507 matches
-
strâns care leagă cuvintele, altul larg care le desparte și, iată, unul postpus, foarte frecvent În poezia veche, mai ales la Dosoftei (dar foarte frecvent și În vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata liniuță astăzi a preluat funcțiile celor trei apostrofuri naturale ale limbii și pe cele ale cratimei vechi. Limba română este, În fond, singura limbă romanică fără apostrof În scriere. Își poate cineva imagina franceza lipsită
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Dosoftei (dar foarte frecvent și În vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata liniuță astăzi a preluat funcțiile celor trei apostrofuri naturale ale limbii și pe cele ale cratimei vechi. Limba română este, În fond, singura limbă romanică fără apostrof În scriere. Își poate cineva imagina franceza lipsită de acest semn? Da, dar În anii '5o, anii electrici, nu este așa, lumina nu mai venea de la apus... 3. LUMINA
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
III. Spațialitate - contur/relief (din profil); IV. Direcționalitate - orientare (la orizont); V. Durabilitate - formă (de expresie); VI. Sonoritate sau materialitate - estetică (ca limbaj). Puse în act, aspectele relației TA-OS sunt și funcții, numite în înșiruirea de mai sus după fiecare cratimă, termenii dintre paranteze denumind latura de dimensionare sau codomeniul fiecărei funcții specificate. Totodată, în subcoloanele-pereche ale fiecărei coloane mari am denumit și calitatea temporală - timpul atractor (ca mediu, moment, loc, proiecție, sintaxă, relație) -, respectiv aspectul ei obiectual - opera sonoră. În
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
câteva ori spunandu-se despre autorii unor texte hilare (înfiorătoare?) c-ar gândi viguros și-ar scrie excelent, iar articolul a aparut abia de o săptămână. Deci ceva bun tot a iesit din întreaga poveste. Oops, mi-au scăpat ceva cratime-n exces, să-mi fie cu iertare. @i.f. nu cred, nu pot să cred că dl. pleșu a spus-o serios! ironia domniei sale este uneori atât de fină încât e greu de perceput! oricum, “stânga” pare a fi un
Cum să scriem elaborat despre nimic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82501_a_83826]
-
Bisericii Ruse dar toate astea se vor întîmpla înainte de a călca vitejește în băltoaca ingenios camuflată de perdeaua de frunzulițe galbene uitate de o toamnă virtuală apoi o vom porni din nou pe strada noastră București, 6/5/05 Mișcarea cratimei între cuvinte din noi doi din mine adică unul vorbește prea mult cuvintele pe care le-am lăsat amanet acasă se întorc îmi astupă gura ochii urechile nu există nici un cuvînt pe care-aș schimba toate cuvintele - monedă de schimb
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
mea trecătoare cu memoria ce ne trădează îmi pun ordine în amintiri de o parte iluzii prea multe cu sângele lor subțiat m-au hrănit de cealaltă parte - fapte cu muchea tocită și patimi ecoul unor cuvinte rostite cât o cratimă cât o silabă cât un punct de argint
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
e pronunțată în manieră anglo-americană, un omograf): apare articulat și supus flexiunii - "brandul este scurtătura către inima clientului" (mihaidragan.ro), "știința brandului " (brandacademy.ro), "valoarea brandului Petrom" (stefanliute.typepad.com), fiind folosit și la plural, cu și mai ales fără cratimă (de altfel, potrivit noilor recomandări din DOOM, nici nu ar trebui scris cu cratimă, deoarece finala sa consonantică este una normală, tipică pentru un substantiv neutru românesc): "Sunt, pur și simplu, branduri " (brandacademy.ro); "responsabilitatea brandurilor" (iqads.ro). Succesul termenului
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
scurtătura către inima clientului" (mihaidragan.ro), "știința brandului " (brandacademy.ro), "valoarea brandului Petrom" (stefanliute.typepad.com), fiind folosit și la plural, cu și mai ales fără cratimă (de altfel, potrivit noilor recomandări din DOOM, nici nu ar trebui scris cu cratimă, deoarece finala sa consonantică este una normală, tipică pentru un substantiv neutru românesc): "Sunt, pur și simplu, branduri " (brandacademy.ro); "responsabilitatea brandurilor" (iqads.ro). Succesul termenului e confirmat de asocierile lexicale pe care le acceptă - "brand de țară" (brandingromania.com
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
co mexicanca", "cu priviri rata", lungirea expresiva a sunetelor, realizarea orală a articolului ("autobuzu"), contopirile grupurilor de cuvinte în fluxul vorbirii (în cazurile în care pauzele grafice nu au corespondent sonor): "Doamneajută", "cîntantruna". De acestea se leaga și renunțarea la cratima sau la apostrof; prin conotația de tipică eroare școlară această absența apare că una din cele mai violente transgresări ale regulilor: "leasteaptă", "prindel, strîngel, dai cu pumnun cap". Din păcate, spațiul nu-mi îngăduie reproducerea unor citate mai lungi, în
