45 matches
-
an“. Oare cât să fi costat, însă, îngrijirea celor 106 bărbați și 151 de femei cu sifilis internați la spitalul municipal în 1762 (de pe actuala stradă Mărășești), dacă doi ani mai devreme costul întreținerii unui bolnav a fost de 6 crăițari? La o asemenea situație tristă s-a ajuns ca urmare a faptului că marea Vienă deportase în mica Vienă peste 3 300 de vagabonzi, tâlhari, criminali și prostituate.
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
ieși că n-o să mori și ai să trăiești mult și bine! O să te măriți cu un bărbat frumos, dar mai copt decât dumneata, ș-ai să-i faci mulți copii. Dumnezeu să-ți ajute! Dă și la baba un crăițar, ca să se izbândească și să-ți aducă noroc! Maia, încă amețită, nu pricepu ce vrea să zică femeia care o ținea cu capul în poala ei și, frământându-și buzele uscate, ceru să-i dea apă să bea. De unde să
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
și boierii epitropi - așa cum am învățat de la Mănăstirea din Țarină - n-au prea călcat în mănăstirea Galata. ― Acum Radu Mihnea voievod dă acel strașnic “ucaz” prin care stabilește ca tot surplusul venitului mănăstirii dintr-un an să fie vândut și “crăițarii” - cu scrisoarea și “pecetea sfinției sale mitropolitul” - să fie depuși în palma “marelui și slăvitului patriarh”. Sper să nu se supere sfinția ta, părinte, că am folosit un limbaj mai puțin “ortodox”. ― Atâta supărare să fie, fiule. ― În schimbul închinării mănăstirii, voievodul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
tot venitul din fiecare an al unei mănăstiri trebuia să se transforme în “parale” care să curgă zornăind în mâna “preosfințitului” patriarh al Ierusalimului. ― Cu pecetea și semnătura mitropolitului Moldovei, părinte. Altfel... Se putea bănui că nu sunt trimiși toți “crăițarii”. ― Hai să mergem mai departe. ― Mergem, părinte, dar la 20 iunie 1739 găsim că: ”Io Grigorie Ghica voievoda” întărește mănăstirii Dancu stăpânirea unei pivnițe de piatră din incinta acesteia, ca urmare a unei “jăluiri” a lui Ioniță Cuze postelnic. ― De unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nostru scrâșneau Cloșca și Horea că-n visele sufletului nostru, de nădejde orfan atârnau nojițele de la opincile lui badea Crișan. Într-un târziu, toate sufletele zăceau sfărâmate... Ah, amintirea asta ca pe o roată mă frânge! Pe jos erau risipiți crăițarii de sânge, de vieți sfărâmate. Dintre cei care au trecut pe acolo, numai morții trăiesc. Iată, de pildă, eu umblu, vorbesc asemenea lui, așijderea ție, dar viața mea nu-i, prietene decât o moarte vie. Ah, Doamne, iată-mă aici
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
se ivesc doi cotiugaragii. Își scot cușmele cu bună cuviință, caută din ochi un loc potrivit și se așează la o masă cioplită cu meșteșug din lemn de paltin. Din obișnuință, fiecare își pipăie chimirul, pentru a se încredința că crăițarii sunt la locul lor. Hangița știe pentru ce au intrat și pe dată le așează dinainte, fiecăruia, câte o ulcică cu vin. Cotiugaragiii nu se grăbesc să bea vinul. Întâi privesc lung și cu tâlc după hangița care se îndepărtează
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
născută la 17 mai 1970 în localitatea Avrig, județul Sibiu, România, fiica lui Coțofana Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3542 Gfohl, Grosskuhbergweg 36, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Avrig, str. Ceferiștilor nr. 36, județul Sibiu. 154. Crăițar Ioan Gavril, născut la 20 martie 1952 în localitatea Pecica, județul Arad, România, fiul lui Iosif și Lină Carolina, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Pecica nr. 918, județul
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
născut la 20 martie 1952 în localitatea Pecica, județul Arad, România, fiul lui Iosif și Lină Carolina, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Pecica nr. 918, județul Arad. 155. Crăițar Ana, născută la 1 mai 1955 în localitatea Pecica, județul arad, România, fiica lui Căra Maghdalena, cu domiciliul actual în Austria 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Pecica nr. 918, județul Arad. 156. Lapuste
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
svânta mănăstire” a început să pice și câte un „pitac”, mărite Spirit. Din câte știu eu, e mai ușor să-ți pice pitacul în palma întinsă decât să muncești pentru a-l câștiga. Caneaua pe unde au început să curgă „crăițarii” către sfânta mănăstire a deschis-o Constantin Nicolae Mavrocordat voievod la 8 nov. 1734 (7243): „Facem știre...Socotit-am pentru sfânta mănăstire ce se numește Dancul, de aice din Iași...fiind o mănăstire slabă fără moșii, fără vinituri și vrând
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în localitatea Lipova, județul Arad, România, fiul lui Crișan Gheorghe și Miculit Iuliana-Paulina, cu domiciliul actual în Germania, 55545 Bad Kreuznach, Steinweg 8-10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Culturii nr. 4, ap. 10, județul Timiș. 420. Crăițar Gheorghe, născut la 22 ianuarie 1977 în localitatea Arad, jude��ul Arad, România, fiul lui Banatan Sabin și Rostas Irina, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pecica nr.
