165 matches
-
arendași Parcurgerea însemnărilor și a socotelilor ținute în florini și creițari ne poartă prin mozaicul urban al Sucevei. Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un transport de piatră” un florin, că „cei doi evrei arendași, Solomon Mayer din Sadova și Israel Berl din Vama plătesc ca amendă” 8 florini și 40 de creițari „pentru raportarea neadevărului la
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un transport de piatră” un florin, că „cei doi evrei arendași, Solomon Mayer din Sadova și Israel Berl din Vama plătesc ca amendă” 8 florini și 40 de creițari „pentru raportarea neadevărului la ordinul Administrației Bucovinei, dat în 5 august 1784”, sau că „lipovanului Alexovici” i se plătesc de la casierie 37 de creițari „pentru o funie pentru măsurătoare la nivelarea locului pieții”. Rachiu, hârtie și tămâie, negustori străini care
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
Mayer din Sadova și Israel Berl din Vama plătesc ca amendă” 8 florini și 40 de creițari „pentru raportarea neadevărului la ordinul Administrației Bucovinei, dat în 5 august 1784”, sau că „lipovanului Alexovici” i se plătesc de la casierie 37 de creițari „pentru o funie pentru măsurătoare la nivelarea locului pieții”. Rachiu, hârtie și tămâie, negustori străini care fac comerț ambulant Mai aflăm din scriptele casieriei că „de la rachiul ce a fost vândut aici în oraș s-a luat pe vadră 1
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
o funie pentru măsurătoare la nivelarea locului pieții”. Rachiu, hârtie și tămâie, negustori străini care fac comerț ambulant Mai aflăm din scriptele casieriei că „de la rachiul ce a fost vândut aici în oraș s-a luat pe vadră 1/2 creițar și 2 și 1/2 creițari”, că „pentru hârtie și tămâie pentru sigilare” s-au cheltuit 10 florini și 12 creițari, sau că „negustorii străini care fac comerț ambulant” au vărsat la casieria orașului 6 florini și 12 creițari. La
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
locului pieții”. Rachiu, hârtie și tămâie, negustori străini care fac comerț ambulant Mai aflăm din scriptele casieriei că „de la rachiul ce a fost vândut aici în oraș s-a luat pe vadră 1/2 creițar și 2 și 1/2 creițari”, că „pentru hârtie și tămâie pentru sigilare” s-au cheltuit 10 florini și 12 creițari, sau că „negustorii străini care fac comerț ambulant” au vărsat la casieria orașului 6 florini și 12 creițari. La rubrica de cheltuieli „pentru o tipsie
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
scriptele casieriei că „de la rachiul ce a fost vândut aici în oraș s-a luat pe vadră 1/2 creițar și 2 și 1/2 creițari”, că „pentru hârtie și tămâie pentru sigilare” s-au cheltuit 10 florini și 12 creițari, sau că „negustorii străini care fac comerț ambulant” au vărsat la casieria orașului 6 florini și 12 creițari. La rubrica de cheltuieli „pentru o tipsie de cântar din cupru, apoi greutăți de aramă gradate și o greutate de o oca
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
2 creițar și 2 și 1/2 creițari”, că „pentru hârtie și tămâie pentru sigilare” s-au cheltuit 10 florini și 12 creițari, sau că „negustorii străini care fac comerț ambulant” au vărsat la casieria orașului 6 florini și 12 creițari. La rubrica de cheltuieli „pentru o tipsie de cântar din cupru, apoi greutăți de aramă gradate și o greutate de o oca din fier de folosință pentru oraș” s-au plătit 7 florini și 37 de creițari, iar pentru „transportarea
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
florini și 12 creițari. La rubrica de cheltuieli „pentru o tipsie de cântar din cupru, apoi greutăți de aramă gradate și o greutate de o oca din fier de folosință pentru oraș” s-au plătit 7 florini și 37 de creițari, iar pentru „transportarea unui om nebun până la Siret s-au plătit drept cărătură și îngrijire” 44 de creițari. Paznicul de noapte, negustorul armean, lăcătușul și toboșarul Tabloul urbei se completează cu „paznicul de noapte Bartholomeus Mik” care „plătește înapoi remunerația
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
aramă gradate și o greutate de o oca din fier de folosință pentru oraș” s-au plătit 7 florini și 37 de creițari, iar pentru „transportarea unui om nebun până la Siret s-au plătit drept cărătură și îngrijire” 44 de creițari. Paznicul de noapte, negustorul armean, lăcătușul și toboșarul Tabloul urbei se completează cu „paznicul de noapte Bartholomeus Mik” care „plătește înapoi remunerația de 4 florini lunar aprobată lui de Înaltele Locuri”, cu negustorul armean Cârste Pruncul, căruia i s-a