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
incredibil de erori, la toate nivelele - de la punctuație și ortografie pînă la lexic, la sintaxa frazei și la coeziunea textuală (am intordus diacriticele, pentru a ușura lectura, dar am lăsat ca atare erorile de ortografie din original, inclusiv scrierea cu cratimă a conjuncției căci): "în timp ce în unele saptamîni calitatea proocesoarelor fa fi mediocră, fapt ce nu înseamnă că-ci aceste procesoare mai puțin performante, este doar faptul căci ridicarea în frecvență este mult mai redusă de-a fi urcate în frecvență"; "noi
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
la un substantiv (link) care se folosește în sensul său informatic mai ales la plural și care urmează calea cea mai obișnuită de adaptare a englezismelor (ca neutre cu pluralul în -uri.). În acest caz, forma (scrisă cu sau fără cratimă) link-uri/linkuri e foarte frecventă, în vreme ce links se folosește în titluri de rubrici, în genere acolo unde nu e nevoie de flexiune, iar redundantul links-uri (cu două mărci de plural, din engleză și din română) e atestat destul de
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
simple motive de tehnică. Așadar, cînd citim un anunț de tipul "Un ultim avertisment pentru părinții care nuș stăpînesc copii și care nui educă pe copii ca-să nu facă rele"... (și continuă cu încă vreo douăzeci de rînduri cu nici o cratimă pusă ca lumea), rîdem, dar nu credem. Autentice ar fi fost niște hipercorectitudini, niște amestecuri de ortografie corectă cu greșeli grave. Un asemenea lanț de erori nu e autentic, deși, poate, e... real. De asemenea, cititorul va rîde mai puțin
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
lăsat ca moștenire, într-o formă degradată, ideea de a invoca în interpretarea textului aspecte formale, trăsături lingvistice. Din păcate, saltul de la descrierea plată la evaluarea efectului artistic e adesea aberant: O seamă de expresii poetice sunt realizate prin întrebuințarea cratimei "turmele-l urc", "caută-n frunza cea rară", "valea-i de fum"� (de fapt, �valea-i în fum�). Discursul îngrămădește informații între care nu există nici o legătură, oscilînd între absurd și tautologic: Muzicalitatea versurilor dispuse în catrene este conferită de
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
forma scrisă ca în sursa engleză, ceea ce presupune și păstrarea unei pronunții cît mai fidele. Adaptarea morfologică (în articulare și în formarea pluralului) e totală, iar statutul de împrumut recent cu grafie și pronunție străină poate fi subliniat de folosirea cratimei în adăugarea mărcii de plural sau a articolului hotărît: "Ai un site și vrei să îl faci cunoscut?"; "mărește numărul de vizitatori din site-ul tau"; "analiza traficului site-ului tău, în timp real"; "promovare gratuită a site-urilor web
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
site și vrei să îl faci cunoscut?"; "mărește numărul de vizitatori din site-ul tau"; "analiza traficului site-ului tău, în timp real"; "promovare gratuită a site-urilor web românești". Nu sînt rare nici grafiile în care se renunță la cratimă, cu riscul de a crea confuzii în privința pronunțării: "loteria s-a terminat, bre, dar adresa e pe siteul ăsta"; "se lucrează la o pagină care vă oferă linkuri către siteuri străine de specialitate"; "dorim să verificam bine toate siteurile (doar
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
mine pe sait. X și 0 pentru amuzament, și pazăl pentru adevărați (a se remarca în textele citate derivatul a hitui, grafia pazăl, sensul substantivizării, în argoul tineresc, al adjectivului adevărat). Oricum, și în acest caz întîlnim atît varianta cu cratimă (devenită oarecum inutilă și chiar contradictorie, pentru că nu mai semnalează distanța dintre scriere și pronunțare) - "echipa sait-ului", "pe sait-urile umoristice" - , cît și cea (mai coerentă) fără cratimă: "Acesta este "saitul oficial" al clasei 9A din Spiru!" (în același text: "în
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
tineresc, al adjectivului adevărat). Oricum, și în acest caz întîlnim atît varianta cu cratimă (devenită oarecum inutilă și chiar contradictorie, pentru că nu mai semnalează distanța dintre scriere și pronunțare) - "echipa sait-ului", "pe sait-urile umoristice" - , cît și cea (mai coerentă) fără cratimă: "Acesta este "saitul oficial" al clasei 9A din Spiru!" (în același text: "în cazul în care n-ai apucat să semnezi guestbookul clasei, ar cam fi timpu..."). În fine, există și adaptări care, renunțînd la grafia și pronunțarea engleză, apropie
