stării Paradisiace a Făpturii Lui, a Logos-ului, Re-Încoronarea Logos-ului-CUVÂNT DEMIURGIC: „În strălucirea/cântului tău / arbore sephirotic,/limba mi se împodobește/cu ambrozia/ slăviților crăișori” (cf. Împodobirea Limbii - p. 79 - „crăișorii” erau Regii Mistici ai Neamului Românesc, neîncoronați de oameni, dar purtând aureole de la Logos-ul Dumnezeiesc!); se produce Originalizarea „Zilei Înalte” A Facerii prin Cuvânt A Lumii ( YOD este Slovă și Semn al Lui
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lentila_de_diamant_marian_malciu_1340908668.html [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
al Ființei Cosmice, se produce Re-Sfințirea, întru ORFEUL Re-Armonizator al Stării Paradisiace a Făpturii Lui, a Logos-ului, Re-Încoronarea Logos-ului-CUVÂNT DEMIURGIC: „În strălucirea/cântului tău / arbore sephirotic,/limba mi se împodobește/cu ambrozia/ slăviților crăișori” (cf. Împodobirea Limbii - p. 79 - „crăișorii” erau Regii Mistici ai Neamului Românesc, neîncoronați de oameni, dar purtând aureole de la Logos-ul Dumnezeiesc!); se produce Originalizarea „Zilei Înalte” A Facerii prin Cuvânt A Lumii ( YOD este Slovă și Semn al Lui Dumnezeu!): „De atâta armonie/la nordul
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lentila_de_diamant_marian_malciu_1340908668.html [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
i-a adunat pe moți și în jurul lor pe toți românii, pentru un ceas de istorie care s-a petrecut pe Câmpia Libertăților noastre vechi. Discursul lui Avram Iancu, cel mai scurt discurs politic din istorie: „No, haida!”, a zis Crăișorul moților și oamenii l-au urmat până la capăt. E important steagul lui Avram Iancu? Cred eu, poate nu numai eu, că este extrem de important pentru memoria unui Ardeal scos la mezat și astăzi de politicieni și revizioniști. Bogat este podișul
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
baza căsătoriei dintre un bărbat și o femeie. Ar trebui să vă pronunțați și să acționați în sprijinul acestei inițiative care are menirea de a salva poporul român și continuitatea noastră pe aceste meleaguri. 5. Ați respins legea prin care Crăișorul Munților Avram Iancu primea titlul de Erou Național, iar acea lege s-a rătăcit prin Parlament, dumneavoastră transmițând un semnal clar că nu doriți recunoașterea meritelor celui care i-a apărat pe românii din Transilvania de asuprirea maghiară. Dați un
Scrisoare dură a unui călugar din Ardeal către Iohanis: "Vreți să fiți președintele românilor sau doar un stăpân străin...?" by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103087_a_104379]
-
doliu-am pus pe glie... tare-i ger pe-afară. colo, pește PRUTUL care ne desparte cine-o să mai salte poduri mari de flori ? pe pagina scrisă în a noastră carte GRIGORE VIERU a sădit fiori. pe nemărginire canta crăișorii și pe bolta lumii s-a mai stins o stea; triști și negri, Doamne, ne șunt astăzi norii, azi îmi plange muză și inima mea. MI-AI FURAT... Mi-ai furat PRIMĂVARĂ oftatul, Ai cioplit din el verde altar Iubiri
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
2009 la piedestal a fost atașată o placă de marmură albă care comemorează gestul studenților Coriolan Steer, Georhge Novacovici și Ioan Scurtu. Ambele piedestale au fost ridicate de asociația Țara Iancului — Iubirea Mea din Deva și de clubul de elevi „Crăișorii” al acesteia. Tot la 12 decembrie 2009 au fost inaugurate trei plăci de identificare din granit negru, fixate în suporturi de andezit gri, amplasate la baza gorunilor lui Iancu, al reginei Maria și al regelui Ferdinand. Plăcile sunt donație a
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
acesteia. Tot la 12 decembrie 2009 au fost inaugurate trei plăci de identificare din granit negru, fixate în suporturi de andezit gri, amplasate la baza gorunilor lui Iancu, al reginei Maria și al regelui Ferdinand. Plăcile sunt donație a clubului „Crăișorii”. Asociația Țara Iancului — Iubirea Mea a lansat la 12 septembrie 2009 o proclamație în care se propune construirea la Țebea a unui mausoleu în memoria celor peste 40 000 de martiri din 1848-1849, scop pentru care s-au lansat liste
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
diferite, iar textul e închis într-o povestire cu ramă. Alte două romane, Gorila și Jar, care descriau mediul intelectual și redacțiile unor ziare interbelice, deși s-au bucurat de succes de public au fost veritabile căderi la critică, iar Crăișorul, o biografia romanțată a lui Horia, care fusese poreclit de locuitorii munților Apuseni „Crăișorul munților”, a însemnat un alt mare eșec literar. După Răscoala , Rebreanu nu a mai dat nici o capodoperă, toate romanele scrise ulterior fiind caracterizate de criticul G.
