226 matches
-
Redacția Flăcării Sacre își exprima regretul astfel pentru dispariția unui "erudit și neînfricat preot", care a susținut cauza cremațiunii până la moarte, fiind alături de cremaționiști. Se accentua că meritul său deosebit a fost acela că a demonstrat în mod convingător compatibilitatea cremațiunii cu "textele sfinte"91. Totodată Șerboianu contribuise prin aceasta la democratizarea incinerării, înainte această practică, fiind considerată, drept apanajul celor bogați. Demne de remarcat mai sunt trei elemente. În primul rând, a fost vorba despre faptul că, în semn de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dedicat raportului de activitate a societății Cenușa din iunie 1941. În al doilea rând, deoarece decesul arhimandritului avusese loc în aceeași lună a anului 1941 cu cel a celebrului matematician și academician David Emanuel, și el un mare susținător al cremațiunii. cei doi erau evocați și omagiați în același articol 92. În al treilea rând, revista Flacăra Sacră nu menționa nimic despre faptul că arhimandritul fusese înhumat, iar nu incinerat, mulțumindu-se doar să-și exprime omagiul față de acesta. Se specifica
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sa. Evocarea figurii sale se încheia cu formula "pace cenușei sale"93, deși, după cum am arătat, arhimandritul fusese înhumat, iar nu incinerat. Calinic I. Popp Șerboianu, cremaționistul Îmi pare că este dificil a da o explicație exactă a opțiunii pro cremațiune adoptată, în ultima perioadă a vieții, de către Calinic I. Popp Șerboianu. După cum vom vedea, textele sale pro cremațiune au fost îndreptate explicit împotriva forurilor conducătoare a Bisericii Ortodoxe Române. Ținând cont de antecedentele sale în această direcție, cât și de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
înhumat, iar nu incinerat. Calinic I. Popp Șerboianu, cremaționistul Îmi pare că este dificil a da o explicație exactă a opțiunii pro cremațiune adoptată, în ultima perioadă a vieții, de către Calinic I. Popp Șerboianu. După cum vom vedea, textele sale pro cremațiune au fost îndreptate explicit împotriva forurilor conducătoare a Bisericii Ortodoxe Române. Ținând cont de antecedentele sale în această direcție, cât și de diversele conflicte pe care le-a avut, este foarte posibil ca această opțiune a arhimandritului să fi fost
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Ținând cont de antecedentele sale în această direcție, cât și de diversele conflicte pe care le-a avut, este foarte posibil ca această opțiune a arhimandritului să fi fost o ultimă formă de răzvrătire. De asemenea, din textele sale pro cremațiune nu reies simpatiile sale catolice de care fusese acuzat, ci mai degrabă, la o privire generală, tonul adoptat de către arhimandrit, de la un anumit moment, pare unul al resemnării, dincolo de răzvrătirea ce-l caracterizează. În orice caz, făcând parte din tabăra
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
explicite, cum ar fi fost și firesc) preciza acest lucru: este vorba despre notița biografică conturată asupra arhimandritului de către Lucian Predescu în a sa Enciclopedie. Studiul lui Drăgulin mai ridică însă o chestiune importantă privind activitatea lui Șerboianu asupra tematicii cremațiunii. Acesta pomenea faptul că arhimandritul ar fi publicat sub pseudonimul C. Mirmillo o serie de articole în diversele reviste cu care a avut colaborări. Pseudonimul Mirmillo era unul potrivit pentru exprimarea unor atitudini radicale, acesta desemnând un tip special de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și primarul Ion Costinescu, precum și adepții incinerării din spațiul românesc, operând cu o stigmatizare totală a acestora 94. Un alt articol semnat de același Mirmilo se alătura acuzelor formulate împotriva doctorului Mina Minovici, cum că ar fi sprijinit fățiș dezvoltarea cremațiunii în România 95. Câteva săptămâni mai târziu, îl regăsim în paginile aceleiași reviste pe același Mirmilo, de această dată criticând, la fel de vehement, opțiunea de a fi incinerată a "d-nei Davidescu", "membră în societatea ortodoxă a doamnelor române". Erau aspru mustrați
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
anticremațiune din 1909 semnat de către Șerboianu, cu numele său complet, pe când intervențiile lui Mirmillo nu lasă indicii că ar fi vorba despre aceeași persoană. Întrebarea se pune firesc: de ce Șerboianu ar fi utilizat un pseudonim pentru a exprima poziții anti cremațiune, dacă el își precizase deja opțiunea în nume propriu? Mai trebuie precizat faptul că în lucrarea republicată aparținând lui Lucian Predescu, pe care Drăgulin o invocă drept bibliografie pentru articolul său, nu apare mențiunea enunțată mai sus. Totodată, Drăgulin nu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sistem de valori. Pe de altă parte, titulatura de arhimandrit a lui Șerboianu a fost utilizată în paginile revistei ținând cont de posibila influență asupra cititorilor și persoanelor neutre, care veneau în contact cu ideile cremaționiste. Ca dimensiune, textele pro cremațiune ale arhimandritului Șerboianu nu sunt extinse, însă acest lucru nu este diferit față de alte lucrări speciale dedicate cremațiunii în epocă, fie că acestea acceptau poziții contra sau neutre privind arderea morților. De pildă, lucrarea lui I. Popescu Mălăiești 97 (pentru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
