565 matches
-
fost odată....o femeie... toți îngerii și-au plecat aura la înaripatele ei picioare care au zburat mai presus de voia Omului sfinții i-au strâns mâinile bărbate mântuitoare curajul și-a dat jos pălăria în fața celei ce a sărutat cremenea cerului obosită de vreme crește tot mai mult supraviețuirea i s-a cântat la înălțime norii care i-au desenat calea către nemurire i-au agățat aripile în nori coborâtă printre cei care nu o merită a întrebat : -ce gust
FEMEIA-PILOT de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Daniela_dumitrescu_1406127308.html [Corola-blog/BlogPost/349263_a_350592]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > SFINX Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1086 din 21 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Țipătul vulturilor pe cremene își poartă crucea pe un semeț Caraiman, alunecă bătrâne brume pe obraz de Babe, din ochi de orbite de Sfinx Zamolxe înalță rugi nori de piramide înspre argintiul Ceahlău, sarcofage de lut în ulcioare cucuteni stropesc cu aghiazmă meleaguri străvechi
SFINX de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sfinx_radu_liviu_dan_1387636368.html [Corola-blog/BlogPost/383247_a_384576]
-
Maria Toacă - sub titlul ,,Poporul lui Traian” nu-și uită salvatorul - personalității primarului Cernăuților din anii 1940-1941: Traian Popovici, răstimp foarte dramatic pentru toți bucovinenii, iar pentru populația evreiască din urbe - de un tragism zguduitor. Această evocare - cu scânteieri de cremene și iască, adică de străvechi amnar, cu vibrații specifice neorealismului italian -, are ca sursă o provocare externă, de peste Ocean: vâlva stârnită, în special în mediile electronice, de hotărârea companiei canadiene ,,Veni Vici Entertainment” din Toronto de a începe filmările unei
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
pe Croitoru și pe Zmeu. „Stai jos”, mi-a zis Croitoru. „S-a terminat, gata, s-a dus tot la vale, gata”. Zmeu era roșu-vînăt la față, s-a încărcat cu niște dosare de la cadre de la ei, c-acolo era cremenea, și-a plecat rupînd ușa. Am auzit că a lucrat p`ormă pe la Bragadiru, acum are o firmă. Croitoru a scos din fișet o sticlă de Ballantine`s și a băut ca mitocanu`, un pahar întreg - el nu bea niciodată
De cealaltă parte a baricadei by https://republica.ro/republic-de-cealalta-parte-a-baricadei [Corola-blog/BlogPost/339003_a_340332]
-
apare iară și iară pecerul românesc.” (Antonie Plămădeală, De la Alecu Russo la Nicolae de la Rohia. Sibiu, 1997, p. 16) „Te-au slăvit în cărți și în poeme/ și te-au înălțat iconostas,/ ca să fulgeri tânăr peste vreme,/ cu vecii de cremene sub pas.// Te-au crezut: gigantic Sfarmă-Piatră/ care sparge piscul viforos,/ și fierar înfierbântând, pe vatră,/ vorbele călite sub baros.// Împărat, ți-au scris pe tâmple steme./ Făt-Frumos, ți-au pus în mâini hanger./ Și-au cules, din pana ta
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
văile încântătoare, câmpiile mănoase, Dunărea albastră și Marea cea Mare, „Balada” lui Ciprian Porumbescu, „Doina” lui Eminescu, „Rapsodia” lui Enescu, „Poarta Sărutului” săpată-n piatră de Brâncuși și multe, multe altele. Peste tot sunt umbrele strămoșilor noștri. O cruce din cremene, o cetate din care au rămas doar niște ziduri năruite ne aduc aminte de faptele vitejești ale strămoșilor. O mănăstire sau o bisericuță ne aduc aminte de voievozii iubitori de țară, pereții Sarmizegetusei, lăsați astăzi în plângere totală, ne aduc
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fi_patriot_ion_c_hiru_1336313343.html [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
