45 matches
-
fi buni cetățeni, fiindcă în 1737 nu și-au plătit impozitul pe albinărit. Asta dacă nu luăm în seamă vreo boală care să fi decimat familiile de albine. Dacă în 1719 lucrătorii de la fortificațiile Timișoarei primeau drept salariu zilnic trei crăițari și o pâine, în ianuarie 1739 ei primeau câte 12 crăițari fără pâine sau 10 crăițari și o pâine. Să fost oare vorba de inflație sau de majorarea fabuloasă a salariului? Mișcările de trupe din 1740 vor influența creșterea prețului
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
pe albinărit. Asta dacă nu luăm în seamă vreo boală care să fi decimat familiile de albine. Dacă în 1719 lucrătorii de la fortificațiile Timișoarei primeau drept salariu zilnic trei crăițari și o pâine, în ianuarie 1739 ei primeau câte 12 crăițari fără pâine sau 10 crăițari și o pâine. Să fost oare vorba de inflație sau de majorarea fabuloasă a salariului? Mișcările de trupe din 1740 vor influența creșterea prețului la carne. O oca va costa șase crăițari. Trupele imperiale cantonate
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
luăm în seamă vreo boală care să fi decimat familiile de albine. Dacă în 1719 lucrătorii de la fortificațiile Timișoarei primeau drept salariu zilnic trei crăițari și o pâine, în ianuarie 1739 ei primeau câte 12 crăițari fără pâine sau 10 crăițari și o pâine. Să fost oare vorba de inflație sau de majorarea fabuloasă a salariului? Mișcările de trupe din 1740 vor influența creșterea prețului la carne. O oca va costa șase crăițari. Trupele imperiale cantonate în zonă vor recurge și
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
primeau câte 12 crăițari fără pâine sau 10 crăițari și o pâine. Să fost oare vorba de inflație sau de majorarea fabuloasă a salariului? Mișcările de trupe din 1740 vor influența creșterea prețului la carne. O oca va costa șase crăițari. Trupele imperiale cantonate în zonă vor recurge și la rechiziții forțate, fără plată. Pe 1 mai 1742, este interzis comerțul ambulant, probabil scăpat de sub control. Grecii și arnăuții de la sud de Dunăre nu mai aveau voie să vândă decât în
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
N. Preyer, ne-a lăsat o excelentă descriere a condițiilor de viață pe la 1760. Iată ce va scrie el în „Monografia orașului liber crăiesc Timișoara“ (Ed. „Amarcord“, Timișoara, 1995): o oca (2 și 1/2 livre) de morun costa 14 crăițari; o livră de carne de vită 3 cr.; o livră de carne de vițel vara 3 cr., iarna 4 cr.; o livră lumânări 9 cr.; o măsură de bere 4 cr.; o pătură neîmpâslită 1 gulden; o oca de lână
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
an“. Oare cât să fi costat, însă, îngrijirea celor 106 bărbați și 151 de femei cu sifilis internați la spitalul municipal în 1762 (de pe actuala stradă Mărășești), dacă doi ani mai devreme costul întreținerii unui bolnav a fost de 6 crăițari? La o asemenea situație tristă s-a ajuns ca urmare a faptului că marea Vienă deportase în mica Vienă peste 3 300 de vagabonzi, tâlhari, criminali și prostituate.
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
bani. Cu dumneavoastră mi-a fost însă mai ușor... Moș Dumitru și Pâcu s-au privit semnificativ: „Adică ce crezi dumneata, jupâne? Noi suntem de ici-colea? Suntem oameni gospodari și la locul nostru. Nu ne terfelim noi obrazul pentru câțiva crăițari acolo! Acum însă - jupâne - pregăteștete să afli vestea care nu știu dacă are să-ți placă. Dar noi așa am hotărât!” Moș Dumitru și-a dres glasul, semn că are de spus ceva de seamă: Nu știu ce părere ai despre ceilalți cărăuși
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
bine să faci stânga-mprejur și să te agăți de un țoi cu rachiu. Și nu uita să treci la catastif...” „Apoi multe oi uita eu, da’ să te trec la catastif nici vorbă. Vezi numai că se cam adună crăițarii”. „Am rămas eu cândva dator? Ai?” „N-am spus asta, dar acum s-o cam lungit șirul socotelilor. Fii pe pace, și hai mai iute, că mi s-o cam uscat gâtlejul.” Se înțelege că crâșmarul i-o îndeplinit dorința
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mai multe socoteli, l-a lăsat pe Toader cu hârțoaga în brațe și el s-a dus după tejghea, cu chip că ar mai avea ceva socoteli pe acolo. Toader, speriat, l-a întrebat: „Da’ ce faci, Costică? Mai adaugi crăițari la socotelile aiestea?” „Păi cum să fie socoteala rătundă, Toadere? Dar... dar până ce mi-i da tu banii, hai să bem aldămașul. Fac eu cinste”. „Cu așa cinste mă las păgubaș. Tu îmi pui sula-n coaste și eu să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vorbă acolo - a răspuns Hliboceanu, privind înapoi... Eu zic că îi bine să primești mai mulți gologani o dată. Dacă îi iei în fiecare zi, se strecoară printre degete ca nisipul și când ai o nevoie acolo nu prea mai găsești crăițari în fundul pungii... Cam așa-i, Mitruță. Uite și eu - om cumite cum mă socot - tot mă trezesc câte o dată că îmi mai trebuie ceva gologani ca să fac o treabă cum se cade. Și dacă nu-s... După aceea, Hliboceanu n-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