revistei ținând cont de posibila influență asupra cititorilor și persoanelor neutre, care veneau în contact cu ideile cremaționiste. Ca dimensiune, textele pro cremațiune ale arhimandritului Șerboianu nu sunt extinse, însă acest lucru nu este diferit față de alte lucrări speciale dedicate cremațiunii în epocă, fie că acestea acceptau poziții contra sau neutre privind arderea morților. De pildă, lucrarea lui I. Popescu Mălăiești 97 (pentru o perspectivă ortodoxă), a lui Nicolae Brânzeu 98 (pentru o perspectiva greco-catolică) sau cea a ziaristului Mihail Theodorescu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Popescu Mălăiești 97 (pentru o perspectivă ortodoxă), a lui Nicolae Brânzeu 98 (pentru o perspectiva greco-catolică) sau cea a ziaristului Mihail Theodorescu 99 sunt exemple potrivite în acest sens. Astfel, arhimandritul a publicat circa 12 articole care au legătură cu cremațiunea, majoritatea lor în revista Flacăra Sacră. Doar un singur articol a apărut într-o altă publicație, fiind de altfel total diferit de celelalte intervenții ale sale. Dar arhimandritul a publicat în total 13 articole în revista cremaționiștilor români, însă trei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
onoare al Societății "Oganj". Mihai Popovici, secretarul societății "Cenușa", beneficia de aceeași poziție, după cum o relevă un articol din Flacăra Sacră 101. De altfel, curând după ce arhimandritul începea să publice în Flacăra Sacră ciclul său de articole dedicate relației între cremațiune și religia creștină, o parte dintre acestea au fost traduse și publicate în revista societății cremaționiste "Oganj" din Serbia. Alături de articolul lui Șerboianu, în aceeași revistă fuseseră publicate traduceri ale unor apariții din Flacăra Sacră semnate de colonelul C. Stănescu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pur dogmatice și canonice a acestei probleme, P.C. Arhimandrit C. I. P. Șerboianu, unul dintre preoții culți care s-au emancipat de prejudecățile ce nu pot servi nimănui și nici Bisericii, va arăta în mod documentat și amănunțit, în studiul său "Cremațiunea și Religia Creștină", că religia ortodoxă nu reprobă incinerarea"103. În același sens, în Raportul de activitate a Consiliului Societății "Cenușa" pentru anul 1935 erau reliefate eforturile și curajul lui Șerboianu. Se arăta, o dată în plus, adeziunea sinceră a acestuia
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și curajul lui Șerboianu. Se arăta, o dată în plus, adeziunea sinceră a acestuia la mișcarea cremaționistă din România: Nu putem trece ușor cu vederea activitatea curajoasă și înțeleaptă a veneratului Arhimandrit Calinic Popp Șerboianu, care a pus în serviciul cauzei cremațiunii toată erudiția sa teologică, dând binecuvântarea bisericii iubiților noștri morți și încurajarea divină a celor în viață. Maiestatea și solemnitatea serviciului divin din capela crematoriului, a impus și celor mai îndârjiți dușmani ai cremațiuni; predicile ce le ține veneratul nostru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care a pus în serviciul cauzei cremațiunii toată erudiția sa teologică, dând binecuvântarea bisericii iubiților noștri morți și încurajarea divină a celor în viață. Maiestatea și solemnitatea serviciului divin din capela crematoriului, a impus și celor mai îndârjiți dușmani ai cremațiuni; predicile ce le ține veneratul nostru preot cu ocazia incinerărilor sunt o sublimă hrană sufletească"104. Alături de Șerboianu era menționat ca având un rol similar la Capela Crematoriului Cenușa cantorul Emil Borenski, ce îndeplinea serviciul religios pentru cei care optau
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
distinsului arhimandrit Calinic Popp Șerboianu, pentru râvna înălțătoare și felul cu totul distins și impresionant cu care oficiază serviciile religioase și pentru munca de lămurire religioasă și canonică ce o duce, prin scris și grai viu, pentru justificarea și îndreptățirea cremațiunei"107. În același raport era pomenit, din nou în mod elogios, și Emil Borinski, ce săvârșea de șapte ani servicii religioase pentru mozaici. Celor doi li se adresau mulțumiri imediat după ce se exprima deplina gratitudine față de primarul Bucureștiului de atunci
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dat dezvoltării crematoriului din Capitală. Din citatele precedente se poate observa lesne un element caracteristic atât discursului cremaționist dar și celui tradiționalist din perioada interbelică: este vorba despre uzul triumfalismului ca și caracteristică a discursului, atât pro cât și contra cremațiune. Utilizarea acestuia se explică prin miza disputei, dar și prin faptul că ambele tabere căutau să convingă publicul neutru atât de justețea cauzei ce o susțineau, cât și de iminenta victorie a acesteia pe viitor. Din acest punct de vedere
