1,224 matches
-
la Conceptul de angoasă al lui Kierkegaard. Referințele germane curg firesc în continuare, intersectate cu trimiteri la Blaga și Călinescu, pentru a pune în evidență ideea că "angoasa este expresia afectivă a înstrăinării omului într-un univers ostil", iar "bucuria creatoare este semnul victoriei asupra alienării" (p. 23). Apelul la concepția marxistă revine periodic, ca și în eseul despre Franz Kafka, pentru a arăta că marxismul "nu aruncă peste bord sentimentele ca elemente impure, cum fac viziunile clasiciste, ci le canalizează
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții "aripi și culmi". E o atitudine ce converge cu tezele naeionesciene, impunînd o tablă de valori a individualismului: "Trebuie să existe în individ valori ce îl ridică deasupra masei; aceste valori sînt embrionare în mulțimea
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții "aripi și culmi". E o atitudine ce converge cu tezele naeionesciene, impunînd o tablă de valori a individualismului: "Trebuie să existe în individ valori ce îl ridică deasupra masei; aceste valori sînt embrionare în mulțimea
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
profund și degajă normalitate. Pentru că este așezat în sine și în alegerile pe care le face, pentru că inspiră seninătate și asumare în raport cu lucrul său, cu actorii săi, cu împlinirile sau neîmplinirile, cu o montare sau alta, pentru că are o neliniște, creatoare și umană, autentică, netrucată de vreun context sau altul. Pentru că vorbește o limbă română adevărată, fapt ce se vede și în traducerile pe care le face. Pentru că are o sensibilitate nealterată de agresiunea lumii contemporane și se bucură sau se
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
însă în tradiționalism. Dacă ar fi să-l apropiu, sub raportul afinității și al celor cu care ar constitui o familie, de un pictor contemporan străin, acela e italianul Giorgio Morandi (Bolognia, 1890-1964, autor îndeosebi de austere naturi moarte, puternic creatoare de atmosferă și puritate expresivă, aliate cu simplitatea și eleganța, dominate de tonalități în surdină și de un colorit sobru, împănat de griuri). Nici o mirare așadar de prețuirea trainică ce i-o manifestă lui Andreescu. Artist înainte de toate - la care
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
prea puțin băgat în seamă de contemporanii apatici sau orgolioși. Cu siguranță, ați beneficiat de ceea ce e nevoie pentru a combate obstacolele pe care inerția naturii și lașitatea inimii le ridică în fața cunoașterii; mai mult decît simplă agilitate, energia dumneavoastră creatoare este puterea productivă orientată spre exterior, o exaltare a psihicului ce tinde în chip imperios către expresia poetică. Din aproape orice cronică faceți o ars combinatoria, un joc al sensibilității ordonat prin inteligență datorită neîntreruptei reluări d-a capo a
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
artistului îi priește revoluția în sine și nu sensul ei politic: Ceea ce mă interesează este să existe o luptă; să existe un act de libertate" (p. 86). Starea anarhică, predispoziția revoluționară la schimbare sunt prielnice artei ca stimulente ale efervescenței creatoare, însă angajarea într-o direcție socială sau politică îl costă pe scriitor chiar independențromaniaa sa. Un sens de stânga sau de dreapta îl confiscă iremediabil și-i viciază puritatea artei. De aceea, B. Fondane admiră ,suprarealismul ca o căutare pură
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
din operă care ne pare că scapă unei influențe precise, clare, măsurabile, noi vom vedea în ea, din vanitate, din orgoliu, din prostie, din nebunie, din rațiunea de a fi, mărturia de necontrazis a primatului spiritului și a calității noastre creatoare" (p. 122). Scriitorul avertizează încă din 1933 asupra pericolului pe care îl reprezintă ,nașterea fascismelor în Europa", în paralel cu jocul periculos al Sovietelor, cărora ,le lipsește cam prea multă onestitate intelectuală" (p. 79), oricât Revoluția dă o speranță, dar
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
contează cu adevărat, în proiectul și în realizarea unui prozator, este distanța (variabilă) pe care o ia și o asumă față de lumea din jur, unghiul particular sub care o privește și o citește. Culoarea viziunii lui, conturul specific al imaginației creatoare, obsesiile ce dau corp și formă, volum și anvergură lumii de hârtie... La Constantin }oiu (cel puțin în volumul de față), acest unghi creator este unul al tristeții filozofice, cu o perspectivă împrumutată de autor personajelor sau evidențiată pe parcurs
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
