44 matches
-
L 0,15 %. Pe lângă combaterea chimică se preconizează și utilizarea unor bacterii antagoniste față de Erwinia amylovora cum ar fi: Erwinia herbicola, Pseudomonas fluorescens, Pseudomonas viridiflora și Bacillus subtilis; se mai pot utiliza unele extrase din plante ca: iederă, vâsc sau crețișoară; în repaus vegetativ, pomii se tratează cu hidroxid de cupru 3 % în amestec cu ulei horticol 1 %; după ploi ce depășesc 25 mm, pomii se stropesc în interval de cel mult 24 ore cu zeamă bordoleză 1 %. 9.1.9
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 5 minute, se adaugă o lingură Bitter suedez la fiecare cană și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. -flori de mușețel, coada șoricelului, gălbenele, nalbă, lavandă, soc și arnică;-frunze de afin, anghinare, crețișoară, frasin, mentă, roiniță și urzică; -herba de coada calului, păpădie, pedicuță, rozmarin, sunătoare și troscot; -semințe de mărar. În uz extern se aplică: -comprese sau băi de șezut cu mușețel, coada șoricelului, gălbenele, mărul lupului, mur-frunze, nuc, pelin alb, pătlagină
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cărnii consumate, prin biopsia musculară, examen histopatologic și reacții serologice de precipitare (creșterea eozinofiliei). Tratamentele naturiste Se fac cu preparate din plante cu proprietăți purgative și vermifuge, urmărind evacuarea paraziților. Intern se beau 3-4 căni pe zi cu ceai de crețișoară, adăugând câte o linguriță de Bitter suedez. Amestecul de plante cu mare eficiență conține : flori de gălbenele (6 părți), flori de coada șoricelului (4 părți), herba de cimbrișor (3 părți), scoarță de salcie (2 părți), flori de soc (2 părți
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se prepară decoct din 1 lingură la 250 ml apă, se fierbe 5 minute și se beau 3-4 ceaiuri pe zi, În locul apei potabile. Extern se fac frecții și comprese musculare cu tinctură de traista ciobanului sau cu ulei de crețișoară. Regimul de viață La orice suspiciune de boală se va anunța servicul sanitar-veterinar pentru controlul cărnii de porc În abatoare sau În industria conservelor. Se evită consumul cărnii de porc, urs, mistreț sau alte animale sălbatice care nu sunt prelucrate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
deschidem ochii și revenim gradat la activitățile zilnice. Notăm în jurnal informații despre stările, trăirile avute în timpul exercițiului, cât și despre progresele obținute comparativ cu ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI VEZICĂ URINARĂ: - crețișoară (frunze) - yin - urzica moartă (p. aeriană) - yin - tătăneasă (rădăcină) - yin - ienupar (fructe) - yang - merisor (frunze) - yang - coada calului (partea aeriană) - yang - coada șoricelului (florile) - gălbenele (florile) - plop (muguri) - pir (rădăcină) - mesteacăn (sevă) - morcov (rădăcină) - nalbă mare (partea aeriană) - plop negru
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
Șoc 1,20 6,00 HERBA IARBĂ 84. Absinthi Pelin 0,50 2,50 85. Adonidis Ruscuța de primăvară 1,25 7,00 86. Aconitil Omag 2,50 13,00 87. Agrimoniae Turița mare 1,30 6,00 88. Alchemillae Crețișoara 2,25 12,00 89. Anserinae Coadă racului 1,25 7,00 90. Aristolochiae Mărul lupului 1,25 9,00 91. Arnicae Arnica 1,40 8,00 92. Asperulae Vinarița 2,25 17,00 93. Bursae pastoris Traista ciobanului 0
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 5 minute, se adaugă o lingură Bitter suedez la fiecare cană și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. -flori de mușețel, coada șoricelului, gălbenele, nalbă, lavandă, soc și arnică;-frunze de afin, anghinare, crețișoară, frasin, mentă, roiniță și urzică; -herba de coada calului, păpădie, pedicuță, rozmarin, sunătoare și troscot; -semințe de mărar. În uz extern se aplică: -comprese sau băi de șezut cu mușețel, coada șoricelului, gălbenele, mărul lupului, mur-frunze, nuc, pelin alb, pătlagină
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cărnii consumate, prin biopsia musculară, examen histopatologic și reacții serologice de precipitare (creșterea eozinofiliei). Tratamentele naturiste Se fac cu preparate din plante cu proprietăți purgative și vermifuge, urmărind evacuarea paraziților. Intern se beau 3-4 căni pe zi cu ceai de crețișoară, adăugând câte o linguriță de Bitter suedez. Amestecul de plante cu mare eficiență conține : flori de gălbenele (6 părți), flori de coada șoricelului (4 părți), herba de cimbrișor (3 părți), scoarță de salcie (2 părți), flori de soc (2 părți
