KorAP: Find »[drukola/base=cremațiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...10 >

226 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441

sistem de valori. Pe de altă parte, titulatura de arhimandrit a lui Șerboianu a fost utilizată în paginile revistei ținând cont de posibila influență asupra cititorilor și persoanelor neutre, care veneau în contact cu ideile cremaționiste. Ca dimensiune, textele pro cremațiune ale arhimandritului Șerboianu nu sunt extinse, însă acest lucru nu este diferit față de alte lucrări speciale dedicate cremațiunii în epocă, fie că acestea acceptau poziții contra sau neutre privind arderea morților. De pildă, lucrarea lui I. Popescu Mălăiești 97 (pentru

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
revistei ținând cont de posibila influență asupra cititorilor și persoanelor neutre, care veneau în contact cu ideile cremaționiste. Ca dimensiune, textele pro cremațiune ale arhimandritului Șerboianu nu sunt extinse, însă acest lucru nu este diferit față de alte lucrări speciale dedicate cremațiunii în epocă, fie că acestea acceptau poziții contra sau neutre privind arderea morților. De pildă, lucrarea lui I. Popescu Mălăiești 97 (pentru o perspectivă ortodoxă), a lui Nicolae Brânzeu 98 (pentru o perspectiva greco-catolică) sau cea a ziaristului Mihail Theodorescu

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
Popescu Mălăiești 97 (pentru o perspectivă ortodoxă), a lui Nicolae Brânzeu 98 (pentru o perspectiva greco-catolică) sau cea a ziaristului Mihail Theodorescu 99 sunt exemple potrivite în acest sens. Astfel, arhimandritul a publicat circa 12 articole care au legătură cu cremațiunea, majoritatea lor în revista Flacăra Sacră. Doar un singur articol a apărut într-o altă publicație, fiind de altfel total diferit de celelalte intervenții ale sale. Dar arhimandritul a publicat în total 13 articole în revista cremaționiștilor români, însă trei

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
onoare al Societății "Oganj". Mihai Popovici, secretarul societății "Cenușa", beneficia de aceeași poziție, după cum o relevă un articol din Flacăra Sacră 101. De altfel, curând după ce arhimandritul începea să publice în Flacăra Sacră ciclul său de articole dedicate relației între cremațiune și religia creștină, o parte dintre acestea au fost traduse și publicate în revista societății cremaționiste "Oganj" din Serbia. Alături de articolul lui Șerboianu, în aceeași revistă fuseseră publicate traduceri ale unor apariții din Flacăra Sacră semnate de colonelul C. Stănescu

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
pur dogmatice și canonice a acestei probleme, P.C. Arhimandrit C. I. P. Șerboianu, unul dintre preoții culți care s-au emancipat de prejudecățile ce nu pot servi nimănui și nici Bisericii, va arăta în mod documentat și amănunțit, în studiul său "Cremațiunea și Religia Creștină", că religia ortodoxă nu reprobă incinerarea"103. În același sens, în Raportul de activitate a Consiliului Societății "Cenușa" pentru anul 1935 erau reliefate eforturile și curajul lui Șerboianu. Se arăta, o dată în plus, adeziunea sinceră a acestuia

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
și curajul lui Șerboianu. Se arăta, o dată în plus, adeziunea sinceră a acestuia la mișcarea cremaționistă din România: Nu putem trece ușor cu vederea activitatea curajoasă și înțeleaptă a veneratului Arhimandrit Calinic Popp Șerboianu, care a pus în serviciul cauzei cremațiunii toată erudiția sa teologică, dând binecuvântarea bisericii iubiților noștri morți și încurajarea divină a celor în viață. Maiestatea și solemnitatea serviciului divin din capela crematoriului, a impus și celor mai îndârjiți dușmani ai cremațiuni; predicile ce le ține veneratul nostru

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
care a pus în serviciul cauzei cremațiunii toată erudiția sa teologică, dând binecuvântarea bisericii iubiților noștri morți și încurajarea divină a celor în viață. Maiestatea și solemnitatea serviciului divin din capela crematoriului, a impus și celor mai îndârjiți dușmani ai cremațiuni; predicile ce le ține veneratul nostru preot cu ocazia incinerărilor sunt o sublimă hrană sufletească"104. Alături de Șerboianu era menționat ca având un rol similar la Capela Crematoriului Cenușa cantorul Emil Borenski, ce îndeplinea serviciul religios pentru cei care optau

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
distinsului arhimandrit Calinic Popp Șerboianu, pentru râvna înălțătoare și felul cu totul distins și impresionant cu care oficiază serviciile religioase și pentru munca de lămurire religioasă și canonică ce o duce, prin scris și grai viu, pentru justificarea și îndreptățirea cremațiunei"107. În același raport era pomenit, din nou în mod elogios, și Emil Borinski, ce săvârșea de șapte ani servicii religioase pentru mozaici. Celor doi li se adresau mulțumiri imediat după ce se exprima deplina gratitudine față de primarul Bucureștiului de atunci