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ortodox lucru neadevărat de altfel: "Ca un succes al publicației noastre și ca o consecință de recunoaștere quasi oficială a adeverității studiului făcut de P. C. Sa Arhimandritul Calinic P. Șerboianu, în care arată categoric și de necontestat că procedeul cremațiunii nu contravine religiei creștine, relevăm faptul că preoții au început a oficia serv. Religios decedaților, ce urmează a fi incinerați și care aparțin de parohiile lor, așa cum s-a întâmplat zilele acestea, la decesul unei doamne ce a fost incinerată
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de Șerboianu, fiind vorba, după cum am precizat, de o exagerare evidentă. Dimpotrivă, după cum se poate vedea mai încolo, numărul incinerărilor scade înspre anul 1940 cu aproape jumătate față de anul în care arhimandritul începea să publice ciclul său de articole asupra cremațiunii. Pe de altă parte, este foarte adevărat faptul că preoții ortodocși înșiși, în ciuda deciziilor sinodale din 1928 și 1933, continuau și continuă să săvârșească serviciul religios pentru cei incinerați. Parcurgerea tuturor rapoartelor de activitate din perioada interbelică ale Societății "Cenușa
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Or, o atare situație demonstrează că arhimandritul a încercat pe cât posibil să adopte o atitudine echilibrată față de mișcarea cremaționistă din România, cu toate că făcea parte din ea și îi aducea servicii deosebite. După cum am mai precizat în cartea mea dedicată istoriei cremațiunii în România secolelor XIX-XXI, mișcarea cremaționistă din perioada interbelică, după edificarea crematoriului Cenușa, s-a confruntat cu mari dificultăți financiare. În fapt, majoritatea lucrărilor efectuate pentru acest edificiu au fost făcute utilizându-se credite pentru fiecare dintre acestea. Ajutorul financiar
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
edificiului, care ar fi cuprins inclusiv o monumentală fântână arteziană (conform planurilor arhitectului Ioan Trăjănescu), se ridicau la un cost foarte mare. Prin urmare, în Flacăra Sacră, la 1939, se publica un apel adresat tuturor membrilor societății, dar și simpatizanților cremațiunii neînregimentați în societatea Cenușa, precum și acelora "care doresc progresul, civilizația și pietatea"109, de a contribui financiar la realizarea acestui proiect. Suma totală implicată ar fi fost de cinci milioane de lei, pe când societatea Cenușa dispunea la acel moment doar
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a sintetiza filosofia vieții în fața realității crude a finalului inevitabil"112. Șerboianu trimitea astfel o propunere care sintetiza crezul său cremaționist: "toate sunt cenușă, țărână, umbră!"113 Flacăra Sacră a continuat să pomenească în paginile sale ecourile articolelor arhimandritului asupra cremațiunii. Cea mai relevantă dintre acestea ar fi o informare publicată în noiembrie 1936, când cititorii revistei erau informați că "forurile superioare bisericești"114, ca urmare a activității lui Șerboianu în cadrul mișcării cremaționiste și, în special a studiului său privind relația
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mai relevantă dintre acestea ar fi o informare publicată în noiembrie 1936, când cititorii revistei erau informați că "forurile superioare bisericești"114, ca urmare a activității lui Șerboianu în cadrul mișcării cremaționiste și, în special a studiului său privind relația între cremațiune și religia creștină, "negăsind nici un argument puternic și de natură a fi opus acelora expuse", exercitau "presiuni enorme de toate genurile, pentru ca, cel puțin continuarea arătării documentate că religiunea creștină nu se opune cremațiunii, să fie întreruptă"115. De ce natură
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a studiului său privind relația între cremațiune și religia creștină, "negăsind nici un argument puternic și de natură a fi opus acelora expuse", exercitau "presiuni enorme de toate genurile, pentru ca, cel puțin continuarea arătării documentate că religiunea creștină nu se opune cremațiunii, să fie întreruptă"115. De ce natură, cum se manifestaseră și mai ales unde, nu se preciza în această informare, nici în acel număr al revistei și nici în cele ulterioare. De aceea este din nou posibil ca, preconizând un efect
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
această informare, nici în acel număr al revistei și nici în cele ulterioare. De aceea este din nou posibil ca, preconizând un efect asupra cititorilor. să fie vorba despre o altă exagerare. Cât privește scrierile propriu-zise ale lui Șerboianu asupra cremațiunii se remarcă faptul că prima dintre acestea a fost una care condamna explicit practica arderii cadavrelor. Ea a fost scrisă la 1910, în momentul când era diacon la Capela Ortodoxă Româna din Paris, și datorită relevanței sale, ca limpezime în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]