747 matches
-
să spun. Am cotit spre Universitate. Am trecut pe lîngă cîțiva cerșetori de rutină, - profesorul meu de psihologie lipsea. În dreptul unuia care murmura clătinîndu-se o rugăciune, cred, am depus sărmana hîrtiuță lăsînd-o să pice într-un fel de platou gri, crăpat, de plastic probabil, după ușurința lui în spațiu... Asta fusese totul. Deși, remarca mea de bucureștean, obișnuit să nu scape ce vede pe stradă, mai avea îndărăt încă una; o remarcă străveche, de pe timpuri, și dintr-o cu totul altă
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
proslăvește vag persiflator, în genul lui Jules Renard sau Laforgue: "Legătură lui cea mai strînsă cu cerul e sobă. Gălbuie și fărîmicioasa, cu cahlele prinse într-un schelet de lut prost, mîncat de ciuperci scoase din cine știe ce pivniță, cu spinarea crăpata, solzoasa, de balaur fumegător, sobă, cu hornul ei supradimensionat, cu fumul care o lungește spre cer și greutatea care o trage spre miezul pămîntului, e axa în jurul căreia își toarce el speranțele, puține, de ordonare" (Rîme pentru margine și sobă
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
după cota 1400, mai sus de ea în altă cabană . Vîntul rece, șuierător. Masă de lemn uscată, sura, avînd în ea ceva de lemn de troița . Topometri de pe acoperișul cabanei măsoară cu aparatele lor ina ltimile. Panoramă grandioasă . Culmile pleșuve, crăpate, cu șanțuri, ravine, stîne ori refugii ici și colo, părăsite. Drumul care urcă șerpuind prin păduri rare către Păduchiosul. Ce nume! Dar așa arată . Cu pa duchi nemișcați pe cap. Stația de meteorologie. Aparatele, catargele albe, înalte că de vapor
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
sînge, ci dimpotrivă o materie poetica pluriforma și de un colorit aprins, în care concretul, berechet, pulsează de viață, cotropește o sumedenie de canale și ramificații. În ținutul ei de forare, hașurat cu acribie, irumpe și tentația păcatului ("Impudice fructe crăpate/ Arătîndu-și sîmburele gol" - Impudice fructe), ca și precaritatea biologică sau turbulenta rătăcirilor. Nimic nu e exclus, armistiții și capitulari, accese de lașitate și de deznădejde, neliniști existențiale. Ca să urce spre o geometrie ideală a ascezei, metaforă nu părăsește, desfrunzita, tumultul
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
tâmp pe fereastră. Ea o să înghită cerul, casele și vârful copacilor; totul o să fie mestecat de gura-i imensă. Maică-mea n-a văzut niciodată nimic pe fereastră, privirea-i e întoarsă spre sine când stă acolo, înaintea pânzei cerate, crăpate, ronțăind mecanic același peisaj. Iar singura ei dorință, în viața asta, e să-mi facă viața grea, fiindcă n-o șterg cât mai departe de ea și fiindcă îi beau vodca și ceaiul. Dar unde-ați vrea să mă duc
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
și cred că fusesem singurul om din lume rostind la Siena numele nemuritor al Câmpiei de la nord de Dunăre... * * * Italia o voi pune deocamdată într-o paranteză, semănând cu arcul de triumf de marmură al împăratului Titus. Un arc străvechi, crăpat, năpădit de mușchi, de licheni, pe care citesc uluit înjurăturile, blestemele turiștilor evrei, scrise cu carioca de toate culorile, răzbunând dărâmarea de către împăratul roman a Templului, locul venerabil numit Zidul plângerilor... Inscripții în toate limbile pământului. Care de care mai
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
fel de remușcări. La noi, în țară, nici vorbă de așa ceva. Măcar să fi fost o pasiune, detestabilă, dar pasiune, trăire sinceră și adevărată. * * * Simpozion de poezie, condus de directoarea Programului, Hualing Nieh, o chinezoaică inteligentă și fermecătoare. Ea are ochii crăpați, abia tăiați cu lama, parcă, și nu destul de bine, încât pleoapele abia lipite îți dau senzația că nu i se vor mai dezlipi niciodată. Vederea, ca un chin, efort dureros ce-i dă o fixitate de reptilă la pândă. Rețin
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
felul de umilințe, ca prințul travestit în cerșetor al lui Mark Twain: " Greul începea la sfârșitul zilei de muncă. În punga ei se nimereau roșiile cele mai stricate și fructele necoapte, capătul plin de coji și sfori al salamului, ouăle crăpate - "și astea trebuie vândute, nu? ce să fac, să le mănânc eu?" o repezea vânzătorul la încercarea timidă de protest și se mai găsea cineva să strige: "hotărăștă-te odată, iote la ea, mai e dată și cu ruj!". După ce pleca
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