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
dat dezvoltării crematoriului din Capitală. Din citatele precedente se poate observa lesne un element caracteristic atât discursului cremaționist dar și celui tradiționalist din perioada interbelică: este vorba despre uzul triumfalismului ca și caracteristică a discursului, atât pro cât și contra cremațiune. Utilizarea acestuia se explică prin miza disputei, dar și prin faptul că ambele tabere căutau să convingă publicul neutru atât de justețea cauzei ce o susțineau, cât și de iminenta victorie a acesteia pe viitor. Din acest punct de vedere

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
ortodox lucru neadevărat de altfel: "Ca un succes al publicației noastre și ca o consecință de recunoaștere quasi oficială a adeverității studiului făcut de P. C. Sa Arhimandritul Calinic P. Șerboianu, în care arată categoric și de necontestat că procedeul cremațiunii nu contravine religiei creștine, relevăm faptul că preoții au început a oficia serv. Religios decedaților, ce urmează a fi incinerați și care aparțin de parohiile lor, așa cum s-a întâmplat zilele acestea, la decesul unei doamne ce a fost incinerată

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
de Șerboianu, fiind vorba, după cum am precizat, de o exagerare evidentă. Dimpotrivă, după cum se poate vedea mai încolo, numărul incinerărilor scade înspre anul 1940 cu aproape jumătate față de anul în care arhimandritul începea să publice ciclul său de articole asupra cremațiunii. Pe de altă parte, este foarte adevărat faptul că preoții ortodocși înșiși, în ciuda deciziilor sinodale din 1928 și 1933, continuau și continuă să săvârșească serviciul religios pentru cei incinerați. Parcurgerea tuturor rapoartelor de activitate din perioada interbelică ale Societății "Cenușa

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
Or, o atare situație demonstrează că arhimandritul a încercat pe cât posibil să adopte o atitudine echilibrată față de mișcarea cremaționistă din România, cu toate că făcea parte din ea și îi aducea servicii deosebite. După cum am mai precizat în cartea mea dedicată istoriei cremațiunii în România secolelor XIX-XXI, mișcarea cremaționistă din perioada interbelică, după edificarea crematoriului Cenușa, s-a confruntat cu mari dificultăți financiare. În fapt, majoritatea lucrărilor efectuate pentru acest edificiu au fost făcute utilizându-se credite pentru fiecare dintre acestea. Ajutorul financiar

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
edificiului, care ar fi cuprins inclusiv o monumentală fântână arteziană (conform planurilor arhitectului Ioan Trăjănescu), se ridicau la un cost foarte mare. Prin urmare, în Flacăra Sacră, la 1939, se publica un apel adresat tuturor membrilor societății, dar și simpatizanților cremațiunii neînregimentați în societatea Cenușa, precum și acelora "care doresc progresul, civilizația și pietatea"109, de a contribui financiar la realizarea acestui proiect. Suma totală implicată ar fi fost de cinci milioane de lei, pe când societatea Cenușa dispunea la acel moment doar

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
a sintetiza filosofia vieții în fața realității crude a finalului inevitabil"112. Șerboianu trimitea astfel o propunere care sintetiza crezul său cremaționist: "toate sunt cenușă, țărână, umbră!"113 Flacăra Sacră a continuat să pomenească în paginile sale ecourile articolelor arhimandritului asupra cremațiunii. Cea mai relevantă dintre acestea ar fi o informare publicată în noiembrie 1936, când cititorii revistei erau informați că "forurile superioare bisericești"114, ca urmare a activității lui Șerboianu în cadrul mișcării cremaționiste și, în special a studiului său privind relația

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
mai relevantă dintre acestea ar fi o informare publicată în noiembrie 1936, când cititorii revistei erau informați că "forurile superioare bisericești"114, ca urmare a activității lui Șerboianu în cadrul mișcării cremaționiste și, în special a studiului său privind relația între cremațiune și religia creștină, "negăsind nici un argument puternic și de natură a fi opus acelora expuse", exercitau "presiuni enorme de toate genurile, pentru ca, cel puțin continuarea arătării documentate că religiunea creștină nu se opune cremațiunii, să fie întreruptă"115. De ce natură

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
a studiului său privind relația între cremațiune și religia creștină, "negăsind nici un argument puternic și de natură a fi opus acelora expuse", exercitau "presiuni enorme de toate genurile, pentru ca, cel puțin continuarea arătării documentate că religiunea creștină nu se opune cremațiunii, să fie întreruptă"115. De ce natură, cum se manifestaseră și mai ales unde, nu se preciza în această informare, nici în acel număr al revistei și nici în cele ulterioare. De aceea este din nou posibil ca, preconizând un efect

