66 matches
-
Geto-Dacii făceau parte. Asemene părăsire a unei religiuni naturale pentru una reflexivă s-a mai întîmplat în omenire. Amintim numaidecât transformarea idolatriei Arabilor în religia curat monoteistă a lui Mohamed și primirea creștinismului de vechea lume păgână. Zamolxis, propagatorul acestei credinți fu adorat mai târziu el însuși ca zeu. S-ar părea ca zeul către care Zamolxis învățase pe poporul său a se închina se chema Gebeleizis, care nume apoi, când Zamolxis el însuși fu înzeit, se confunda cu acel al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cum a vrut să se recomande Timpul, face asemeni lucruri el se degradă din zi în zi și dă pretexte altora să facă patriotism din nou și să deschisă alte jurnale pentru același număr de cetitori, pentru oameni de aceleași credinți, dară cari zic că le-ar plăcea un limbagiu mai demn, o purtare mai convenabile și o limbă mai curată. N-ar crede cineva ochilor săi proprii că aceste șiruri sunt scrise în România. Dar față cu această înfruntare, făcută
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
patimelor de cari este cuprins, tinde întruna, gravitează cătră un ideal. În fiecare zi el crede că l-a atins și iarăși în fiecare zi se convinge că idealul de ieri nu este decât o nălucire a minții sale; încît credinți religioase, sisteme metafizice nu sunt decât părțile repetate ale unei spirale imense care, ridicîndu-se prin infinitul timpului, ne conduce la Divinitate, căci acolo numai se află adevăratul răspuns ce omul îl caută pre pământ ". [2 martie 1877] TEATRU ["CU MULȚĂMIRE
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dar inițiativa colegului Arteni mai înfățișează și o nouă lectură pentru cei ce vor s 'o cunoască de-antregul. În vremurile acestea de tristă văduvie a scrisului sincer și loial închinat satelor, când totul este plătit și pus în slujba anumitor credinți și ideologii politice, ce nu fac altceva decât să tulbure și să otrăvească viața patriarhală, inițiativa d-sale, susținută fără nici o subvenție de la nimeni, luptând cu multe greutăți și adversități omenești, este de mare curaj, aș putea zice eroică chiar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al Județului Botoșani cu nr. 676, din 30 noiembrie 1919, recomanda un număr de 22 de subiecte pentru "conferințile și convorbirile de la întrunirile poporale". Lista începea cu: "1. În negura vremilor (vremuri de nevoi, lupte cu străini, viața socială, păstrarea credinții); 2. Deșteptarea neamului; 3. Unirea Principatelor; 4. Regatul României; 5. Spre înfăptuirea idealului național, (războiul mondial, cauzele lui, rezultatul la care am ajuns)" (DJANI, fond Inspectoratul Școlar Regional Iași, dos. 1/1919, vol. III, f. 761). 205 Vezi comentariile prilejuite
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Caramfil I., Cântece populare de la Valea Prutului, 1872. 23. Densușianu O., Viața păstorească, București, 1943. 24. Furtună Dumitru Ec., Cuvinte scumpe, taclale, povestiri și legende, București, 1914. 25. Furtună Dumitru Ec., Povestiri și legende românești, București, 1913. 26. Gorovei Artur, Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1914. 27. Gorovei Artur, Descântecele românilor, studiu de folclor, București, 1931. 28. Gheorghiu C.D., Calendarul femeilor superstițioase, P. Neamț, 1907. 29. Grigoriu Rigo, Medicina poporului I. Boalele oamenilor. Analele Academiei Române, 1907, t. XXX. 30
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Turcului, Tecuci. 11 S. Fl. Marian, Descântece populare la Români, Cernăuți, 1892, p. 12. 12 I. A. Candrea, Folclorul medical român comparat, Editura Casa Școalelor, 1944, cap. "Descântece". 13 I. Sevastos, Călătorii în Țara Românească, Iași, 1888. 14 Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1915. 15 Ibidem, p. 14. 16 D. Furtună, Povești și legende românești, București, 1913, p. 13. 17 Informator, Bănciulescu Ileana Fundul Moldovei. 18 Informator, Tăzlăuanu Catrina, 43 ani, Tarcău, jud. Neamț. * Aceste credințe ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
poetul versifică corect statornicia noastră pe acest pământ: "Am fost aici. Părinții mei, părinții/ părinților, bunica, bunii/ și ploile ne știu arama lumii/ iluminându-ne-n vecernii, dinții/ avarii, goții și în urmă hunii/ nu ne-au clintit./ Cu sabia credinții ne-au învelit." În acest context, Dan Mutașcu cântă "sărbătorile" țării, elanul constructiv în aceeași idee: "și să scriem pe cortegii de zile: România/ și să vorbim în fiecare dimineață cu istoria mărturisindu-i că n-am vrea nicicând/ să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat În volume de referință. În 1898 publică culegerea Cimiliturile românilor, cel dintîi corpus de texte al acestei specii, apoi Datinile noastre de naștere (1909), Datinile noastre de nuntă (1910), Credinți și superstiții ale poporului român (1915), Descîntecele românilor (1931), Noțiuni de folclor (1933), Ouăle de Paști (1937). Fondator și director al primei reviste românești de folclor, Șezătoarea (Fălticeni, 