designeri și mulți alți experți-performeri de care a fost nevoie. Ca să vă spun că până și grupurile sanitare și “stația” obligatorie a monorail-ului de la parter, încastrată în corpul ansamblului hotelier erau discret “apretată” de finețea marmorei, de sinuozitățile fibrelor de cremene cristalizate și conținute în materialul de construcție, șlefuit cu migală de artizan, a desenelor și picturilor murale, a azurului furat cerului nostru cel de toate zilele - adus cu migală și măiestrie de “zugravi” și “vopsitori” din împărăția Tatălui Ceresc, în
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_templu_al_plenitudinii_stratosphere_din_las_vegas_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
Tot ce-am atins cu mirarea Cu râvna, descumpănirea Cu gestul sculptat Cu sângele cuvintelor nerostite Nu valorează nimic, nimic. Gânduri viscolit-am cu aprinderi Fața valurilor Cuibul vulturilor Stâncile Dincolo de hotarul urcării În fântâna începutului gândului Când deodată... Fulgerător Cremene și iască reușesc să ivească Fără rostire Scânteiere-n vânt Noul lor cuvânt. În sunetul tăcerilor La ceasul reînvierii Statuilor din noi. Aprind cu bucurie Lânga tine Lumina Cuvântului Referință Bibliografică: Larma sufletului / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LARMA SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Larma_sufletului_elena_armenescu_1357548683.html [Corola-blog/BlogPost/348930_a_350259]
-
stele... sânt/ copaci și oameni înveliți cu cifre.../ și-un timp pe lângă somn rostogolind/ imagini vechi despre a fi...enorm/ cerc spart alături, cu viteze proprii,/ apropie țigara unui om/ de-a altui dus să-și vadă invers ochii!” (Iolanda Cremene) Iar e bună ziua, doamna mea... (iar aștept să vină bună seara)... domnul Întuneric vrea să stea și să-și mângâie pe gât vioara, și s-o cânte, și s-o cânte rar, dar s-o cânte negreșit, întruna, până când se
Domnul Întuneric (poem găsit în noaptea picioarelor lungi) by http://balabanesti.net/2014/07/05/domnul-intuneric-poem-gasit-in-noaptea-picioarelor-lungi/ [Corola-blog/BlogPost/339973_a_341302]
-
Stănești, Stroiești, Stoenești, Suslănești, Suici, Topoloveni, Turburea, Țigănești-Topoloveni, Valea Danului, Valea Ursului, Vernești, Vîsănești, Voinești, Ungureni și Zboghitești, toată această Familie de Haiduci cu preoții lor, cu învățătorii lor, cu ofițerii lor, cu elevii și profesorii lor, cu țăranii de cremene și amazoanele lor soții, cu fecioarele temerare precum luptătoarele dace, cu mic, cu mare, cu toți consătenii lor au fost o Generație a sacrificiului suprem-Poartă deschisă spre o nouă eră creștină întru mântuirea Neamului: „Dacă S-a răstignit însuși Fiul
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > IUBIREA APROAPELUI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014 Toate Articolele Autorului IUBIREA APROAPELUI Iubirea aproapelui e ură Și-o gheară înfiptă în carnea crudă. E iz de cremene stropită cu ceară Peste sufletul dornic de alinare. E mângâierea ghimpelui Pe-o coastă străpunsă De sulița vorbelor rostite cu sânge De șerpi și hiene, de cancer și cangrene. E sare peste rană, venin peste pelin, E drojdie băută într-
IUBIREA APROAPELUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405533092.html [Corola-blog/BlogPost/349258_a_350587]
-
semne Citesc tot felul de minuni Și ce vor să însemne. Ei cred că Dochia s-a dus Sus la Ceahlău cu turma Și că iubitului i-a spus Să-i șteargă-n lume urma Și s-o preschimbe-n cremene Cu dânsul să rămână Și-n veci de veci să-i semene, Să fie împreună. Iar eu pe-aceștia-i cred și cred În tâlcuri înțelepte, Cu voia-n taine să purced, A Domnului, ce drept e!