decât hotărârea lui Aizic. Când Hliboceanu și Mitruță și-au făcut apariția, cărăușii s-au adunat repede în jurul lor. Cum a fost, Hlibocene? a întrebat Ion Cotman cel tăcut. Ne-am înțeles așa cum am hotărât noi. Așa că poimâine seară primim crăițarii. Și așa, în fiecare vineri seara. Acum, la drum, băieți! Fiecare cărăuș și-a tras pălăria pe-o sprânceană, că de, se simțeau și ei mai avuți parcă și au pornit la drum voinicește... Pe când soarelui i-a mai rămas
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
știe de hotărârea voastră? - a sărit Pâcu cu întrebarea. Dacă nu făceam treaba cu temei, nici nu deschideam vorba. Vezi, Dumitre? Le umblă mitea flăcăilor, nu șagă! Ați făcut o treabă bună, numai să țineți bine socoteala, ca să știți câți crăițari aveți de luat vinerea de la Aizic. Altfel... câtă bucurie, atâta scârbă. Sau cum se mai spune, bucurie în mână străină! De asta nu duce grijă, moș Dumitre. Eu am să țin socotelile... Știi dumneata că ieri Aizic a cântărit transportul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
caută niște gazete, să mă dumiresc ca lumea, că cine știe ce ți s-o fi năzărit și dumitale cu războiul ista. Să știi că jurnalele nu se dau pe gratis. Așa că... Cum adică? Un hangiu așa de mare nu are câțiva crăițari acolo pentru o gazetă-două!? Da’ ce vorbesc eu. Ori grăiesc la un perete, ori jupânului Froim. Tot una-i. Mai bine caută în traista din coșul căruței... La auzul ultimelor cuvinte, ochii hangiului au avut o lucire scurtă și un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nostru scrâșneau Cloșca și Horea că-n visele sufletului nostru, de nădejde orfan atârnau nojițele de la opincile lui badea Crișan. Într-un târziu, toate sufletele zăceau sfărâmate... Ah, amintirea asta ca pe o roată mă frânge! Pe jos erau risipiți crăițarii de sânge, de vieți sfărâmate. Dintre cei care au trecut pe acolo, numai morții trăiesc. Iată, de pildă, eu umblu, vorbesc asemenea lui, așijderea ție, dar viața mea nu-i, prietene decât o moarte vie. Ah, Doamne, iată-mă aici
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și boierii epitropi - așa cum am învățat de la Mănăstirea din Țarină - n-au prea călcat în mănăstirea Galata. ― Acum Radu Mihnea voievod dă acel strașnic “ucaz” prin care stabilește ca tot surplusul venitului mănăstirii dintr-un an să fie vândut și “crăițarii” - cu scrisoarea și “pecetea sfinției sale mitropolitul” - să fie depuși în palma “marelui și slăvitului patriarh”. Sper să nu se supere sfinția ta, părinte, că am folosit un limbaj mai puțin “ortodox”. ― Atâta supărare să fie, fiule. ― În schimbul închinării mănăstirii, voievodul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
tot venitul din fiecare an al unei mănăstiri trebuia să se transforme în “parale” care să curgă zornăind în mâna “preosfințitului” patriarh al Ierusalimului. ― Cu pecetea și semnătura mitropolitului Moldovei, părinte. Altfel... Se putea bănui că nu sunt trimiși toți “crăițarii”. ― Hai să mergem mai departe. ― Mergem, părinte, dar la 20 iunie 1739 găsim că: ”Io Grigorie Ghica voievoda” întărește mănăstirii Dancu stăpânirea unei pivnițe de piatră din incinta acesteia, ca urmare a unei “jăluiri” a lui Ioniță Cuze postelnic. ― De unde
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
se ivesc doi cotiugaragii. Își scot cușmele cu bună cuviință, caută din ochi un loc potrivit și se așează la o masă cioplită cu meșteșug din lemn de paltin. Din obișnuință, fiecare își pipăie chimirul, pentru a se încredința că crăițarii sunt la locul lor. Hangița știe pentru ce au intrat și pe dată le așează dinainte, fiecăruia, câte o ulcică cu vin. Cotiugaragiii nu se grăbesc să bea vinul. Întâi privesc lung și cu tâlc după hangița care se îndepărtează
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
măcar toți oamenii pentru descărcat, dar până vă hodiniți voi și dobitoacele, eu trimit fuguța după ei...Măi, măi, ce oameni gospodari sunteți! Am să am eu grijă de voi. Dacă grija asta a dumitale s-ar preface în niște crăițari colea în pungă, n-ar fi rău - l-a provocat Pâcu. Nu avea matale grijă, că știe Aizic ce are de făcut. Cu cât vei face mai repede ce ai făgăduit, cu atât mai bine pentru noi amărâții - nu s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
auzul răspunsului lui Aizic, Mitruță era gata să chiuie, dar s-a mulțumit să-și ducă mâna la inimă, pentru a-i potoli detunăturile... Când totul a fost gata, jupân Aizic le-a făcut plata, neuitând să le strecoare câțiva crăițari în plus pentru descărcarea carelor. In scurtă vreme, cărăușii au ieșit din târg. Ai văzut cum îi tremură mâna ovreiului când dă parale? a întrebat Pâcu, așa, fără adresă. Da’ să primească crăițari! Atunci să vezi cum îi strălucesc ochii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
făcut plata, neuitând să le strecoare câțiva crăițari în plus pentru descărcarea carelor. In scurtă vreme, cărăușii au ieșit din târg. Ai văzut cum îi tremură mâna ovreiului când dă parale? a întrebat Pâcu, așa, fără adresă. Da’ să primească crăițari! Atunci să vezi cum îi strălucesc ochii ca motanului lângă oala cu smântână - l-a pus în țeapă pe ovrei Vasile Hliboceanu. Sporovăind, nici nu și-au dat seama că au ajuns deja departe de târg. Sleaul se întindea spre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]