1892-1929). În 1899 a fost ales vicepreședinte al Societății Americane de Folclor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o gravă eroare. Pe de altă parte, respectul excesiv față de integritatea unei cărți limitează șansele cititorului comun de a se apropia de aceasta. în opțiunea pe care am făcut-o a cîntă rit greu faptul că lucrarea lui Artur Gorovei Credinți și superstiții ale poporului român a fost republicată în anul 1995 de Editura Grai și suflet - Cultura Națională sub îngrijirea lui Iordan Datcu; prin urmare, cititorul pregătit s-o parcurgă o poate găsi fără dificultate. Am procedat în felul următor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a fost republicată în anul 1995 de Editura Grai și suflet - Cultura Națională sub îngrijirea lui Iordan Datcu; prin urmare, cititorul pregătit s-o parcurgă o poate găsi fără dificultate. Am procedat în felul următor: din volumul lui Artur Gorovei Credinți și superstiții ale poporului român, publicat în anul 1915 în seria „Din viața poporului român“, Culegeri și studii XXVII, am eliminat prefața, notele bibliografice, trimiterile la zonă și/sau la persoanele care au furnizat informațiile, indicele alfabetic și glosarul, adică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
configurează, din această per-spectivă, alegoria cărții-călătorie: cronicarul, în ipostaza sa de homo viator, deplasându-se în timp și inițiindu-l pe cititor 71 pe drumul lecturii, într-un demers moderat, realizat cu discernământ și măsură, astfel încât "celea ce să cad credinții istoricești hotare [s.m.]72 să nu fie depășite. În relație cu locul comun al credinței fie ea în spațiul hotărnicit al istoriei, în Dumnezeu sau în puterea scrisului cartea-candelă propune un alt topos, sacru, al luminii străjuind gândul învățăturii 73
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
unor raporturi esistente. Cu încetarea acestora, ele devin neînțelese. Jurisprudența - osificarea și susținerea raporturilor de interes reciproc. Cu încetarea acesteia, încetează și el. Filozofia (practică) a fost sofistica prin care s-a încercat a se da o bază științifică, subiectivă credinții de ordine divină infiltrate prin religie în sufletele omenești - cu încetarea rațiunii acestor credințe, încetează ea în partea ei practică. În cea teoretică ea-i desființată prin esperiențele sigure ale științei naturale. Virtutea nefiind alta decât formularea pe baze subiective
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Ed. Polirom, 1996. GOFFMAN, Erwing, Viața cotidiană ca un spectacol, traducere de Simona Drăgan și Laura Albulescu, prefață de Lazăr Vlăsceanu, București, Ed. comunicare.ro, 2003. GOODY, Jack, The Domestication of the Savage Mind, Cambridge University Press, 1977. GOROVEI, Arthur, Credinți și superstiții ale poporului român, București, Ed. Socec, 1916. Gromovnicul HABERMAS, Jürgen, L'Activité communicationelle, Paris, Fayard, 1987. HANSELMANN-TEISSIER, Elizabeth, Situation épistémologique de l'astrologie à travers l'ambivalence fascination/rejet dans les sociétés postmodernes, directeur de thèse Michel Maffesoli
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Ed. Symposion, 1996. ȘINCAI, Gheorghe, Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, ediție îngrijită de Dumitru Ghișe și Pompiliu Toader, București, Ed. Științifică, 1964. TALOȘ, Ion, "Cercetări folclorice în Țara Oașului", în Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj, I, 1932. TEODORESCU-KIRILEANU, Gh., Credinți populare în cărți bisericești, în "Șezătoarea", nr. 6-7, 1899. TOCILESCU, Grigore G., ȚAPU, Cristea I., Materialuri folcloristice, București, Ed. Minerva, vol. II, 1981. TUCIDIDE, Războiul peloponeziac, V, traducere de N.I. Barbu, București, Editura Științifică, 1996. TURLIUC, Maria Nicoleta, Imaginar, identitate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
farmece și desfaceri, București, Ed. Coresi, 1996; S. Florea Marian, Sărbătorile la români, București, Ed. Fundației Culturale Române, vol. I-II, 1997; Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, București, Ed. Minerva, 1976; Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, Ed. Socec, 1916; Tudor Pamfile, Văzduhul după credințele poporului român, București, 1916; Tudor Pamfile, Pământul după credințele poporului român, București, 1924; Gheorghe Șincai, Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, ediție îngrijită de Dumitru Ghișe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1999, p. 59. 71 Gheorghe Pavelescu, "Cercetări folclorice în județul Bihor", în Anuarul Arhivei de folclor, VII, Cluj, 1945, pp. 59-61. Aceeași temă a ritualurilor schimbării numelui a fost tratată de o serie întreagă de autori, printre care: Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, ed. cit.; Ion Taloș, "Cercetări folclorice în Țara Oașului", în Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj, I, 1932; I.-A. Candrea, Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică. București, Ed. Casa Școalelor, 1944; V.M.