ArtLink, care își propune să se ocupe, și ea, de această direcție a dansului, cu ediții, pe teme diverse, din doi în doi ani. în același timp, Festivalul a pus în evidență o serie de creatori, mai exact spus de creatoare ale genului, deoarece în această ediție au fost invitate să-și prezinte lucrările numai tinere coregrafe, câteva chiar debutante. O discriminare pozitivă, ca să folosesc un termen de strictă actualitate. Inițial, au fost multe voci sceptice, chiar din rândul coregrafelor. Dar
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
de mișcări simple și echilibrate, care se dezechilibrau din când în când, datorită intervenției unor mișcări zvâcnite. Un ,joc" continuu între două stări, de calm și de tulburare, de pace și de neliniște, ca viața însăși. Cea de a doua creatoare, Alexandra Pirici, și piesa ei Not a life saving device, a fost ulterior cea mai discutată, întrucât ea nu a creat o piesă coregrafică, ci, să zicem, un (o?) performance, care ne-a răpit 22 de minute din viață, timpul
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
ultima seară de la Teatrul Odeon, toate trei piesele au fost tot ,în tăcere", adică pe ,muzica corpurilor" și toate trei au pus în discuție, din unghiuri și cu mijloace complet diferite, tematica cuplului. Lucrarea Iulianei Stoianescu, Toast Sensation, interpretată de creatoarea ei și de Florin Fluieraș a fost realizată cu mijloace teatrale și de plastica scenografică, unele aparent realiste, cum ar fi o combină frigorifică, din care însă se scoteau tot felul de obiecte, inclusiv de îmbrăcăminte, altele mai accentuat suprarealiste
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
argumente din Blanchot, prin potențialul semantic absolut al subiectului liric. Acesta are acces la "tîlcul suprem care apare pe orice obraz atunci cînd îl atinge eternitatea". Subiectul liric se definește ca activitate interpelatoare a realului. Cei doi poli ai experienței creatoare, subiectul poetic și realul, odată relaționați, generează realul poetic. Important, în această relație e faptul că activitatea subiectului liric anulează condiția pasiv obiectuală a realului, conferindu-i un nou sens. Tocmai acest potențial de reinaugurare semantică, activizat în relația subiect
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
poetic rezultat astfel : „De observat că În diversele poezii evocarea luceafărului este aproape constant asociată cu evocarea mării, aceasta simbolizând agitata lume a omului, furtuna de patimi a eului intramundan al poetului, În raport cu imuabilitatea increatului, cu sinele transmundan”. La spiritele creatoare se observă influența arheilor, concepuți de Eminescu nu pe linia lui Platon, ci pe o alta, identificată mai târziu de Constantin Noica În Sentimentul românesc al ființei (1978) ca esență, sublimat al sinelui cel mai adânc, aflați mereu În stare
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
o raritate, În acesta ele sunt utilizate cu dărnicie bine temperată, căci În afară de Giordano Bruno sunt amintite și altele care au abordat probleme adiacente: Magistrul Eckhart, Friedrich Nietzsche, Mircea Eliade, Jean Fourastié, Ion Petrovici ș.a. Dar Încununarea eforturilor hermeneutice (și creatoare) este constituit de finalul eseului, conceput sub formă de versuri ce amintesc, mai ales prin datele lor prosodice, de strofele poemului analizat. Intitulat Lume și geniu, și purtând subtitlul Continuare imaginară la dialogul ceresc pe texte din Eminescu și Giordano
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
muzical. Adică să ne punem problema lecturii, a comportamentului performativ în actul comunicării operei muzicale altfel decât prin simbolistica uzuală și în relația acesteia cu inserția în timp: insistând asupra caracterului generativ superior al unei simbolistici adecvate potențării efectiv creative (creatoare, în ultimă instanță) a configurării enunțului muzical. Lectura va face apel în acest sens la niveluri superioare de generare și definire a ordinii în această Lume (a expresiei, creației și comunicării). Textul muzical va stabili cum se va desfășura procesul
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
de compozitor unor enunțuri muzicale. Este vorba despre o alăturare prin contiguitate a două realități, în parte ireductibile: vezi în acest sens mai ales muzica cu text (poetic) și cu program. În cele din urmă această contiguitate (ireductibilă) poate fi creatoare de stil (în neputința sa ontologică de a fuziona). În muzica Barocului sa afirmat o intenție de a se conferi unor anume fragmente (modele) muzicale sensuri verbale, provenite din figurile limbajului. Ar fi interesant de studiat în acest context valențele
