73 matches
-
iar cărțile sale sunt o invenție de la cap la coadă și nu pot fi luate În serios”. Or, această dihotomie maniheică ne face să pierdem din vedere exact nucleul prin care Castaneda poate să rezoneze În noi dincolo și de credulul care Începe să creadă la modul naiv, dar și de scepticul care ratează o experiență ce ar putea să-l bulverseze, să-l modifice interior. Conceptul de ficționalizare, „a crede fără credulitate”, ne poate duce mai direct spre asemenea fenomene
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
soluțiile lor extrase din fundul unor țilindri produși parcă de Houdini, maestrul magiilor extraordinare ale funambulescului fin-de-siècle. Dacă predecesorii acordau prea puțină importanță psihologiei cititorului - în fond, de pe la 1700 până în zorii modernității, am avut cam un singur tip de cititor: credul, sentimental, participativ, gata să se identifice cu personajul și tribulațiile sale -, Chandler subliniază importanța diferenței culturale: Povestirea polițistă trebuie să țină cont de nivelul cultural al cititorilor săi: ceea ce era acceptabil la Sherlock Holmes nu este acceptabil la Sayers, la
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
țăranul ș.a.m.d. De fapt, C. schițează rapid, de preferință dialogic, câte un „chip” și un comportament, tinzând să alcătuiască, din fragmente brute, inegale, un fel de mozaic caracterologic: escrocul, arivistul, parvenitul, impostorul, licheaua, nemilosul, descurcărețul, nulitatea, flecarul, netotul, credulul, „speriatul” etc. În momentul apariției acestor proze, a fost remarcată ca merituoasă atitudinea antilirică, sarcastică a autorului, care venea să se opună idilismului cotropitor al sămănătoriștilor. Dar bună parte din nenumăratele „chipuri și suflete” încondeiate de C. sunt de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
treaptă a școlii din Alexandria Egiptului, coincide cu biruința deplină a astrologiei în lumea greacă. Pământul îmbibat de milenii cu superstiții, era cea mai potrivită brazdă pentru a primi și crește floarea veche babiloniană, altoită în Peloponez. Cetatea marelui împărat, credulul Alexandru, a fost cuibul preferat în care a sălășluit și a prins aripi de vultur, astrologia. Acolo au trăit și au strălucit cei mai vestiți învățați ai lumii vechi. Hisparc, cel mai de seamă astronom, Aristarch din Samos, cel care
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ambițios, care reprezintă tipul încornoratului. El este gelos, plin de vanitate , deranjat de un "coate-goale", "moftangiul", "mațe-fripte", care se ținea după familia lui, la întoarcere de la spectacolul din grădina "Iunion". Are o anume infatuare prostească, lașitate, îngâmfare, amor propriu, fiind credul și naiv în privința onoarei de familist. Prostia, obsesia de a nu fi înșelat îl face pe protagonist, ridicol. Comicul de situație reiese din faptul că Jupân Dumitrache este opac în fața oricăror dovezi de adulter. Dacă la început, protagonistul îl disprețuiește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prietenos, curajos, cuminte, ascultător, erou exemplar prin autenticitatea umană, având însă și slăbiciuni omenești. El parcurge o perioadă de inițiere, în călătoria spre Împăratul Verde, în vederea formării pentru a deveni conducătorul unei familii. Naiv la început, lipsit de experiență și credul, fiul craiului este păcălit de spân să intre în fântână. Protagonistul trece prin diferite probe cu ajutorul celorlalte personaje înzestrate cu puteri supranaturale. El se rătăcește într-un labirint, o lume necunoscută, unde trece prin probe cu sensuri simbolice: trecerea peste
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mettre un raffinement à retarder l'heure du second rendez-vous" [Zola, Une page d'amour, p.318]. Așteptarea creează în intrigă un puternic efect de suspans. În așteptarea iubitei sale, care nici nu are de gând să vină, în gară, credulul Frantz trece prin toate chinurile 326. Scenă răpirii De remarcat că pentru femeia pariziana, răpirea este un clișeu 327 romantic care nu o mai tentează. Excepțiile sunt rare, cum ar fi răpirea neexperimentatei Suzanne Walter de către Georges Duroy. Suzanne Walter
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mărimea bus- turilor savuroase, a șoldurilor rotunde și a picioarelor cati- felate. Nici măcar moaca ta franțuză de amorez ! Tu crezi că pentru vocea ta caldă te-au aplaudat aseară ? Te-au iubit ? ! Te-au iubit, tu te auzi ? Ești un credul. Ești prea tânăr să te arunci în nopțile acestui oraș, care te vor înghiți și te vor lăsa într-o dimineață de izbeliște, mai sărac și mai gol decât le-ai găsit. Cristi nu-l vedea, dar domnului Vrăbiescu, chiar dacă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