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
că ești un idiot care nu mă recunoaște decât cu coasa și costelivă...Stupidă imagine! Poftim, îți fac pe plac! Și se transformă în binecunoscutul schelet. Se îndârji și se repezi coasa în el. Dar tăișul coasei se lovi de cremenea gândurilor lui moș Ion, sărind înapoi cu sunet metalic prelung. Moartea se enervă: Ce-nseamnă asta? Nu mi s-a întâmplat niciodată... Ba, ți s-a întâmplat! săriră gândurile lui moș Ion, într-un singur glas. Ți s-a întâmplat
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
să mă lași în pace, că eu nu plec când vrei tu! Uimită, Moartea-i spuse: - Și totuși, trebuie să te iau! Astăzi, acum! Ce vrei, să mă rog de tine? Mai repezi o dată coasa. Gândurile lui moș Ion, tot cremene, dar dădură puțin înapoi, descurajate. Sufletul său, cu bagajele făcute, se opintea să se elibereze din trup. Striga la gândurile derutate: terminați cu fleacurile, trebuie să plec! Faceți-mi loc! Speriate, gândurile îl obligară să privească înapoi la trupul ce
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
zgârcenie. La păstrează cu avariție! Aduc lacrimi, dar e tot ce rămâne... Și totuși șobolanul și-ar dori uitarea! A obosit. E prea mult. E prea greu. Incisivii ascuțiți ai rozătoarei s-au tocit, s-au rupt tot mușcând din cremenea aducerii aminte. De-acum nu mai roade. Înghite pe nemestecate. Ca să inghită mai usor, udă cu lacrimi și merge! O amintire, altă amintire... Un șoarice ghiftuit care nu mai vrea să se hrănească! Nu mai poate înghiți! Dar nu are
DORUL de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Dorul_lucia_secosanu_1330984640.html [Corola-blog/BlogPost/354751_a_356080]
-
Popas în Lumină, încheind prin cuvintele autorei: „Mă tem că-n ziua ce-o veni în giulgiu-i de stăpână, / Nisipul din clepsidra mea va curge pe țărână. / Și lupt cu mine disperat, iar Dumnezeu o știe: / Din apă, aer, cremeni, lut migrez în poezie”. (Lupt, p. 71). IOANA STUPARU Referință Bibliografică: POPAS ÎN LUMINĂ, CU POEZIE ȘI CÂNTEC, DE IOANA STUPARU / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1578, Anul V, 27 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
POPAS ÎN LUMINĂ, CU POEZIE ŞI CÂNTEC, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ioana_stuparu_1430123058.html [Corola-blog/BlogPost/372874_a_374203]
-
cum nu mai era alta. Așa o apucaseră bătrânii locului și așa o știau și copiii lor, fiindcă oricâtă vreme ar fi trecut, ea rămânea la fel de frumoasă și de neschimbată. Spuneau oamenii că era Goanța, fiica cea mică a lui Cremene Împărat ce hălăduise pe aceste meleaguri cu veacuri de om înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni. În fiecare zi, în fața casei ei veneau pe rând sau împreună urșii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
cum nu mai era alta. Așa o apucaseră bătrânii locului și așa o știau și copiii lor, fiindcă oricâtă vreme ar fi trecut, ea rămânea la fel de frumoasă și de neschimbată.Spuneau oamenii că era Goanța, fiica cea mică a lui Cremene Împărat ce hălăduise pe aceste meleaguri cu veacuri de om înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni.În fiecare zi, în fața casei ei veneau pe rând sau împreună urșii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Comerciale și Industriale din București, întrerupte de vicisitudinea evenimentelor nefaste care populau țara la vremea respectivă. Luptător zelos pe altarul Patriei și al Bisericii străbune, Petru C. Baciu a primit de la Bunul Dumnezeu și talantul scrisului, zămislind cu propriul sânge cremenea mărturisirii în vadul cugetului prin care se prelinge propria viață ca un susur cristalin al poeziei sau ca un surâs înlăcrimat al destinului. Literatura concentraționară a deținuților politici-pătimitori, slujitori ai Adevărului este în fapt un document rar, dar mai presus