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
ianuarie 1977 în localitatea Arad, jude��ul Arad, România, fiul lui Banatan Sabin și Rostas Irina, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pecica nr. 918, județul Arad. 421. Crăițar Gabriela-Endora, născută la 20 februarie 1976 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Crăițar Ioan-Gavril și Căra Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pecica nr. 918
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
Irina, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pecica nr. 918, județul Arad. 421. Crăițar Gabriela-Endora, născută la 20 februarie 1976 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Crăițar Ioan-Gavril și Căra Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Pecica nr. 918, județul Arad. 422. Stepnicica Mariana, născută la 9 septembrie 1977 în localitatea Moldova Nouă, județul
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
în Germania, 80689 Munchen, Gotthardstr. 71, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Amforei nr. 5, sc. A, ap. 15, județul Timiș. 244. Seehuber Otilia, născută la 4 martie 1968 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Crăițar Tary-Gheorghe și Aurica, cu domiciliul actual în Germania, 88316 Isny i. A., Hohe Linde 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Constantă, bd. Tomis nr. 129, județul Constantă. 245. Smith Robert-Laszlo, născut la 15 noiembrie 1968 în localitatea Cărei
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
laudă comunei Streza Cârțișoara de ce a văzut iel pe hotarul acestei comune. Și să mai mă laud cu ceva. Pe timpul când eram la unguri veniau niște negustori de la Viena de cumpărau săcara. Și săcara de la Streza o plătea cu 10 crăițari ferdela mai mult ca la alte comune fiindcă era foarte curată, nu avea corpuri străine în ia și era mai mare în bob. Asta o zic nu să-mi laud satul ci așa o fost adevărat. Noi cei de sub poalele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
după anul 1500 „bănăria scotea exemplare" tot mai puține, asprii turcești fiind atunci în căutare, semn al supremației politice și economice a imperiului Otoman în Principate. Patronicul era moneda veche poloneză de argint, în valoare de 100 bani sau 1 crăițar și jumătate; costanda era o monedă veche, măruntă, în valoare de 10 bani, care avea pe ea imaginea lui Constantin cel Mare și pe care unii oameni o purtau la gât; asprul, monedă turcească de argint a circulat în Țările
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o campanie publicitară în reviste și ziare și prin trimiterea de scrisori. Au făcut și o propunere de scădere a taxelor pentru schimbarea numelui, propunere, de altfel acceptată de parlament, iar taxele au scăzut de la 5 forinți la 50 de crăițari. După aceste măsuri au crescut cazurile de schimbare de nume în 1881 și 1882 (cu 1261 și 1065 nume schimbate) și au continuat în anii următori, cu o medie de 750-850 pe an. Pe timpul administrației Bánffy a existat o altă
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor. Din școala de la Laz mai semnează pe icoane de
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor. Din școala de la Laz mai semnează pe icoane de aici, Sima zugrav dar si
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor. Din școala de la Laz mai semnează pe icoane de aici, Sima zugrav dar si Toma (1860, 1870). Adusă
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor. Din școala de la Laz mai semnează pe icoane de aici, Sima zugrav dar si Toma (1860, 1870). Adusă, cândva, în pronaosul bisericii
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]