40 matches
-
de lucru creativ, de care va avea absolută nevoie pentru integrarea în viața socială. 88 Bibliografie 1. „Educația pentru valorile vieții. Curriculum elaborat în școala între proiect și realizare”, C. Gavril, et al, Ed. AȘ’S, 2003. 2. „Incursiuni în creatologie”, Anca Munteanu, Ed „Augusta”, Timișoara, 1994 3. „Creativitatea” - Psihopedagogie, Ana Stoica Constantin, Institutul European , 2004. 4. „Inteligență și creativitate”, Ioan Căpălneanu, Ed. Militară - 1978 5. „Psihanaliza artei și a creativității”, Janine Chassequet - Smirgel (traducere din limba francează - Georgeta Mitreaă, Ed.
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Fără îndoială că întreg acest efort ar fi inutil dacă nu s-ar produce modificări în câmpul documentelor școlare (planuri de învățământ, programe, manuale), al proiectării și al evaluării. Rolul școlii în destinul creativității e amplu comentat în lucrările de creatologie. Întrebarea care se articulează ca un laitmotiv este dacă procesul instructiv - educativ prestat în școala contemporană servește sau nu cauza creativității. “Din păcate, tonalitatea care predomină în descrierea atmosferei școlare este nu numai sceptică, ci de-a dreptul corosivă” (Anca
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
etapă de așteptare care necesită suspendarea criticii și detașarea temporară de problemă; * iluminarea - momentul central al creației; * verificarea - structurarea variantei finale a creației. Punctul de vedere, exprimat la nivelul anilor 80, a fost îmbunătățit recent într-un excelent tratat de creatologie realizat de Traian Stănciulescu, Vitalie Belous și Ion Moraru. Nuanțând cercetările anterioare, autorii au identificat cinci etape ale procesului creativ: acumularea și comprehensiunea informației (colectarea informației și sisematizarea ei într-un plan preliminar), asocierea și combinarea datelor, analiza critică, etapa
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
membrii grupului pot comunica; 2. Varianta închisă (de dată mai recentă) - fără a comunica între ei, elevii caută soluții personale și le prezintă în scris coordonatorului grupului. Principii generale Principiile generale ale brainstorming-ului au fost formulate în Tratatul de creatologie de Traian Stănciulescu, Vitalie Belous și Ion Moraru în forma amânării criticii și autocriticii și asigurării calității prin cantitate. Principiul amânării criticii și autocriticii sau al evaluării amânate este centrat pe ideea osborniană a imposibilității realizării creației și criticii în
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
audierea de expuneri. Stilul perceptiv, ca factor al creativității, desemnează modalitatea de reacție cognitivă la problema de rezolvat: receptare globală, receptare cu puține detalii, receptare cu mai multe detalii și receptare cu foarte multe detalii ( apud Munteanu A, „Incursiuni în creatologie”, Timișoara, Editura Augusta, 1994, p. 47). Pe lângă gândirea intuitivă, „fluidă” (Cattell), „divergentă” (Guillford), mulți autori pun în evidență rolul spiritului de observație, al intuiției care implică actul de a prinde sensul, semnificația sau structura unei probleme fără o sprijinire explicită
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
un fenomen de excepție, apanajul oamenilor de geniu. Creșterea interesului pentru explicarea fascinantului fenomen al creativității a condus la elaborarea unui mare număr de definiții, cele mai reprezentative dintre acestea fiind menționate de Anca Munteanu, în lucrarea sa Incursiuni în creatologie (17, pp. 309 314). în 1950, J. L. Moreno (apud R. Chiran, 10) afirmă: . Definiția subliniază o notă esențială a creativității, noutatea absolută pe care trebuie s-o incumbe orice creație, dar a reduce creativitatea numai la noutate înseamnă, pur
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la Facultatea de Sociologie și Psihologie, catedra de psihologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, unde, de câteva săptămâni, ocupă și funcția de decan. Este autor și coautor al volumelor: „Cunoașterea elevului“ (1978), „Prolegomene la știința educației“ (1992), „Incursiuni în creatologie“ (1994), „Co-pilăria - fundament al personalității“ (1997), „Stadiile dezvoltării infantile“ (1997), „Un început care se numește Freud“, „Neopsihanaliza“ (1998), „Psihologia copilului și a adolescentului“ (1998), „Psihologia astăzi“ (vol. I, II, III, 2000, 2001, 2003), „Experiența Atlantis - din jurnalul unui grup creativ
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
Fără îndoială că întreg acest efort ar fi inutil dacă nu s-ar produce modificări în câmpul documentelor școlare (planuri de învățământ, programe, manuale), al proiectării și al evaluării. Rolul școlii în destinul creativității e amplu comentat în lucrările de creatologie. Întrebarea care se articulează ca un laitmotiv este dacă procesul instructiv - educativ prestat în școala contemporană servește sau nu cauza creativității. “Din păcate, tonalitatea care predomină în descrierea atmosferei școlare este nu numai sceptică, ci de-a dreptul corosivă” (Anca