O împunsătură adâncă. Hăul. Punctul despărțitor” (italicele îi aparțin autoarei). Vom nota că ideea fracturii lăuntrice, a sciziunii, este reluată, și întărită, printr-o sugestivă mise en abyme, mai târziu, la internarea în spital: “Corina își fixă privirea în tavanul crăpat exact pe mijloc, de parcă ar fi trebuit împărțit, din cine știe ce motive, în două”. După o atare descoperire (cea a tainicului punct interior), individul se desparte de sine însuși, se lasă în urmă și ia asupră-și canonul suferinței fără leac
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
căldură l interzicerea comercializării ouălor care nu sunt marcate l verificarea respectării condițiilor privind transportul ouălor numai în mijloace autorizate sanitar veterinar și însoțite de certificate sanitare veterinare care să ateste salubritatea acestora l interzicerea comercializării ouălor proaspete cu coaja crăpată sau lovită și a celor de rață, retragerea de la vânzare a acestora și dirijarea spre valorificare în scopuri tehnice sau, după caz, confiscarea. Cumpărătorii sunt atenționați să se aprovizioneze numai din unități supuse controlului sanitar veterinar. VALI CORDUNEANU Contrafacerea laptelui
Agenda2003-16-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280913_a_282242]
-
ora 14,16 și a fost lichidat la ora 14,35. La fața locului s-au deplasat efectivele Detașamentului Pompieri Timișoara. Au ars doi metri pătrați de scândură și o grindă. Incendiul a avut la origine un coș de fum crăpat. l În data de 29 ianuarie, la ora 10,52, stația de pompieri Buziaș a intervenit la un incendiu la un rezervor dezafectat de păcură. Au ars circa 100 kg deșeuri de păcură. Incendiul a izbucnit când un sudor a
Agenda2003-5-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280637_a_281966]
-
în înserare, Afară plâng stele-n grădină, În carne simți o-nfiorare. Un cânt răzbate în surdină. În inimă se lasă seara Și în privirea fără vină... Arzând mocnit Arzând mocnit, ca focu’-n sobă, În care-ai pus un lemn crăpat, Amarul eu îl pun în vorbă, Un plâns se iscă, fulgerat. Ca frunzele îngălbenesc Dorințe-aprinse prea târziu... Citește mai mult Singurătate Privești în gol, în înserare,Când cupa dorurilor plinăți se revarsă cu-ntristare.Privirea ta, demult, seninăSe zbate palidă
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
Ești singură în înserare,Afară plâng stele-n grădină,În carne simți o-nfiorare.Un cânt răzbate în surdină.În inimă se lasă searași în privirea fără vină...Arzând mocnitArzând mocnit, ca focu’-n sobă,În care-ai pus un lemn crăpat,Amarul eu îl pun în vorbă,Un plâns se iscă, fulgerat.Ca frunzele îngălbenescDorințe-aprinse prea târziu...... XIII. CÂNTEC PĂRĂSIT, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2094 din 24 septembrie 2016. Cântec părăsit M-ai ocolit pân’ m-ai lovit
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
nr. 1888 din 02 martie 2016. Steaua mea Ești steaua mea, ce pe-nserat răsare, Minunea ce-n suflet din neant mi-apare, Miracol, face tristețea de dispare, De fericire-n viața-mi simt o boare. Aurora noastră fermecata, meșteșugita, Era crăpata, cu vitralii e petecita. De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită, Iubirea noastră-i pe veci pecetluita. Planeta noastră are loc doar pentru doi, A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi. Stelele făloase martore tăcute ne sunt
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
și 'nainte pe Pământ. Citește mai mult Steaua meaEști steaua mea, ce pe-nserat răsare,Minunea ce-n suflet din neant mi-apare,Miracol, face tristețea de dispare,De fericire-n viața-mi simt o boare.Aurora noastră fermecata, meșteșugita,Era crăpata, cu vitralii e petecită.De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită,Iubirea noastră-i pe veci pecetluită.Planeta noastră are loc doar pentru doi,A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi.Stelele făloase martore tăcute ne sunt
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
perechii. Iată obiectele, rău-voitoarele obiecte, cotropind spațiul visului, acele obiecte care, în somn, ne rup spinările și ne străpung privirile, desfăcîndu-le în jerbe de viziuni colorate: "Legat de toate aceste insistente fantome/ de somnambulica ta plimbare prin mine/ prin mijlocul crăpat al retinei/ prin rochiile care mușcă cu foamea cea mai grea/ prin geamantanele mele pline cu apă/ prin marginea de aluminiu a gurii// Eram acolo și podurile care se întindeau peste mine/ eram acolo și plantele nu mă vedeau/ plantele
Ce-am mai putea visa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7051_a_8376]
-