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
din sud-estul Africii sau cele din centrul Africii consideră că pentru a travesa o apă necunoscută trebuie să ceri bunăvoința spiritelor sau duhurilor care populau acea apă. (vezi Creanga de aur, ed. cit., vol. I, pp. 300-301). 236 Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ed. cit. 237 Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, adunate și așezate în ordine mitologică, ed. cit., vol. I. Vezi în acest sens pp. 883-884. 238 Valer Butură, Cultură spirituală românească, București, Ed. Minerva
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
imaginare și magico-religioase ale păsării. Toate acestea întruchipează în cele din urmă imaginea sufletului. Informații prețioase cu privire la credințele ce se țes în jurul păsării mai pot fi întâlnite în lucrări precum: Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, București, Ed. Meridiane, 1988; Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ed. cit., I.A. Candrea, Folclor medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, ed. cit. etc. 254 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, București, Ed. Univers, 1978, p. 117. 255 Aceste credințe au fost întâlnite frecvent
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și Reformă Socială, 1932, nr. 1-4; Ion H. Ciubotaru, Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, Ed. "Grai și suflet. Cultura națională", 1999; Gheorghe Pavelescu, Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni, București, 1945; Gh. Teodorescu-Kirileanu, "Credinți populare în cărți bisericești", în Șezătoarea, nr. 6-7, 1899; Damian Stănoiu, Necazurile părintelui Ghedeon, București, Ed. Minerva, 1974 etc. 292 J. Seguy creionează în câteva expresii (consacrate în timp) imaginea religiei populare. Ea este formată din fapte disparate, combate norma
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o frecvență totală de 4,531 de atestări (Goția, 1989, p. 113). Din distribuția statistică a acestora reiese fără nicio tăgadă caracterul complet religios al conținutului Bucoavnei, care își respectă făgăduința ce promitea "deprinderea învățăturii copiilor la carte și simvolul credinții creștinești, zéce porunci ale Legii Vechi și ale cei noao, șapte Taine ale Beséricii Răsăritului i proci" [fila 1] (p. 133). Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) Rang Cuvânt Nr. de atestări Pondere procentuală 8 sine 81
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Soarta Își găsește loc semnificativ În construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și Înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat În volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse În Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Soarta își găsește loc semnificativ în construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o frecvență totală de 4,531 de atestări (Goția, 1989, p. 113). Din distribuția statistică a acestora reiese fără nicio tăgadă caracterul complet religios al conținutului Bucoavnei, care își respectă făgăduința ce promitea "deprinderea învățăturii copiilor la carte și simvolul credinții creștinești, zéce porunci ale Legii Vechi și ale cei noao, șapte Taine ale Beséricii Răsăritului i proci" [fila 1] (p. 133). Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) Rang Cuvânt Nr. de atestări Pondere procentuală 8 sine 81
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prefață la Gramatica românească); „Se duce vechea noastră Moldovă, și în curând n-o să mai rămâie în ea decât niște struluibați cu mintea stricată - n-o zic asta pentru d-ta - carii, prin scrierile lor, se silesc a sterpi sămânța credinții ce a mai rămas [...] - Lasă proorociile, cinstite Bogonoase, răspunsei. Ești bătrân și ți se par toate celea negre, în vreme ce noi videm tot frumos. Nu facem ce făceau părinții noștri? Nu, pentru că sântem fii a unui alt veac, și trebuie să
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]