70 matches
-
incizie, incizia segmentară, coagularea imediată a fiecărei surse de sânge de la nivelul scalpului, plombajul cu ceară a diploei, coagularea punctelor de sângerare de la nivelul durei mater sunt obligatorii. În ceea ce privește abordurile de fosă posterioară se recomandă efectuarea craniotomiei și nu a craniectomiei așa cum frecvent este practicată la adult. Grosimea redusă a scuamei occipitale, absența anfractuozităților interne ale scuamei occipitale fac această procedură facilă, iar repunerea voletului osos reduce riscul apariției fistulei sau a pseudomeningocelului. Multe din tumorile de fosă posterioară la copil
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
streptokinază sau alți agenți trombolitici nu are aceeași eficiență ca rtPA. Se tratează patogenic edemul cerebral cu diuretice osmotice (manitol), hiperventilație dacă există iminența dcompensării hipertensiunii intracraniene și producerea de hernie cerebrală etc. S-a încercat efectuarea unei intervenții chirurgicale: - craniectomie decompresivă de fosă cerebrală posterioară și de evacuare a unui infarct cerebelos cu efect compresiv asupra trunchiului cerebral, eventual drenaj ventricular, - craniectomie decompresivă și evacuarea unui infarct masiv emisferic cerebral, ceea ce poate diminua hipertensiunea intracraniană, dar pacienții pot rămâne cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
există iminența dcompensării hipertensiunii intracraniene și producerea de hernie cerebrală etc. S-a încercat efectuarea unei intervenții chirurgicale: - craniectomie decompresivă de fosă cerebrală posterioară și de evacuare a unui infarct cerebelos cu efect compresiv asupra trunchiului cerebral, eventual drenaj ventricular, - craniectomie decompresivă și evacuarea unui infarct masiv emisferic cerebral, ceea ce poate diminua hipertensiunea intracraniană, dar pacienții pot rămâne cu deficite neurologice majore. Tratamentul hipertensiunii intracraniene Tratamentul hipertensiunii intracraniene depinde de tipul de hipertensiune intracraniană și de stadiul evolutiv al bolii. Tratamentul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
procesului respectiv (decompresiunea nervului optic în HIC idiopatică pentru oprirea evoluției cecității etc.), - înaintea apariției sau la primele semne de decompensare a hipertensiunii intracraniene prin apariția unei hernii cerebrale, să încerce manevre de protejare a parenchimului nervos prin drenaj ventricular, craniectomie decompresivă subtemporală, craniectomie de fosă cerebrală posterioară cu excizia arcului posterior al atlasului etc. Tratamentul simptomatic Tratamentul simptomatic este necesar în majoritatea cazurile de hipertensiune intracraniană pentru scăderea intensității simptomelor până își face efectul terapia etiopatogenică și apoi concomitent cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nervului optic în HIC idiopatică pentru oprirea evoluției cecității etc.), - înaintea apariției sau la primele semne de decompensare a hipertensiunii intracraniene prin apariția unei hernii cerebrale, să încerce manevre de protejare a parenchimului nervos prin drenaj ventricular, craniectomie decompresivă subtemporală, craniectomie de fosă cerebrală posterioară cu excizia arcului posterior al atlasului etc. Tratamentul simptomatic Tratamentul simptomatic este necesar în majoritatea cazurile de hipertensiune intracraniană pentru scăderea intensității simptomelor până își face efectul terapia etiopatogenică și apoi concomitent cu acestea. Se folosesc
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
poate duce la disfuncție cerebrală și la compresiunea structurilor vitale. Scăderea presiunii intracraniene poate pleca de la simple acțiuni cum ar fi elevarea patului la nivelul capului deasupra inimii, sedarea pacientului, administrarea de manitol și furosemid, denajul lichidului cefalorahidian și până la craniectomie decompresivă. Normalizarea temperaturii corporale. Febra apare frecvent la pacienții cu hemoragie cerebrală, mai ales dacă există și inundare ventriculară. La pacienții care supraviețuiesc peste 72 de ore de la internare, durata febrei este asociată cu un prognostic nefavorabil, fiind factor independent