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
și toboșarul Tabloul urbei se completează cu „paznicul de noapte Bartholomeus Mik” care „plătește înapoi remunerația de 4 florini lunar aprobată lui de Înaltele Locuri”, cu negustorul armean Cârste Pruncul, căruia i s-a plătit 1 florin și 45 de creițari „pentru un sipet al casieriei orașului”, și cu lăcătușul Fidelius Wilhelm, căruia i se achită 45 de creițari „pentru o pușculiță de bani pentru birarul pieții”. Totodată, pe lista cheltuielilor se menționează că s-au plătit 29 de creițari „toboșarului
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
florini lunar aprobată lui de Înaltele Locuri”, cu negustorul armean Cârste Pruncul, căruia i s-a plătit 1 florin și 45 de creițari „pentru un sipet al casieriei orașului”, și cu lăcătușul Fidelius Wilhelm, căruia i se achită 45 de creițari „pentru o pușculiță de bani pentru birarul pieții”. Totodată, pe lista cheltuielilor se menționează că s-au plătit 29 de creițari „toboșarului pentru a bate toba de două ori la anunțurile publice”, iar evreului Abraham i s-a achitat un
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
de creițari „pentru un sipet al casieriei orașului”, și cu lăcătușul Fidelius Wilhelm, căruia i se achită 45 de creițari „pentru o pușculiță de bani pentru birarul pieții”. Totodată, pe lista cheltuielilor se menționează că s-au plătit 29 de creițari „toboșarului pentru a bate toba de două ori la anunțurile publice”, iar evreului Abraham i s-a achitat un florin și 22 de creițari „pentru pulbere și alice pentru împușcarea numeroșilor câini”. Legătorul de cărți, tâmplarul, țiganul și taurul din
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
bani pentru birarul pieții”. Totodată, pe lista cheltuielilor se menționează că s-au plătit 29 de creițari „toboșarului pentru a bate toba de două ori la anunțurile publice”, iar evreului Abraham i s-a achitat un florin și 22 de creițari „pentru pulbere și alice pentru împușcarea numeroșilor câini”. Legătorul de cărți, tâmplarul, țiganul și taurul din Moldova Dacă tabloul vi se pare incomplet mai spicuim că „legătorului de cărți Michael Ferolend” i s-au dat de la casierie, „conform chitanței nr.
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
numeroșilor câini”. Legătorul de cărți, tâmplarul, țiganul și taurul din Moldova Dacă tabloul vi se pare incomplet mai spicuim că „legătorului de cărți Michael Ferolend” i s-au dat de la casierie, „conform chitanței nr. 1”, 5 florini și 21 de creițari „pentru 3 protocoale pentru municipalitatea orașului”, s-au mai plătit 36 de creițari „tâmplarului Joseph Fuhrer pentru confecționarea unui raft pentru înscrisuri”, că țiganului Macovei i s-a dat un florin „pentru repararea uneltelor de construire a șanțului”, iar „cheltuielile
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
vi se pare incomplet mai spicuim că „legătorului de cărți Michael Ferolend” i s-au dat de la casierie, „conform chitanței nr. 1”, 5 florini și 21 de creițari „pentru 3 protocoale pentru municipalitatea orașului”, s-au mai plătit 36 de creițari „tâmplarului Joseph Fuhrer pentru confecționarea unui raft pentru înscrisuri”, că țiganului Macovei i s-a dat un florin „pentru repararea uneltelor de construire a șanțului”, iar „cheltuielile lui Thoros Premester pentru aducerea unui taur din Moldova, pe care el l-
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
epocii Documentul, care pune în balanță „suma cheltuielilor comparate cu veniturile” (în monedă austriacă) face mențiunea că „la sfârșitul lui octombrie 1784 rămâne un rest și o punere în socoteală pe mai departe” de 431 florini 53 și 1/4 creițari (din care în bani imperiali 1 cu 53 și 1/4 și 430 în bani turcești). Dincolo însă de socoteală, rămân însemnările detaliate referitoare la sumele intrate și ieșite din casierie, însemnări care ne oferă „tabloul” multicolor al Sucevei la
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
mijiți mereu la cel care-i servea drept model, cu lavaliera demodată, cu buline mici argintii, picat ca din alte vremi... Îl vedeai cum își ațintea modelul o clipă, apoi cu mișcări rapide de penel, închipuia portretul oricui pentru câțiva creițari ce, în fapt, nu acopereau nici măcar materialele, nemaivorbind de osteneală sau har. Toți cei ce aveau norocul să-i răpească din timp și meșteșug ca modele, se-ndepărtau cu pânzele pictate, încă umede, defilând spre cotloanele de repaus, mândri ca
PORTRETUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349372_a_350701]
-
În ceaiul de dimineață le-au pus pilule, trei-patru zile să doarmă duși, să nu deranjeze personalul și să nu poată fi idendificați după nume, printre cei din morga, de mult timp ascunși. Privesc în perimetru minim și cer doi-trei creițari și țigări la trecătorii absenți de problemele cotidiane, care ies îmbrățișați la nocturne plimbări. Unul dintre glumeți face către altul: ham! Se crede câine, dar nu un câine rău, că nu-și mănâncă nici porția la masă. Are un fix
SALONUL 22 de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365459_a_366788]
-
în miez de noapte, Pentru halva sau un covrig . Ne bucuram . Eram copii Și ne certam între noi, frații, Că nu primeam și jucării Așa cum mai primeau și alții . Ne împăcau bieții părinți Cu ceva fructe din cămară ... Cu câțiva creițari - mărunți, Să nu mai tremurăm pe-afară . Tata-l cinstea cu țuică fiartă, Puțin să se mai dezmorțească Și-l conducea până la poartă, Nu cumva să se amețească . Nu trecuse bine pragul Și noi leșinam de râs ... Moșul uitase toiagul
MOŞ CRĂCIUN SAU MOŞ GERILĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351586_a_352915]
-
cu un neam nomad care de muncă nu prea știe; fătuțe vesele de pe la noi duc voioase în lumea largă solie de iubire fără frontiere, fără ziduri și perdea (fără a-și neglija neam iubirea de neam), în schimbul căreia primesc niscaiva creițari întru veșnica slavă a (ne)iubirii pre pământ. Presa liberă (de orice morală) prezintă pe spații large mofturi de-ale protipendadei politico-maneliste suferinde din amoare când situațiunea devine de-a dreptul mizericordioasă. Noii domni Goe, poticniți foarte la examenul de
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
Și sudoarea clipei o-mpărțim frățește./ Punem fiecare osul la primejdii/ Când vreun întuneric ne pândește.// Niciodată drumul fratele nu-și vinde/ Otrăvit de punga vre unui tâlhar./ Când se isprăvește traista cu merinde/ El ne pune-n palmă ultimul creițar./ Orice rătăcire ne-ar pândi, păgână,/ Are grijă drumul să ne ia de mână.” Programul estetic este exprimat cu parcimonie într-o artă poetică remarcabilă pentru evidențierea locului și rolului artistului. Sensul poeziei, evidențiat încă din titlu și îmbogățit prin
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
miez de noapte, Pentr-o bomboană... un covrig. Ne bucuram; eram copii. Ne mai certam și noi, ca frații; Că nu primeam și jucării, Cum primeau puțini, dar... alții. Ne împăcau bieții părinți Cu ceva fructe din cămară... Cu câțiva creițari - mărunți, Să nu mai tremurăm pe-afară. Tata-l cinstea cu țuică fiartă, De ger să se mai dezmorțească Și-l conducea până la poartă, Nu cumva să se amețească. Nu trecuse bine pragul; Noi am leșinat de râs; Moșu’ uitase
MOȘ CRĂCIUN ȘI MOȘ GERILĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370374_a_371703]
-
bine, Nașterea ta, Hristoase, Fecioara sau alte colinde, si n-o făceam pe degeaba: primeam mere, pere sau nuci, 2-3 bucățele de zahăr cubic, prune uscate - roșcove, așa se numeau - , iar câte-o familie înstărită, ne mai dădea și 2-3 creițari. Știam însă că nu-s de colindat, nici Toma Tomiții, care ne-ar fi dat cărbuni în loc de roșcove, și nici Manioc, că ăsta avea tot timpul poarta încuiată. Când terminam colinda, unul dintre noi intra în casă pentru a face
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
lămuri: Nădejde! Și-n acea zi își tot repetă darul ce-și făcuse: Nădejde! Nădejde... Va porni în lume. Va zăvorî ușa sărăciei și nenorocului. Că doar astea se mai găseau în căsoiul cu două odăițe și pridvor. Cu ceva creițari rămași luă din satul din deal și-o raclă. Numai că n-avea capac! N-avusese bani destui! Nu-i pricină, gândi el. Când oi muri, or găsi aceia ce m-or îngropa și... capac. O porni la drum într-
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
1563 din 12 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Trei găinușe albe și înciorecate avea Muica Lina pe bătătură. Și pe Grivu, un dulău negru și bătrâior. Atât. Ăsta îi era tot avutul. Ba nu! Dobândise un ajutor prin grija preotului. Creițarii primiți astfel îi erau prea destul, de-o baniță de boabe, când și când, pentru oare și de niscai mălai. Din astea-ntindea biata, săracă de păcate să fie! Nu cerea nica de la nima, după cum recunoștea singură, că se mirau
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]