îmi vei da dreptate, căci oamenii care aplaudă ușor la fel de ușor te vor uita. Despre ziua aceea în care îți vei da seama că aia nu e lume care să iubească, Cristian, dragule. Da’ m-au iubit, domnule ! — Ești un credul, Cristiane... Naiv și încăpățânat ca întot- deauna, cât crezi c-o să-ți mai iasă ? — O, bătrâne, dar ți-am demonstrat deja o dată cât te-ai înșelat. Am plecat din sala aceea goală și plină de praf, din căminul ăla nenorocit
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
pe care o iubesc ce pot. Și merită toate darurile mele. — O iubești, spui ? — O iubesc cum n-am iubit pe nimeni alta. Și ea mă adoră. Pe Virgiliu îl bufnește râsul : — Tot timpul ai fost un naiv și un credul, Cristi, dar așa prost nu te-am crezut niciodată. Dar Cristi nici nu îl bagă în seamă, în schimb scoate dintr-un sertar un inel cu diamant, cum rar s-a mai văzut. O minunăție de bijuterie care valora probabil
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
prin pădure. Aterizăm pe o mică pajiște. Poliția sosește de urgență pentru a izola zona. La sol se vede clar că vehiculul era un fals. Un autobuz Volkswagen vopsit în alb ca varul. Cruci roșii mâzgălite, cu contururi prelinse. Ce credul e omul când nu-și pune în funcțiune ochiul critic. Mirosul dezvăluie imediat despre ce e vorba. Purcei narcotizați în cutii. Evident ca să nu-i trădeze zgomotul. În total 36 buc. Șoferul de negăsit, probabil pentru că e cunoscut prin partea
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
o organizație satanică terestră. Unii exegeți ai acestor trăiri bizare le-au calificat, generic, drept o „reîntoarcere a iraționalului”, o „reacție la raționalismul excesiv” și o „reîntoarcere la sentimentul religios”. Există o tipologie a „omului irațional” cunoscută de multă vreme: credulul, ignorantul, visătorul, superstițiosul, fanaticul, sălbaticul, delirantul. De fapt, sunt variante de imaturitate și nedesăvârșire paideutică. Psihologia clasică pretinde că toate aceste tipuri își au sorgintea în „eternul copil” care se ascunde în fiecare om. Este morfologia naivității - normală la vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin acceptarea acesteia și de către Litvinov, U.R.S.S. ar fi recunoscut, indirect și indubitabil, apartenența Basarabiei la România. Iluzia lui Titulescu era întărită și de afirmația lui Litvinov, într-un cadru neoficial, potrivit căreia iscusitul diplomat sovietic ar fi spus credulului său coleg român: "V-am făcut cadou Basarabia"! Ar fi de precizat, în primul rând, că Basarabia nu aparținea de drept și nici de fapt U.R.S.S., spre a constitui obiectul unui cadou; cu toate acestea, pe hărțile oficiale ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
copil să te asiguri că nu are febră. Nu, nu aveam febră și... da! Aveam o febră mare, ciudată pentru mulți și adesea și pentru tinerelul care eram, vivace, excesiv de vorbăreț, care citea mult și amestecat, naiv și penibil de credul, apt de a deveni o victimă aproape ideală pe altarele unui social ce ardea, În anii aceia, la roșu! Nu, tinerețea pentru generațiile acelor ani nu era deloc un paradis, mai ales pentru acei tineri care, fără să deseneze În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
erau foarte aspri cu sentimentele. Ei susțineau că ființa umană reprezintă o doză de componenți chimici În valoare de vreo șaizeci și doi de cenți - erau niște raționaliști severi și niște indivizi intransigenți. - Dar Ravelstein era departe de a fi credul. - Bineînțeles. Să mergem Însă un pas sau doi mai departe - am să‑ți mărturisesc un gând trăsnit de al meu. Mă Întreb cum s‑ar Întâmpla. Dacă aș scrie amintirile mele despre Ravelstein, atunci n‑ar mai exista nici o barieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
bunul Dumnezeu, nelipsindu-ne însă niciodată de iubirea Sa. Cu bucurie le-om duce toate, cosmizîndu-ne viața și lumea aceasta, pe cît posibil, pînă vine oastea promisă. Încerc să regăsesc starea de copil, starea aceea pură, naivă și nevinovată. A fi credul poate fi mai util decît a fi sceptic. "Căci a unora ca aceștia va fi Împărăția cerurilor". Era o stare de grație, în care totul în jur era fermecat, ca într-o poveste. Totul era magic și autentic. Pînă și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
uneltitorul - actor de talent în stare să afișeze o „față scornită de mare mâhniciune” - să se poată îndepărta de Curte și de ochiul Voievodului, spre a se întâlni cu oștile ce-i veneau în sprijin; stupefiantă remarca unui Vasile Lupu credul: „Ce omŭ fără cale, logofătul! Știindu-și giupâneasa boleacă, și nu o ține aicea cu sine!”) o conspirație reușită. Doamna Safta i-a supraviețuit soțului ei - ea a fost autentica văduvă a lui Gheorghe Ștefan -, a fost târâtă în câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