aditivat „Perma Crete”, fabricat în S.U.A. Acesta posedă o rezistență foarte mare la încărcare, fiind foarte flexibil, rezistent la igrasie, apă, îngheț și foc. Se aplică ușor pe suprafețe precum beton, oțel, polistiren sau lemn, chiar și pe suprafețele vechi, crăpate sau deteriorate, într-o grosime de până la 5 cm. Produsul mai poate fi utilizat la poduri sau șosele, fiind foarte rezistent la traficul de vehicule grele. Un alt atribut important al cimentului aditivat este și rezistența la uleiurile industriale și
Agenda2006-21-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284972_a_286301]
-
se fixează în grila esteticii expresioniste. „Și oameni după garduri se furișă -/bivolii grei când vin de la păscut/ calcă-n asfalt, se culcă sau se pișă,/ cu coarnele-n văzduh ca la-nceput.// Și iarba crește prin podele, prin/ ziduri crăpate, sparge bolovanii,/ și măselarițele cu venin/ s-au nărăvit să biruie cu anii.// Pământul iese-n față, se strecoară,/ crește-n spărturi, se cațără prin zid,/ și, gras, se-ntinde pentru-a doua oară,/ peste asfaltul biruit. [...]/ Pe sticle sparte
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
de buruieni, înecate-n mohor și pălămidă țepoasă crescută fără preget, ca o hălăciugă, însuflețind colinele spre ținte îndepărtate. Făgașele uscate ale apelor dogorite în țărâna zgrunțuroasă, măcinată de mersul căznit al furnicilor, drumurile înfundate-n văiugi spârcuite pe buza crăpată a râpelor și ponoarelor, șerpuirile bătătorite și însăilările șovăitoare încrucișate la tot pasul cu prăpăstiile înguste, cotite și-ntortocheate, săpate sub palmele brusturilor, în amara aromă de pelin, ca și drumurile late și hârtopite, cu colbul ars pe ele, zvârlite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nici n-ar fi fost. Casa de la numărul 14 dormita într-o curte obișnuită, cu tomberon ruginit la intrare. Bălți fără pești. Un furtun spart, sugrumat de pietriș în spatele casei, clipocea pe lângă aleea care ducea la ușa din față. Pereți crăpați, zgrunțuroși, terni, asediați de un răsad firav de gura-leului. Nu mirosea a nimic. Într-o dimineață, Ivan se trezi cu senzația bine definită că aude Neva. Se ridică într-un cot, dădu la o parte așternu turile întotdeauna albe ca
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
urlă congestionat domnul de la masa aia din colț. Oricât s-ar strădui el, oricât de nervos ori de ultragiat s-ar dovedi și oricât ar insista el să i se schimbe paharul, până la epuizarea stocului, tot cu unul ciobit ori crăpat, sau și ciobit, și crăpat s-ar alege. Pentru că altfel de pahare, într-un restaurant de mâna a doua, nici nu există. Așa le cumpără. O companie extrem de serioasă, implicată până în gât în afaceri, se ocupă anume de astfel de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
aia din colț. Oricât s-ar strădui el, oricât de nervos ori de ultragiat s-ar dovedi și oricât ar insista el să i se schimbe paharul, până la epuizarea stocului, tot cu unul ciobit ori crăpat, sau și ciobit, și crăpat s-ar alege. Pentru că altfel de pahare, într-un restaurant de mâna a doua, nici nu există. Așa le cumpără. O companie extrem de serioasă, implicată până în gât în afaceri, se ocupă anume de astfel de pahare gata cio bite sau
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
a pocnit cu o rapiditate uluitoare, după care a depus un neașteptat sărut cast pe roșeață și durere. — Ai nas de etruscă beată, ca alea care dansau desculțe în frescele din morminte, cu capul pe spate, hohotind suveran. Aveau călcâiele crăpate, ca tine. — Doar că ele sunt moarte, mi-a zis, fâlfâind din sprâncene. A luat, învârtind degetul, puțină sare de pe mar ginea paharului de cocktail și și-a depus-o pe vârful limbii, ridicat ca un vârf de condur etrusc
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
apucându-l de guler. — A fost un accident, moșule. M-au achitat pe viciu de procedură. Viciu, auzi? îmi pare rău de mor de ce s-a întâmplat, dar treaba e închisă. — Am să te bântui până am să te văd crăpat și lăbărțat. Am să te fac să trăiești în frică, în frică înceată, să nu-ți priască nici apa dimineața. Palma pe care i-a dat-o Minoiu l-a trimis la podea. Minoiu a vrut să-i dea și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
au împărțit multe ierni geroase și furtuni cumplite care le-au dezbinat ramurile, le-au îndoit tulpinile la pământ. De aceea se comportă cu înțelepciune privind și ascultând glasurile ce vin neauzite din toate părțile. Un păr bătrân cu coaja crăpată, numărând ani mulți în tulpina lui, privește prietenos spre mărul la fel de bătrân ca și el și-și împărtășesc ultimele vești: venirea păsărilor călătoare, drumul bunicului printre ei spre cercetarea locurilor necurățate sau a tufelor ce răsar sălbatice înăbușindu-i. Deodată
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]