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
se prepară decoct din 1 lingură la 250 ml apă, se fierbe 5 minute și se beau 3-4 ceaiuri pe zi, În locul apei potabile. Extern se fac frecții și comprese musculare cu tinctură de traista ciobanului sau cu ulei de crețișoară. Regimul de viață La orice suspiciune de boală se va anunța servicul sanitar-veterinar pentru controlul cărnii de porc În abatoare sau În industria conservelor. Se evită consumul cărnii de porc, urs, mistreț sau alte animale sălbatice care nu sunt prelucrate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Clorhidrat al derivatului de cupru de polimer derivat din alanină, histidină și lizină Agent de întreținere a pielii Substanțe prezente în stare naturală, albuș de ou Substanță peliculogenă Alchemilla Vulgaris Extract este un extract din frunzele și părțile aeriene ale crețișoarei, Alchemilla vulgaris, Rosaceae Agent de întreținere a pielii/agent de curățare/agent astringent alcloxa Clor[(2,5-dioxo-4-imidazolidinil)ureato]tetrahidroxidialuminiu Agent antimicrobian/agent astringent alcool ***[PLEASE INSERT PH.EUR.NAME IN LATIN]*** Etanol Solvent Etanol denaturat în conformitate cu reglementările referitoare la vamă
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
cu plante aduse din Scoția și Norvegia. Vara înfloresc în multe locuri diverse specii de flori sălbatice, care, împreună cu iarba înaltă, dau un aspect plăcut insulelor. Floarea națională este galbena (Mýru) Sólja, bulbucul de baltă (Caltha palustris L.). Cu Føroyaskøra, crețișoara feroeză (Alchemilla faeroënsis), insulele și-au dat numele unei specii de plante. Rândurile de cărbune de sub straturile de bazalt mai tinere indică faptul că aici a existat la un moment dat o pădure. Insulele Feroe sunt astăzi, cu doar câteva excepții
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
Crețișoara (Alchemilla vulgaris) este o plantă din familia Rosaceae cunoscută sub mai multe denumiri populare: "brumărie, plașcă, umbrarul-doamnei". Crețișoara este o plantă perenă, înaltă de 10-40 cm, cu flori mici, verzi-gălbui, răspândită în zona de deal (în fânețe, margini de pădure
Crețișoară () [Corola-website/Science/323448_a_324777]
-
Crețișoara (Alchemilla vulgaris) este o plantă din familia Rosaceae cunoscută sub mai multe denumiri populare: "brumărie, plașcă, umbrarul-doamnei". Crețișoara este o plantă perenă, înaltă de 10-40 cm, cu flori mici, verzi-gălbui, răspândită în zona de deal (în fânețe, margini de pădure și tufișuri), pe pante abrupte și rupturi de pantă. În scopuri medicinale se întrebuințează părțile aeriene ale plantei
Crețișoară () [Corola-website/Science/323448_a_324777]
-
ploaie), prin tăierea întregii părți aeriene de sub rozeta de frunze bazale. Saponime, flanovoide, taninuri, substanțe grase formate din acizii palmitic și stearic, fitosteroli și săruri minerale. Extern, infuzia este folosită pentru gargară în stomatite și pentru cicatrizarea rănilor. Extractul de crețișoară are un efect terapeutic complex în tratamentul metroragiilor, în fixarea sarcinilor și în pregătirea intevențiilor chirurgicale ORL.
Crețișoară () [Corola-website/Science/323448_a_324777]
-
Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități floristice de pajiște și stâncărie, cu specii de: vinarița ("Asperula odorata"), popilnic ("Asarum europaeum"'), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
frigurele ("Cardaminopsis neglecta"), clopoțel de munte ( din specia "Campanula carpatica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel ("Symphyandra wanneri"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense") sau cupă ("Gențiana kochiana"). În arealul rezervației își au habitatul mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
smârdar cu jneapăn, tufărișuri de ienupăr; mlaștini oligotrofe cu rogozuri de tipul "Carex limosa"; turbării active; pajiști alpine și boreale pe substrat silicos; pajiști cu vegetație de păiuș și lăptiucă, pajiști cu unghia-păsării și țăpoșica; pajiști cu ovăscior argintiu și crețișoara. Floră parcului natural este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
parcului: narcisa ("Narcissus radiiflorus"), ghințura ("Gențiana clusii"), țăpoșica ("Nardus strictă"), degetăruț ("Soldanella hungarica"), unghia-păsării ("Violă declinata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]