17,394 matches
-
nici măcar să fie jignit sau atins cu un scuipat. Oricum tot vai de steaua ta ai rămas. cel mai deștept cedează primul problema nu e ca a plecat bucurenci problema e că au rămas ceilalți nu e greu,se folosește creierul Stau și mă crucesc. Atâtea comentarii care nu pricep un singur lucru. Foarte simplu. O pruna stricată - când o vezi, o arunci. Abia un prun stricat încerci să-l salvezi. Dacă cineva crede că Vadim mai are un 1% putere
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
a procedat dragoș...acum hai să fim serioso merită descreieratul de vadim vreo atenție?? ...și un scuipat între ochi e deja prea mult ptr el...eu pe comuniștii ăștia că el i-aș pune la zid și le-aș zbura creierii...așa s-ar mai curată țara asta de comunism ,prostie.etc,etc...!!felicitări dragoș ptr tot ceea ce ai reușit tu și dacă am mai avea măcar 2 oameni ca și ține poate schimbarea s-ar produce mai repede.. deocamdată trăim
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
înghițim povești dinastea! 8 bla bla. deci, DEBEULE, cred că ar fi bine dacă ai citi niște macroeconomie și dacă ai citi mai multe știri. Fane Scriitorul mân, prostia umană e uluitoare. cel mai funny e că se cuibărește în creierele încăpătoare. mai omule, n-ai trăit comunismu’? n-ai văzut cum e? dezolarea supremă e să vezi cum, după ce tu ți-ai futut viața în comunism, copilul tău vine să revigoreze ideologia. vai de părinții tăi băiețel, căci dacă n-
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
un marxist răscopt pe nume Bucurenci !Durând și Eliade studiază manifestările religioase, care sînt fapte de conștiință și nu ‘’abur și fum’’! Cît despre suflet, spirit mă rog, sînt sigur că și tu crezi în existența lui, măcar că epifenomen al creierului, pt că , altfel... n-ai fi pe net. Modalitatea de-a ’’filosofa cu ciocanul ’’proprie lui Nietzsche și dorința supraomului de-a se elibera de servituțile “moralei creștine” așa cum spui tu,coincid pt că implică credință în nihilism, în măsura în care nihilismul
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
Durând, și mulți alții (Guenon de ex) și știu ce spun fiecare. Dincolo de ce spun ei există ceea ce gândesc EU, cu alte cuvinte: pt mine nu există nici conștiința, nici gând (nici, pe cale de consecință, suflet) DECÂT că “secreții” ale creierului, explicabile științific (la un moment dat; deocamdată nu am ajuns atât de departe). Un fel de: Spune-mi ce-ai mâncat la prânz ca să-ți spun cine ești; înlocuim mâncarea cu gândurile și avem fix aceeași situație. Chimie, biochimie. Iar
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
zilei mijind, sfioasa tăcu... iar Andrei Pleșu pofti lumea la un prânz proletar cu fasole și cârnați) Epocal! auzi tu?! intelectuali de drepata se dedulcesc în post?!?!?! hmmm, nimic pe aici....? așteptăm să vină marxistul roz DB să ne rupă creierii cu niste argumente rele și niște date ... Fane săracii pleșu și liiceanu! au ce merita. discuții “intelectuale” cu neamțu, bucurenci și ernu. dar, mă rog, asta a făcut și noica, pardon, cu ei. în sfîrșit, își dau adevărată măsură. și
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
fine, pergamente sau papirusuri, tăblițe de argilă ș.a.m.d.) printre posesiunile regelui Midas. Am mari îndoieli. Cărțile inspiră alchimia, niciodată nu i se supun. De la moara lui de fabricat fantasme, Daudet pune în circulație legenda unui om ce are creierul de aur. E, desigur, o poveste tragică. Nu neapărat fiindcă omul, cum era de așteptat, își risipește mințile, iresponsabil. Ci pentru că știe, de la început, că mintea-i e de aur. Și nu-i pasă. Prima întrebuințare pe care o dă
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
e de înțeles. Personajul este, în acel moment, extrem de tînăr; ignoră că orice sac are un fund și-i aruncă în poală mamei sale un bulgăre de aur. Pe care l-a scos, fără efort, fără durere, din propriu-i creier. Romantismul, deci gratuitatea gestului sînt de invidiat. Morala burgheză cere, explicit, să le înapoiezi părinților, în bani, acei bani pe care ei i-au cheltuit cu tine, pe cînd erai mic. Un copil este o investiție pe termen lung. Tînărul
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