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
această informare, nici în acel număr al revistei și nici în cele ulterioare. De aceea este din nou posibil ca, preconizând un efect asupra cititorilor. să fie vorba despre o altă exagerare. Cât privește scrierile propriu-zise ale lui Șerboianu asupra cremațiunii se remarcă faptul că prima dintre acestea a fost una care condamna explicit practica arderii cadavrelor. Ea a fost scrisă la 1910, în momentul când era diacon la Capela Ortodoxă Româna din Paris, și datorită relevanței sale, ca limpezime în

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
privind acest articol este că Șerboianu își redacta intervenția sub formula unei scrisori adresate unui amic din țară, "tehnică" jurnalistică adoptată pentru un mai mare impact asupra cititorilor și profitul gazetei (lucru recunoscut și de către Șerboianu, mai târziu). Cât privește cremațiunea, arhimandritul o punea în directă conexiune cu socialiști, pe care îi considera atei și, prin urmare, lipsiți de orice reper moral: Copiii lor sunt cei mai destrăbălați și din ei ies pungași și omorâtori de oameni care au îngrozit mai

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
moral: Copiii lor sunt cei mai destrăbălați și din ei ies pungași și omorâtori de oameni care au îngrozit mai ales Parisul"117. Pentru a exemplifica aceasta el descria modalitatea prin care socialiștii își înmormântau morții, preferând, de cele mai multe ori, cremațiunea. Un asemenea subiect îi prilejuia comparația cu realitățile românești în care el se regăsea din plin, la acel moment. Astfel, cimitirul îl percepea ca un oraș de morți, unde crucea devenea simbolul prim prin excelentă iar o asemenea stare îl

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
omenească; desfrânarea simțurilor dispare; noi ne renaștem și trăim clipe de adevărați creștini"118. Crematoriul îi apărea astfel ca un spațiu terifiant, determinându-i sentimente de dezgust. El descrie astfel atât ceremonia de la crematoriul parizian, dar și operațiunea propriu-zisă a cremațiunii, ajungând la concluzii amare: "Toată ziua, prietene, am fost trist și m-am gândit la acești oameni nenorociți și rătăciți, care-și îngroapă morții ca pe niște câini și care nu se tem de D-zeu nici în ceasul cel

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-și găsească drept ancoră a existenței modelele oferite de școală și mai ales biserică. 25 de ani mai târziu, în revista Flacăra Sacră, arhimandritul revenea asupra intervenției sale din 1910, clarificând-o din punctul de vedere al opțiunii sale pro cremațiune 121. Explicațiile pe care le vehicula porneau de la ideea că orice discuție/dezbatere despre tematica incinerării umane încorpora o latură subiectivă implicită. În consecință, el recunoștea sincer că, datorită profilului revistei Gazetei Țăranilor, a "descris în culorile cele mai nereale

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
cadavrelor. Rolul său în cadrul mișcării cremaționiste din România interbelică devenea fundamental, fiind primul (dar și ultimul, deocamdată) reprezentant a Bisericii Ortodoxe Române care își asuma o asemenea opțiune. Aceasta nu era una teoretică, ci practică, pentru că prin articolele sale asupra cremațiunii Șerboianu devenea un militant cremaționist, care implicit făcea apologia și propaganda practicii. În istoria cremațiunii din România el este astfel singular, deși am reușit până acum să identific încă două personalități, legate de Biserica Ortodoxă Română care au optat pentru

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
ultimul, deocamdată) reprezentant a Bisericii Ortodoxe Române care își asuma o asemenea opțiune. Aceasta nu era una teoretică, ci practică, pentru că prin articolele sale asupra cremațiunii Șerboianu devenea un militant cremaționist, care implicit făcea apologia și propaganda practicii. În istoria cremațiunii din România el este astfel singular, deși am reușit până acum să identific încă două personalități, legate de Biserica Ortodoxă Română care au optat pentru incinerare. Dar aceste două personalități nu atingeau dimensiunile asumate de către arhimandrit deoarece legătura lor cu

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
orice activitate ecleziastică. Moare în 1969, fiind incinerat, iar urna cu cenușa sa a fost înhumată în Cimitirul Orășenesc din Oradea 127. Cel mai consistent și reprezentativ studiu al activității publicistice a lui Șerboianu în Flacăra Sacră, precum și pe tărâmul cremațiunii, a fost cel dedicat Cremațiunii și religiei creștine. Acest studiu a apărut, cu intermitențe, în 16 numere ale revistei între decembrie 1934 și aprilie 1936. Datorită complexității și dimensiunii sale am preferat să editez toate textele arhimandritului care au legătură

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
1969, fiind incinerat, iar urna cu cenușa sa a fost înhumată în Cimitirul Orășenesc din Oradea 127. Cel mai consistent și reprezentativ studiu al activității publicistice a lui Șerboianu în Flacăra Sacră, precum și pe tărâmul cremațiunii, a fost cel dedicat Cremațiunii și religiei creștine. Acest studiu a apărut, cu intermitențe, în 16 numere ale revistei între decembrie 1934 și aprilie 1936. Datorită complexității și dimensiunii sale am preferat să editez toate textele arhimandritului care au legătură cu cremațiunea, sub acest titlu

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]