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
și Jar, care descriau mediul intelectual și redacțiile unor ziare interbelice, deși s-au bucurat de succes de public au fost veritabile căderi la critică, iar Crăișorul, o biografia romanțată a lui Horia, care fusese poreclit de locuitorii munților Apuseni „Crăișorul munților”, a însemnat un alt mare eșec literar. După Răscoala , Rebreanu nu a mai dat nici o capodoperă, toate romanele scrise ulterior fiind caracterizate de criticul G. Călinescu drept inegale. În Amândoi Rebreanu a încercat să scrie un roman polițist, descriind
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Aici Rebreanu va publica, folosindu-se de pseudonime, cronici dramatice. Pe 17 septembrie - Datare pe piesa "Jidanul" (trei acte), cu tematică semită. Pe 21/28 septembrie publică în "Universul literar" studiul "Revoluția lui Horia, Cloșca și Crișan", care anticipă romanul "Crăișorul". În octombrie/noiembrie devine redactor la "Scena". În anul 1915 scrie povestirea istorică "Horia, Cloșca și Crișan". Pe 26 august încheie nuvela "Hora morții". În anul 1916, aprilie - La București apare volumul "Golanii" (Nuvele și schițe), cu o prefață semnată
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
apare volumul "Cântecul lebedei", cuprinzând facsimilul manuscriselor "Cântecul lebedei" și "Cuibul visurilor"; volumul se deschide cu o scurtă biografie a lui Rebreanu și cu un portret al său desenat de pictorul [[Jean Alexandru Steriadi]]. În luna [[august]] [[1928]], începe romanul "[[Crăișorul]]". În anul următor, în [[1929]], apare romanul "Crăișorul" (va fi reeditat în [[1930]], [[1940]], [[1942]], [[1944]]). Scriitorului i se conferă [[Premiul Național pentru proză]]. În nr. 1150 - 1150 bis din colecția " Biblioteca pentru toți", apare volumul "Cântecul iubirii" (Nuvele și
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
lebedei" și "Cuibul visurilor"; volumul se deschide cu o scurtă biografie a lui Rebreanu și cu un portret al său desenat de pictorul [[Jean Alexandru Steriadi]]. În luna [[august]] [[1928]], începe romanul "[[Crăișorul]]". În anul următor, în [[1929]], apare romanul "Crăișorul" (va fi reeditat în [[1930]], [[1940]], [[1942]], [[1944]]). Scriitorului i se conferă [[Premiul Național pentru proză]]. În nr. 1150 - 1150 bis din colecția " Biblioteca pentru toți", apare volumul "Cântecul iubirii" (Nuvele și schițe), la editura "Universala-Alcalay". În sumar: "Cântectul iubirii
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
bastion va fi construit un teatru de vară cu toată dotarea trebuincioasă. El este deja în lucru, descărcarea de sarcină arheologică fiind pe terminate, iar planurile viitorului teatru în aer liber au fost făcute de arhitectul orădean Ernest Pafka. Bastion Crăișorul a fost proiectat de arhitectul italian Giulio Cesare Baldigara și construit între 1569-1570 în timpul domniei principelui Ioan Sigismund. Bastionul este acoperit cu un parament de piatră fasonată, blocuri de dimensiuni apreciabile și dispuse în 15 asize. Pe latura estică lipsesc
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
dar și faptul că între sectoarele edificate acum pereții prezintă o cezură, reprezintă o elocventă dovadă pentru specialiștii în domeniu că ele nu au fost ridicate concomitent, ci succesiv, etapizat. Curtina spre Bastionul Bethlen văzută de pe urechea vestică a Bastionului Crăișorul. Această zonă de curtină ce se extinde între Bastionul Crăișorul și Bethlena fost construită pare-se numai după vara anului 1599 până prin 1604, după cum indică izvoarele privind lucrările de la Oradea. Ea nu apare pe niciun plan sau stampă anterioară, nici
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