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
ar cam fi timpu..."). În fine, există și adaptări care, renunțînd la grafia și pronunțarea engleză, apropie cuvântul de mai vechiul sit și implicit de modelul romanic. Inutil să mai spunem, și aici apar oscilații de scriere cu sau fără cratimă; prima opțiune este ilogică, dată fiind adaptarea totală a cuvîntului: " Află cine îți vizitează sit-ul!"; "sit-uri care conțin informație defăimătoare"; "referințele către sit-urile sale"; "situl are nevoie de tine"; "act de înființare a sitului; "Situri web românești
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
sociale românești precum numărul scăzut al tinerilor care scriu corect gramatical, care citesc cărți și faptul că aceștia își aleg modele sociale nepotrivite. Printre cele mai cunoscute clipuri video realizate în cadrul proiectelor Sector 7 se numără piesa „Mă-ta are cratimă”, interpretată alături de Krem, dar și clipurile „Cărți! Te Fac Neprost”, „Zânul Cămătar” și „Școala Vieții”. În prezent, echipa Sector 7 lucrează alături de Teo, cunoscut pentru Stand Up Comedy și Radu „Piticigratis” Alexandru de la Cațavencii la emisiunea online „Nimic Nou”. Echipa
Vino la Comic Con să cunoşti echipa Sector 7 [Corola-blog/BlogPost/98812_a_100104]
-
eveniment sau întâmplare și el îți scoate vreo 5 glume inspirate de așa ceva. A scris pentru Playboy și încă mai scrie pentru FHM și este membru Sector 7 și coautorul celor mai virale clipuri din ultima vreme: "Ma-ta are cratima!" - cu Krem, "Cărți! Te fac neprost", "Minim cu usturoi" - cu Alină Chinie, Andrei și Teo sau “Moartea în coaja” - cu Costel și Toma. Sergiu are și propriul lui show de știri false, "Sergiurnal". ANDREI CIOBANU este un tânăr comediant talentat
Stand Up In The City Brasov, @ Deane’s Pub [Corola-blog/BlogPost/97852_a_99144]
-
de zi Însuflețit de noapte Dezamăgit de orgolii Însuflețit de gânduri Dezamăgit de țipăt Însuflețit de șoaptă Dezamăgit de zâmbete pictate Însuflețit de lacrima ce cade Dezamăgit de drum Însuflețit de talpă Dezamăgit de măști destul de strâns ștricănite Însuflețit de cratima ce unește sau desparte Dezamăgit de strâmbul ce zbiară dreptate Însuflețit de verticalitate Dezamăgit de cel ce dă din coate Însuflețit de cel ce îmi este aproape Dezamăgit de hoți și haimanale Însuflețit de pleoapa ce începe a mi se
URMAŞ DE DAC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384165_a_385494]
-
și formelor cuvântului. Astfel, cuvântul încearcă să se dezlănțuie în anotimpul verii, iar iubirea scrie cu durere și temeri o prefață. Chiar verbele pot rămâne pustii, fără puterea de a transmite mesajul și secate de sens. „Virgule de geruri” și „cratime de vifor” întăresc ideea unei lumi interioare reci, care aspiră la împlinire: „Nu știi ce vrei! Te-agăți cu mâini de gheață/ De marginile verii din cuvânt,/ Dar scrii prăpăstii zilnic în prefață/ Și-apoi arunci cu țipete în vânt
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
parcă/ Pe buzele rostirii și-n priviri.// Nu știi ce vrei! Ți-s drumurile toate/ În rame de-ncercare, argintii/ Și orice pas se-mpiedică de poate,/ Îți vor rămâne verbele pustii.// De nu vei șterge virgule de geruri/ Și cratime de vifor ne-mblânzit./ Poți răsuci povestea-n mii de feluri/ Ca să ajungi pe valul potrivit...” (Balans pe tăișul de gând) Poetă romantică, Aura Popa își cântă iubirea în versuri pline de sensibilitate, în care plutește un văl de mister și
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
a țării, iar bătăturilor din talpă unui fotbalist li se acordă mai multă atenție mediatică decât, să zicem, apariției unei istorii a literaturii române, ce mai contează dacă linia de dialog are/ar trebui să aibă dimensiuni duble față de banală cratima sau că la toate textele scrise cu ajutorul computerului (inclusiv cartea în care I. Funeriu deplânge acest lucru), diacritica literei "s" este o sedila, în vreme ce a lui "ț" este o virgulă? În raport cu toate catastrofele (petrecute deja sau doar prognozate, inclusiv în
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
În fond, fiecare cititor poate corectă tacit orice greșeală de editare, iar dacă textul îi produce revelații, la sfârșitul lecturii va uita că un cuvant a fost despărțit greșit în silabe sau că liniile de dialog au avut dimensiunile unor cratime. În realitate lucrurile nu sunt chiar atat de simple. Câteva titluri din presă, redactate fără diacritice, pot genera multă confuzie dincolo de umorul lor involuntar. Iată câteva exemple, comentate de I. Funeriu: "POLITICIENII SUNT CU RATA ÎN GURĂ (la bancă sau
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]