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
orice condiționare (evaluare și/sau materialitate). Nu mai putem vorbi în acest stadiu de vreun raport al timpului cu OS, tocmai pentru că cele două se contopesc indecelabil, la infinit. Manifestarea conștiinței autorului are un caracter integrator, grație unei percepții contemplativ creatoare (principiu activ). Autorul și opera nediferențiază la nesfârșit, deconturându-se armonic în substanța unei subtil-iluminânde străluciri sonore, ca stare de clar-auzire lăuntrică. De aici și sacralitatea acestei relații, nemărginit eliberate de orizontul incidențialității (determinărilor/condiționărilor) spațiu-timp (ca de oricând și de
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Leonida Neamțu. Prin redacție au trecut după ’89, Alexandru Vlad, Marta Petreu. N-au stat mult, erau prea plini de energia noului început de țară, de promisiunile împlinite, nu peste mult timp, ale altor publicații. Perspectiva totalizantă, înțelegerea inuitivă, imaginația creatoare, trei direcții care se îmbină, pe acestea trei le-am preferat descrierilor minuțioase și fastidioase, aplicărilor savant-sterile, deformate de zel neofit, a decretelor multiculturalismului la modă în lumea literelor. Nu ne lasă indiferenți dezbaterile zilei, vezi mesele rotunde despe nord
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
dacă ținem cont de prezența ei în mediul virtual și în reviste și site-uri ale unor români iubitori de cultură din diasporă. Este o poezie ce câștigă teren și pătrunde în sufletul iubitor de poezie. Dorina Stoica este o creatoare atipică. Poezia scrisă de ea pare să iasă din tiparele clasicismului, dar nu se încadrează nici în modernismul obositor, încărcat uneori de neologismele ce diluează trăirea lirică și care este destul de greoi și inaccesibil unui cititor grăbit, ori mai puțin
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
fie apă cristalină,/ Zâmbetul deschis, privirea senină,/ Fapta înțeleaptă, trupul potolit/ Și câțiva dușmani să-i am de iubit.// (Ochiul curat). Luat ca un întreg, acest volum pare să aibă un pronunțat sens confesiv. Poeta știe că Divinitatea este forța creatoare supremă, iar poeții se subordonează ei. Toate lucrurile create de Dumnezeu au în ele un mister, iar misterul suprem este poezia. Poezia Dorinei Stoica este un izvor de unde ne potolim setea de frumos, de divin, o poartă deschisă spre sufletul
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
-l cu virtuți artistice care respiră prospețime lirică. Referindu-ne la tematica acestui volum de poezii, remarcăm că Eul liric al poeților este încrustat într-o infinitate de idei, de visuri, de trăiri, de revelații care pun în mișcare energiile creatoare deschizătoare de ferestre, dar iubirea și bucuria de viață, aplecarea spre o lume mai bună sunt puncte cardinale înscrise în sufletul lor, învăluite în unduirea mătăsoasă și tandră a emoției. “Mireasma Iubirii și miresmele plăcerilor lumești îmi stau aproape, atât
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
totuși cei mai buni scriitori). Echipa revistei 22 este condusă de două romanciere de mare talent, de Gabriela Adameșteanu și de Rodica Palade, care înainte n-au făcut politică. Poeta Ana Blandiana n-a rămas nici ea în afara politicii, este creatoarea unei societăți civile - Alianța Civică. Cel mai de seamă critic literar, Nicolae Manolescu, nu numai că intră în arena politică, dar devine și șeful unui mare partid de opoziție, Partidul Alianței Civice. La revista 22, unul din editorialiștii cei mai
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
prea mult spațiu imaculat. Bref, ce-am ascultat până acum din creația sa (Division, Digital, Transmission) mi se înfățișează ca niște tatonări ale unui posibil traseu de ieșire din labirint. Este plin de energie și de bune-intenții. Numai că energia creatoare seamănă, într-un fel, cu energia atomică: o utilizezi fie pentru rațiuni de pace, fie din necesi
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
Colorista armoniei și luminii a trecut în nemurire Membrii Filialei Timișoara a U.A.P. sunt din nou întristați: exact la o lună după sculptorul Victor Gaga, a trecut la cele veșnice și ilustra pictoriță și graficiană Eugenia Dumitrașcu Luca. Distinsa creatoare de frumos s-a stabilit la Timișoara după absolvirea Secției de pictură a Institutului de Artă „Ion Andreescu“ din Cluj, iar începând din 1956 a fost cadru didactic la Facultatea de Desen a Universității din Timișoara. Pe parcursul rodnicei sale cariere
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]