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
talamic și pontin nu se evacuează folosind craniotomia datorate localizării, însă sunt unele descrieri cu privire la evacuarea stereotactică sau endoscopică însă fără rezultate clare pe studii randomizate [6,14]. Experiența noastră a demonstrat în cazuri selecționate rezultate favorabile (fig. 5.36). Craniectomia suboccipitală este recomandată pentru evacuarea hematoamelor cerebeloase. Poate fi mediană sau unilaterală în funcție de localizarea hematomului. Tratamentul pentru hematomul intraparenchimatos fiind o provocare, se încearcă alte tehnici chirurgicale cum ar fi administrarea stereotactic de agent trombolitic direct în hematom prin cateter
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
talamic și pontin nu se evacuează folosind craniotomia datorate localizării, însă sunt unele descrieri cu privire la evacuarea stereotactică sau endoscopică însă fără rezultate clare pe studii randomizate [6,14]. Experiența noastră a demonstrat în cazuri selecționate rezultate favorabile (fig. 5.36). Craniectomia suboccipitală este recomandată pentru evacuarea hematoamelor cerebeloase. Poate fi mediană sau unilaterală în funcție de localizarea hematomului. Tratamentul pentru hematomul intraparenchimatos fiind o provocare, se încearcă alte tehnici chirurgicale cum ar fi administrarea stereotactic de agent trombolitic direct în hematom prin cateter
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cu Manitol sau ser salin hipertonic și, în momentul agravării neurologice, sedarea cu barbiturice, ventilația artificială cu hiperventilație. Cu toate acestea, infarctul malign de arteră cerebrală mijlocie rămâne grevat de un prognostic sumbru, cu o mortalitate raportată de peste 80%. Ideea craniectomiei decompresive (fig. 5.58) în AVC-ul silvian malign nu este nouă; deja în anii cincizeci, Scarcella a propus această tehnică în ischemiile cerebrale cu evoluție de proces înlocuitor de spațiu [7]. Principiul acestei intervenții este crearea unui spațiu de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
final al ischemiei [8]. Până la începutul anilor 2000, numeroase cazuri sau mici serii cu rezultate încurajatoare au fost publicate fără ca tehnica să se impună. Trei studii randomizate realizate între 2007 și 2009 comparând tratamentul medical optim cu tratamentul medical asociat craniectomiei decompresive au demonstrat interesul acestei tehnici în infarctul silvian malign. Studiul francez DECIMAL (DEcompressive Craniectomy In MALignant middle cerebral artery infarct), publicat în 2007, a recrutat 38 pacienți mai tineri de 55 de ani și i-a randomizat în primele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
middle cerebral artery infarct), publicat în 2007, a recrutat 38 pacienți mai tineri de 55 de ani și i-a randomizat în primele 24 de ore de la diagnostic. Rezultatele finale au arătat un beneficiu de 52% de supraviețuire în brațul craniectomie al studiului, în schimb nu s-a observat o diferență statistic semnificativă pe planul recuperării funcționale [9]. Studiul german DESTINY (DEcompressive Surgery for the Treatment of malignant Infarction of the middle cerebral arterY) a inclus pacienți mai tineri de 60
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
tineri de 60 de ani în primele 36 de ore de la diagnostic și a demonstrat rezultate statistice semnificativ mai bune atât pe planul supraviețuirii cât și pe planul autonomiei funcționale la 12 luni în grupul pacienților care au beneficiat de craniectomie decompresivă [10]. Studiul olandez HAMLET (the Hemicraniectomy After Middle Cerebral Artery infarction with Lifethreatening Edema Trial) a studiat prognosticul funcțional măsurat prin scorul Rankin modificat (mRS) la 12 luni de la randomizarea unui grup de 64 de pacienți sub 60 de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