deci gratuitatea gestului sînt de invidiat. Morala burgheză cere, explicit, să le înapoiezi părinților, în bani, acei bani pe care ei i-au cheltuit cu tine, pe cînd erai mic. Un copil este o investiție pe termen lung. Tînărul cu creierul de aur le-o amortizează cu vîrf și îndesat, dar apoi pleacă definitiv în lumea largă. De aici încolo, va comite însă hybris după hybris. Personajul dovedește că are creier, dar nu are minte. Aurul plasat în loc de creier nu poate
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
Un copil este o investiție pe termen lung. Tînărul cu creierul de aur le-o amortizează cu vîrf și îndesat, dar apoi pleacă definitiv în lumea largă. De aici încolo, va comite însă hybris după hybris. Personajul dovedește că are creier, dar nu are minte. Aurul plasat în loc de creier nu poate să țină loc de minte. Să însemne asta oare, cel puțin în viziunea lui Daudet, și că aurul nu poate dezvolta inteligența? Nu cred că știu să răspund la întrebare
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
Tînărul cu creierul de aur le-o amortizează cu vîrf și îndesat, dar apoi pleacă definitiv în lumea largă. De aici încolo, va comite însă hybris după hybris. Personajul dovedește că are creier, dar nu are minte. Aurul plasat în loc de creier nu poate să țină loc de minte. Să însemne asta oare, cel puțin în viziunea lui Daudet, și că aurul nu poate dezvolta inteligența? Nu cred că știu să răspund la întrebare. Oricum, în etapa următoare, personajul fără nume își
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
să țină loc de minte. Să însemne asta oare, cel puțin în viziunea lui Daudet, și că aurul nu poate dezvolta inteligența? Nu cred că știu să răspund la întrebare. Oricum, în etapa următoare, personajul fără nume își risipește comoara (creier/aur) în orgii. Iar orgiile epuizează, lasă urme, chiar dacă nu dor. De aceea, într-un moment de cotitură, cînd, probabil, se privește într-o oglindă, personajul hotărăște să renunțe a-și mai consuma din aurul ce i s-a dat
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
în orgii. Iar orgiile epuizează, lasă urme, chiar dacă nu dor. De aceea, într-un moment de cotitură, cînd, probabil, se privește într-o oglindă, personajul hotărăște să renunțe a-și mai consuma din aurul ce i s-a dat în loc de creier. Se retrage la țară și trăiește muncind cu brațele. O alternativă cam maniheistă, de care proletcultiștii ar fi fost mîndri. Cred că și bigoții. A ales, din nou, greșit. A sărit, fără vreo pregătire, la polul opus. E lipsit de
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
alternativă cam maniheistă, de care proletcultiștii ar fi fost mîndri. Cred că și bigoții. A ales, din nou, greșit. A sărit, fără vreo pregătire, la polul opus. E lipsit de simțul nuanțelor. Dar cum l-ar putea avea, cînd în loc de creier are aur - și acela, mult împuținat? Imediat, vine pedeapsa. Prietenul care i-a mai rămas îi fură, în timpul somnului, din creier. E singura dată cînd aflăm că operația îl doare. Nu se spune în povestire dacă ceea ce îl doare este
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
fără vreo pregătire, la polul opus. E lipsit de simțul nuanțelor. Dar cum l-ar putea avea, cînd în loc de creier are aur - și acela, mult împuținat? Imediat, vine pedeapsa. Prietenul care i-a mai rămas îi fură, în timpul somnului, din creier. E singura dată cînd aflăm că operația îl doare. Nu se spune în povestire dacă ceea ce îl doare este gestul prietenului de a-l fura sau e faptul că un străin se folosește de creierul lui. O parabolă posibilă a
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
îi fură, în timpul somnului, din creier. E singura dată cînd aflăm că operația îl doare. Nu se spune în povestire dacă ceea ce îl doare este gestul prietenului de a-l fura sau e faptul că un străin se folosește de creierul lui. O parabolă posibilă a unei combinații inedite între plagiat și munca intelectuală cu negri (care e același lucru și nu e). Oricum, prin durere, personajul expiază. Iar apoi, pentru a treia oară, reîncepe. Și, pentru a treia oară, eșuează
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
n-avea, deci nu cred că aceasta ar putea fi drama. Mult mai important e că soția e o "pasăre". Calitatea se repetă obsesiv în text. Fără îndoială, e o pasăre de pradă. Care-i ciugulește, permanent și "inocent" din creier. Inocent - adică și iresponsabil, dar și imposibil de blamat. Apoi moare, tot atît de inocent și tot "precum o pasăre, fără să știe de ce". Ea e doar un instrument al zeilor, pentru a-l pedepsi pe cel ce a știut