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1437039372.html [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
privești. Sunt eu - cel cuibărit sub pleoapa ta. Privirea ta e cheia care mă închide în cușca inimii tale. Mă așez timid pe ramura unui gând al tău, și mă rog să nu mă trimiți afară, unde viscolul gândurilor deschide cremenea și-nlăcrimează ochii sclipitori ai astrelor. Sunt infractorul ascuns în pupila ta unde mă simt acoperit de gerul amintirilor, și unde nu mă poate găsi legea aspră a minciunii și a frustrărilor ce smulg hălci de tăcere și suspin din
SUB GERUL AMINTIRILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sub_gerul_amintirilor_stelian_platon_1329810138.html [Corola-blog/BlogPost/346806_a_348135]
-
privești. Sunt eu cel cuibărit sub pleoapa ta. Privirea ta e cheia care mă închide în cușca inimii tale. Mă așez timid pe ramura unui gând al tău, și mă rog să nu mă trimiți afară, unde viscolul gândurilor deschide cremenea și-nlăcrimează ochii sclipitori ai astrelor. Sunt infractorul ascuns în pupila ta unde mă simt acoperit de gerul amintirilor, și unde nu mă poate găsi legea aspră a minciunii și a frustrărilor ce smulg hălci de tăcere și suspin din
SUB GERUL AMINTIRILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Sub_gerul_amintirilor_stelian_platon_1329810138.html [Corola-blog/BlogPost/346806_a_348135]
-
par niște păpădii aprinse în candelabrul cuvântului, care dau inimii și sufletului sensibilitatea duioșiei. Fiecare cuvânt al Limbii dacoromâne este tors din splendoarea Fecioarelor dace, din profeția Sibilelor trace, din iureșul Codrilor milenari, din smerenia Ierbii, din freamătul Apelor, din cremenea Carpaților, din semeția Brazilor, din doina Cucului, din ciripitul zglobiu al Rândunelelor, din cinul monarhic al Albinelor, din spicul de Grâu pecetluit în Pâinea cea de toate zilele, din lacrimile sublime ale Viței de Vie, urzit de legănatul Mamelor în
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
de amănuntul în care procedeul a fost detaliat. De exemplu un generator de flacără poate fi principial obținut prin apropierea unui mediu inflamabil de o scânteie. Adevăratul inventator al unei brichete a fost cel care a pus iasca pe o cremene pe care a lovit-o. Că mediul inflamabil poate fi alcool, benzină sau butan iar generatorul de scânteie piatra de brichetă sau curentul electric nu sunt decât detalii care, de regulă, pot fi mai bine gândite de un specialist în
MEDITAŢIE VERSUS STUDIU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1488627285.html [Corola-blog/BlogPost/354217_a_355546]
-
cum nu mai era alta. Așa o apucaseră bătrânii locului și așa o știau și copiii lor, fiindcă oricâtă vreme ar fi trecut, ea rămânea la fel de frumoasă și de neschimbată. Spuneau oamenii că era Goanța, fiica cea mică a lui Cremene Împărat ce hălăduise pe aceste meleaguri cu veacuri de om înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni. În fiecare zi, în fața casei ei veneau pe rând sau împreună urșii
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1435738277.html [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
și, ieșind afară, văzu apa însângerată a râului și trupurile bietelor făpturi zăcând fără de viață. Ridică atunci brațele și se rugă Cerurilor să oprească acel măcel îngrozitor. Din Înalturi, se auzi glasul Creatorului care-i ascultase ruga: - Din neamul lui Cremene ești, piatră să te faci și pe spatele tău să crească păduri care să fie de adăpost oamenilor și viețuitoarelor acestor locuri. Și nimeni, fără de voia ta să nu poată trece de tine în veac de veci! Și, deodată, se
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1435738277.html [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]