iar probabilitatea unui mRS ≤ 4 era de 75% în primul grup și de 24% în al doilea (p < 0,01). Studiile menționate au demonstrat în mod clar un avantaj în termeni de supraviețuire pentru pacienții ce au beneficiat de o craniectomie decompresivă. Rezultatele funcționale sunt, în schimb, mai dificil de interpretat deoarece un mRS de 4 este interpretat de unii autori ca fiind favorabil, în timp ce alte grupuri de autori îl consideră un rezultat funcțional inadecvat [13,14]. Un rezultat funcțional favorabil
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
supraviețuitori cu handicapuri funcționale severe (mRS 4 sau 5). În același timp, scorul Rankin nu reflectă satisfacția sau insatisfacția pacienților față 424 de starea lor funcțională așa cum au arătat studiile evaluând calitatea vieții la pacienții care au beneficiat de o craniectomie decompresivă [15]. Aceste elemente ridică o importantă problemă etică în procesul decizional - supraviețuire cu handicap versus deces - și subliniază necesitatea implicării pacientului și a familiei sale în decizia terapeutică. Controverse persistă în privința momentului optim pentru a realiza craniectomia decompresivă. Nici un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de o craniectomie decompresivă [15]. Aceste elemente ridică o importantă problemă etică în procesul decizional - supraviețuire cu handicap versus deces - și subliniază necesitatea implicării pacientului și a familiei sale în decizia terapeutică. Controverse persistă în privința momentului optim pentru a realiza craniectomia decompresivă. Nici un studiu nu a examinat specific această problemă până acum, dar meta-analiza rezultatelor studiului HAMLET pare să indice o preferință pentru craniectomia decompresivă precoce. Studiile randomizate au exclus până acum pacienții de peste 60 de ani. O meta analiză a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
implicării pacientului și a familiei sale în decizia terapeutică. Controverse persistă în privința momentului optim pentru a realiza craniectomia decompresivă. Nici un studiu nu a examinat specific această problemă până acum, dar meta-analiza rezultatelor studiului HAMLET pare să indice o preferință pentru craniectomia decompresivă precoce. Studiile randomizate au exclus până acum pacienții de peste 60 de ani. O meta analiză a studiilor retrospective cuprinzând 273 de pacienți nu a identificat un beneficiu statistic pentru pacienții operați având peste 60 de ani [16]. Unii autori
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
până acum pacienții de peste 60 de ani. O meta analiză a studiilor retrospective cuprinzând 273 de pacienți nu a identificat un beneficiu statistic pentru pacienții operați având peste 60 de ani [16]. Unii autori consideră emisferul dominant o contraindicație pentru craniectomia decompresivă [1] în timp ce alții consideră că deficitele cognitive asociate infarctelor silviene de emisfer non dominant nu sunt mai puțin handicapante decât afazia și, ca urmare, nu diferențiază indicația de craniectomie în funcție de lateralitatea infarctului [2]. Din punct de vedere tehnic, este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ani [16]. Unii autori consideră emisferul dominant o contraindicație pentru craniectomia decompresivă [1] în timp ce alții consideră că deficitele cognitive asociate infarctelor silviene de emisfer non dominant nu sunt mai puțin handicapante decât afazia și, ca urmare, nu diferențiază indicația de craniectomie în funcție de lateralitatea infarctului [2]. Din punct de vedere tehnic, este vorba de un gest chirurgical simplu încredințat în majoritatea echipelor rezidenților experimentați. Câteva nuanțe sunt importante: dimensiunea craniectomiei mai mare de 12 centimetri cu o extindere temporobazală până la nivelul etajului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
mai puțin handicapante decât afazia și, ca urmare, nu diferențiază indicația de craniectomie în funcție de lateralitatea infarctului [2]. Din punct de vedere tehnic, este vorba de un gest chirurgical simplu încredințat în majoritatea echipelor rezidenților experimentați. Câteva nuanțe sunt importante: dimensiunea craniectomiei mai mare de 12 centimetri cu o extindere temporobazală până la nivelul etajului mediu al bazei craniului, deschiderea radiară a durei mater permițând o expansiune adecvată a creierului și plastia durală de expansiune cu epicraniu, fascie temporală sau un substitut sintetic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