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
fine, pergamente sau papirusuri, tăblițe de argilă ș.a.m.d.) printre posesiunile regelui Midas. Am mari îndoieli. Cărțile inspiră alchimia, niciodată nu i se supun. De la moara lui de fabricat fantasme, Daudet pune în circulație legenda unui om ce are creierul de aur. E, desigur, o poveste tragică. Nu neapărat fiindcă omul, cum era de așteptat, își risipește mințile, iresponsabil. Ci pentru că știe, de la început, că mintea-i e de aur. Și nu-i pasă. Prima întrebuințare pe care o dă
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
e de înțeles. Personajul este, în acel moment, extrem de tînăr; ignoră că orice sac are un fund și-i aruncă în poală mamei sale un bulgăre de aur. Pe care l-a scos, fără efort, fără durere, din propriu-i creier. Romantismul, deci gratuitatea gestului sînt de invidiat. Morala burgheză cere, explicit, să le înapoiezi părinților, în bani, acei bani pe care ei i-au cheltuit cu tine, pe cînd erai mic. Un copil este o investiție pe termen lung. Tînărul
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
deci gratuitatea gestului sînt de invidiat. Morala burgheză cere, explicit, să le înapoiezi părinților, în bani, acei bani pe care ei i-au cheltuit cu tine, pe cînd erai mic. Un copil este o investiție pe termen lung. Tînărul cu creierul de aur le-o amortizează cu vîrf și îndesat, dar apoi pleacă definitiv în lumea largă. De aici încolo, va comite însă hybris după hybris. Personajul dovedește că are creier, dar nu are minte. Aurul plasat în loc de creier nu poate
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
Un copil este o investiție pe termen lung. Tînărul cu creierul de aur le-o amortizează cu vîrf și îndesat, dar apoi pleacă definitiv în lumea largă. De aici încolo, va comite însă hybris după hybris. Personajul dovedește că are creier, dar nu are minte. Aurul plasat în loc de creier nu poate să țină loc de minte. Să însemne asta oare, cel puțin în viziunea lui Daudet, și că aurul nu poate dezvolta inteligența? Nu cred că știu să răspund la întrebare
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
Tînărul cu creierul de aur le-o amortizează cu vîrf și îndesat, dar apoi pleacă definitiv în lumea largă. De aici încolo, va comite însă hybris după hybris. Personajul dovedește că are creier, dar nu are minte. Aurul plasat în loc de creier nu poate să țină loc de minte. Să însemne asta oare, cel puțin în viziunea lui Daudet, și că aurul nu poate dezvolta inteligența? Nu cred că știu să răspund la întrebare. Oricum, în etapa următoare, personajul fără nume își
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
să țină loc de minte. Să însemne asta oare, cel puțin în viziunea lui Daudet, și că aurul nu poate dezvolta inteligența? Nu cred că știu să răspund la întrebare. Oricum, în etapa următoare, personajul fără nume își risipește comoara (creier/aur) în orgii. Iar orgiile epuizează, lasă urme, chiar dacă nu dor. De aceea, într-un moment de cotitură, cînd, probabil, se privește într-o oglindă, personajul hotărăște să renunțe a-și mai consuma din aurul ce i s-a dat
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
în orgii. Iar orgiile epuizează, lasă urme, chiar dacă nu dor. De aceea, într-un moment de cotitură, cînd, probabil, se privește într-o oglindă, personajul hotărăște să renunțe a-și mai consuma din aurul ce i s-a dat în loc de creier. Se retrage la țară și trăiește muncind cu brațele. O alternativă cam maniheistă, de care proletcultiștii ar fi fost mîndri. Cred că și bigoții. A ales, din nou, greșit. A sărit, fără vreo pregătire, la polul opus. E lipsit de
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
alternativă cam maniheistă, de care proletcultiștii ar fi fost mîndri. Cred că și bigoții. A ales, din nou, greșit. A sărit, fără vreo pregătire, la polul opus. E lipsit de simțul nuanțelor. Dar cum l-ar putea avea, cînd în loc de creier are aur - și acela, mult împuținat? Imediat, vine pedeapsa. Prietenul care i-a mai rămas îi fură, în timpul somnului, din creier. E singura dată cînd aflăm că operația îl doare. Nu se spune în povestire dacă ceea ce îl doare este
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]