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
annuel, Canadian Association for the Study of Adult Education, University of Calgary, 1988 MOULIN, RAYMONDE (coordonator), Sociologie de l'art, L'Harmattan, Paris, 1999 MOULIN, RAYMONDE, L' artiste, l'institution et le marché, Flammarion, Paris, 1997 MUNTEAN, ANCA, Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timișoara, 1994 MUREȘAN, P., Culoarea în viața noastră, Ed. Ceres, București, 1987 NECULA, MARCEL, Rezultatele anchetei psihosociologice desfășurate la Muzeul Tehnicii Populare în CIBINIUM, Sibiu, 1974-1978 NECULA, VIORICA, "Muzeul american în aer liber. Probleme de educație a tineretului
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
2000), Teaching skills in further and adult education, Thomson Learning, Londra. Mitrofan, I.; Ciupercă, C. (1997), Psihologia relațiilor dintre sex: mutații și alternative, Editura Alternative, București. Mucchielli, R. (1974), Psychologie de la vie conjugale, E.S.F., Paris. Munteanu, A. (1994), Incursiuni în creatologie, Editura Augusta, Timișoara. Munteanu, A. (2004), Psihologia vârstelor adulte și ale senectuții, Editura Eurobit, Timișoara. Myers, R. (2000), Protejați-vă inima!, Editura Trei, București. Neugarten, B. (ed.) (1979), Middle Age and Aging, University of Chicago Press, Chicago. Ornstein, R.; Sobel
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2000), Teaching skills in further and adult education, Thomson Learning, Londra. Mitrofan, I.; Ciupercă, C. (1997), Psihologia relațiilor dintre sex: mutații și alternative, Editura Alternative, București. Mucchielli, R. (1974), Psychologie de la vie conjugale, E.S.F., Paris. Munteanu, A. (1994), Incursiuni în creatologie, Editura Augusta, Timișoara. Munteanu, A. (2004), Psihologia vârstelor adulte și ale senectuții, Editura Eurobit, Timișoara. Myers, R. (2000), Protejați-vă inima!, Editura Trei, București. Neugarten, B. (ed.) (1979), Middle Age and Aging, University of Chicago Press, Chicago. Ornstein, R.; Sobel
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
creație, în scopul dobândirii unui tonus psihologic tonic și constructiv. Terapia cognitivă urmând să corecteze erorile de gândire, precum și înlocuirea lor cu interpretări mai flexibile și mai funcționale, constituie o modalitate mai privilegiată de psihoterapie ce se poate adapta uzanțelor creatologiei. Astfel, terapia cognitivă atrage atenția asupra faptului că evenimentele neplăcute au efecte nefaste asupra individului, pentru că ele sunt interpretate distorsionat, distorsiuni care pot fi de mai multe feluri: - față de sine: când are loc un deficit de autoevaluare, individul considerându-se
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Academia de Cibernetică Generală „ștefan Odobleja“. Apare traducerea în limba română a capodoperei sale. Se formează centre consonantiste la Iași, Timișoara, Turnu Severin, Craiova, București, Cluj. Apar studii, articole, comunicări, interpretări și sugestii aplicative ale ideilor consonantiste, inclusiv în management, creatologie, viața socială, ecologie etc., etc., dar conceptul de cibernetică intrat în circuitul universal cu cel de feed-back duce peste tot numele celui venit din urmă: Norbert Wiener. Iată de ce afirmația noastră că românii au dotația comprimării timpului și a sincronizării
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
că deși am fost pregătiți pentru creativitate, pentru a acționa creativ când situația ne-a cerut-o nu am făcut față; tranziția prelungindu-se nefiresc de mult. Considerăm pe baza experienței acumulate În timp și de alți specialiști din domeniul creatologiei că pregătirea și formarea continuă prin creativitate race individul capabil și pregătit să acționeze creativ atât În domeniul profesional cât și social, politic, familial etc. Ca model al formării prin creativitate noi am elaborat și utilizăm modelul creativ Brâncușian. Ideea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
managerială). A fi „clarvăzători” și „magicieni” presupune formare și antrenament. Este o datorie a Învățamântului preuniversitar, universitar și postuniversitar să Își concentreze eforturile În pregătirea lor. VI. Sensibilitatea la probleme este o Însușire a gândirii creatoare pusă În evidență de creatologi. Ea devine, În contextul societății contemporane, o strategie primară a creativității. Prezența ei În comportamentul consumatorului este cerută de varietatea de servicii, oferte, reclame ce se constituie ca stimuli pentru satisfacerea nevoilor sau pentru crearea de noi trebuințe. Consumatorul trebuie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]