consider (10); religie (10); că (9); nu cred (9); părere (9); convingere (8); credincios (8); nesiguranță (8); sigur (8); în tine (8); biserică (6); da (6); nu (6); opinie (6); posibil (6); pot (6); naiv (5); văd (5); bine (4); credul (4); în Dumnezeu (4); încrezător (4); presupun (4); probabil (4); siguranță (4); susțin (4); vreau (4); ateu (3); convins (3); crez (3); și eu (3); incertitudine (3); în (3); minciună (3); mult (3); voință (3); de acord (2); acum (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
uscate; ușor; vesele; vestejită; vitalitate; viță; viu; zigzag (1); 780/ 136/41/95/0 fudul: mîndru (166); prost (75); încrezut (35); îngîmfat (42); arogant (26); lăudăros (19); fițos (19); cu nasul pe sus (16); rău (13); mîndrie (11); om (10); credul (9); orgolios (9); bogat (8); șmecher (7); băiat (6); naiv (6); nas (6); urît (6); bărbat (5); gras (5); leneș (5); mare (5); nas pe sus (5); needucat (5); nesimțit (5); rușinos (5); țanțoș (5); cocoș (4); egoist (4); fițe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); ureche (2); zgomot (2); -; absurd; aer; aglomerație; aiureli; ajutor; alb; anunță; apăsător; atenție; aude; auzire; auzit; auzite; avion; de avion; baftă; banc; bănuială; barbă; buimăceală; calvar; cancan.ro; capriciu; căsătorii; ceartă; cer; chemare; cică; ciudă; cînt; cîntec; corn; credibilitate; credul; cutremurată; departe; disconfort; dispreț; ce e asta?; geam; gînd; glas; harfă; idiot; iluzie; incert; incertitudine; incultură; informații; interes; interesant; nu mă interesează; izvor; îndelung; înfricoșător; job; jos; lan; limbă; limpede; lipsă de temei; din lume; pentru toată lumea; mare; marfă; Maria
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
35) -, confirmînd semnificația unui act punitiv de inspirație transcendentă, în linia și tradiția spirituală a Ordinului Masonic. În plus, Fortunato este un bufon (nu doar prin costumația carnavalescă, ci și prin comportament), bînd peste măsură, trădînd secretele confreriei și intrînd credul în jocul lui Montresor, prin toate acestea dovedindu-și incompatibilitatea morală și intelectuală cu idealurile și strategiile francmasoneriei. Un centru semantic - revanșa creștinului catolic Montresor asupra francmasonului Fortunato -, dat aproape invariabil drept singular de orice prognoză critică a povestirii, a
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
european. În """" (roman început în anul 1721 și terminat în 1726), cu titlul complet "Călătorii în mai multe țări îndepărtate ale lumii" (""Travels into Several Remote Nations of the World"") sunt descrise aventurile naivului "Dr. Lemuel Gulliver" (în engleză: "gullible" = credul), medic și căpitan de corabie, scrise la persoana întâia, în diverse țări imaginare. Cartea se deschide cu un scurt preambul, în care Gulliver se prezintă, cum era obiceiul în scrierile epocii, și face o expunere a vieții sale și ale
Călătoriile lui Gulliver () [Corola-website/Science/301023_a_302352]
-
a mulțumit jurnalistului pentru ce a făcut pentru el. Victor Ciutacu a scris, pe pagina sa de Facebook, despre o întâlnire cu Dinu Patriciu. Jurnalistul l-a descris pe mogulul Dinu Patriciu drept "cinic, deștept, elegant și arogant", dar și "credul peste măsură". Iată mesajul lui Victor Ciutacu: "Mă întâlnesc cu Patriciu la Realitatea. La puțină vreme după ce fusese pus în libertate. Fusesem unul dintre puținii care au susținut cu tărie că reținerea lui fusese un abuz. Am ieșit împreună la
Victor Ciutacu, despre întâlnirea față-n față cu Dinu Patriciu. "I-au dat lacrimile, la propriu" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22044_a_23369]
-
eram și eu o rotita pe acolo, mă făcuse țintă vie. După ce scosese din arhiva electronică toate anchetele mele. A recunoscut frânc momentul. Și, mai departe, i s-a rupt. Cinic, deștept, elegant și arogant, asta a fost Dinu. Și credul peste măsură. A plătit regeste o liota de imbecili și de ticăloși care i-au făcut rău cât cuprinde. A vrut să fie miez. A sfârșit măcinat și ratat. Dumnezeu să-l odihnească!"
Victor Ciutacu, despre întâlnirea față-n față cu Dinu Patriciu. "I-au dat lacrimile, la propriu" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22044_a_23369]
-
mă gândesc, mai ales de două feluri de surse: fie de minți cu totul rătăcite, iresponsabile, fie, dimpotrivă, de minți lucide și cinice, perfect responsabile, ambiționate să hrănească pe orice cale foamea de senzațional a publicului celui mai inocent (și credul). Doar am mai văzut: și Nicolae Labiș și Marin Preda au avut parte de asasinări presupuse, scorniri lansate pe piață pentru efecte de senzație. Au făcut destulă vâlvă. S-a întâmplat să dau peste istorisirea aiuritoare din „Tribuna“, cu omorârea
Despre Eminescu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3914_a_5239]