săptămâni de la gestul inițial). Excizia țesutului infarctizat sau realizarea unei lobectomii temporale nu aduc niciun beneficiu și pot fi chiar deletere la acești pacienți ce pot necesita tratamente antiagregante și anticoagulante precoce. Recomandările societăților științifice în privința indicației și timing-ului craniectomiei decompresive în AVC-ul silvian malign sunt relativ diferite de la o țară la alta. Consensul societăților franceze de Neurologie și Neurochirurgie reține următoarele principii: craniectomie decompresivă indiferent de lateralitatea infarctului silvian, realizată precoce, înaintea apariției tulburărilor de conștiență pentru pacienții
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pot necesita tratamente antiagregante și anticoagulante precoce. Recomandările societăților științifice în privința indicației și timing-ului craniectomiei decompresive în AVC-ul silvian malign sunt relativ diferite de la o țară la alta. Consensul societăților franceze de Neurologie și Neurochirurgie reține următoarele principii: craniectomie decompresivă indiferent de lateralitatea infarctului silvian, realizată precoce, înaintea apariției tulburărilor de conștiență pentru pacienții mai tineri de 55 de ani cu un volum de țesut cerebral infarctizat mai mare de 145 ml măsurat pe secvențele de difuzie ale RMN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
bazale și conversia hemoragică a infarctului cerebelos [18]. Spre deosebire de AVC-ul silvian malign, există un consens în privința necesității tratamentului chirurgical în formele grave de ischemie cerebeloasă dar nu în ceea ce privește timing-ul 425 chirurgiei și, mai ales, a tehnicii chirurgicale recomandate: craniectomie suboccipitală decompresivă asociată sau nu cu rezecția parenchimului infarctizat, drenaj ventricular extern, ventriculocisternostomie sau o combinație a acestor tehnici. Studiul GACIS a demonstrat superioritatea tratamentului chirurgical față de tratamentul medical în ischemiile cerebeloase [19]. În cadrul acestui studiu multicentric, 84 de pacienți
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
infarctizat, drenaj ventricular extern, ventriculocisternostomie sau o combinație a acestor tehnici. Studiul GACIS a demonstrat superioritatea tratamentului chirurgical față de tratamentul medical în ischemiile cerebeloase [19]. În cadrul acestui studiu multicentric, 84 de pacienți au fost randomizați în trei grupe de tratament: craniectomie suboccipitală cu evacuarea ramolismentului cerebelos, ventriculostomie și tratament medical. Prognosticul pacienților comatoși din primele două grupe a fost statistic mai bun decât cel al pacienților comatoși tratați medical. Studiul nu a avut o putere statistică suficientă pentru a identifica o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
primele două grupe a fost statistic mai bun decât cel al pacienților comatoși tratați medical. Studiul nu a avut o putere statistică suficientă pentru a identifica o diferență statistic semnificativă între cele două grupuri chirurgicale. Un studiu japonez a comparat craniectomia decompresivă suboccipitală cu ventriculostomia la pacienții cu AVC cerebelos având tulburări de conștiență cu un scor Glasgow mai mic decât 8 [20]. Rezultatele au indicat un prognostic mai bun la pacienții care au beneficiat de o craniectomie decompresivă. Atitudinea noastră
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
japonez a comparat craniectomia decompresivă suboccipitală cu ventriculostomia la pacienții cu AVC cerebelos având tulburări de conștiență cu un scor Glasgow mai mic decât 8 [20]. Rezultatele au indicat un prognostic mai bun la pacienții care au beneficiat de o craniectomie decompresivă. Atitudinea noastră pentru acest tip de patologie este realizarea unei ventriculostomii sau, mai recent, a unei ventriculocisternostomii [21] pentru pacienții având tulburări lejere de conștiență cu semne de hidrocefalie la CT-ul cerebral, urmat de o craniectomie suboccipitală decompresivă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]