o cezură, reprezintă o elocventă dovadă pentru specialiștii în domeniu că ele nu au fost ridicate concomitent, ci succesiv, etapizat. Curtina spre Bastionul Bethlen văzută de pe urechea vestică a Bastionului Crăișorul. Această zonă de curtină ce se extinde între Bastionul Crăișorul și Bethlena fost construită pare-se numai după vara anului 1599 până prin 1604, după cum indică izvoarele privind lucrările de la Oradea. Ea nu apare pe niciun plan sau stampă anterioară, nici la Giovanni-Marco Isolano ori Cesare Porta (1598-1599), nici la Hoefnagel
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
de garnizoana austriacă rămasă în cetate până prin 1606. Teama de un atac fie din partea turcilor, fie din partea adversarilor transilvăneni, i-ar fi determinat să treacă ei la construcția acestei curtine, chiar dacă nu dispuneau de forță de munca specializată. Curtina dintre Crăișorul și Roșu a fost construită odată cu cu lucrările la bastionul Roșu, între anii 1584 și 1598. La baza curtinei se pot vedea blocurile de piatră, iar deasupra lor până la brâu se ridică un perete din 89 de rânduri de cărămizi
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
clădirea cunoscută sub această denominație a fost construită în al doilea deceniu al secolului al XVII, fiind terminată în 1618 probabil odată cu Bastionul Bethlen. Ea este lipită de latura interioară sudică ce face legătură dintre bastion și curtina cu bastionul Crăișorul și inițial a îndeplinit rol de cazemată pentru apărarea laturii de sud a cetății. Pierderea funcțiunii strict defensive, dar și modificarea tehnicilor de război din secolului al XVIII-lea fac ca peste aceasta, posibil afectată de numeroasele asedii, să se
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
al sîrbilor, care, potrivit cronicarilor sârbi, era pe jumătate român, după mamă și văr bun cu Mircea cel Bătrân. Unele legende sîrbești ar duce chiar la concluzia că mama sa avea moșie la Craiova unde stătea în fiecare vară iar crăișorul sârbilor și-ar fi luat numele de la denumirea Craiovei. Tot cronicarii sârbi pomenesc de remușcările și lacrimile vărsate de prinț în drum spre Rovine. Tradiția populară susține că ar fi fost ucis chiar de către Mircea deoarece își încălcase jurămîntul prin
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
a mișcării autoajutorării din România ("Verband der Nationalsozialistischen Selbsthilfebewegung in Rumänien"), Grupa "Wandervogel" din Reșița și-a încetat activitatea. Debutul literar a avut loc în 1939 în publicația "Reșița" cu o serie de 13 articole în limba română cu titlul "Crăișori din sălașul meu". În 1940 a început să culeagă povești populare, zicale și povestiri germane din Gărâna, Caraș-Severin ("Wolfsberg") și Văliug, Caraș-Severin ("Franzdorf"), din 1942 extinzându-și cercetările la folclorul românesc, cașovar și sârbesc din Banat. A cules peste 1
Alexander Tietz () [Corola-website/Science/309294_a_310623]
-
de eroi. Ne aducem aminte de o duioasă legendă păstrată în memoria popoarelor din Peninsula Balcanică. Când Mohamed II s-a întîmpinat la Rovine cu mica oștire a lui Mircea cel Bătrân, în partea turcilor era ca aliat vestitul Marcu Crăișorul, eroul legendelor slave. Când acesta a văzut mulțimea săgeților române întunecînd văzduhul ca nourii cerului, a căzut în genunchi, rugîndu-se: "Fă-mă, Doamne, să cad în luptă, dar să învingă creștinii". Craiul Marcu a căzut în bătălie, dar Mircea a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dulcea BUCOVINĂ... Însă, ca și cum prăpădul nici așa n-a fost destul, Pururi fiind dușmanul și hain și nesătul! Iată, vine să aducă înc-o blestemată zi Și-ntr-o mână și mai cruntă BASARABIA pieri. În această diastimă, din cei zece crăișori, Câți au fost odinioară, au rămas doar trei... surori! Dar și-acelea hăituite, și-asuprite și vasale, C-abia mai puteau să sufle de mulțime de-angarale. Bietul Împărat, bătrânul, prididit de-atâta rău, Zvârcolindu se cu jale, se ruga
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]