507 matches
-
și curge prin țara Havila unde exista aur și aurul țării era bun și unde există și piatra de onix. Al doilea fluviu se numește Gihon și curge peste țara Kus. Preotul din Nazir, din sudul Sudanului, care are șase crestături paralele pe frunte, susține că Pison era Nilul Alb și că Gihon a fost cel Albastru. (Despre al treilea fluviu, Hiddekel, care �și are cursul pe partea de răsărit a Siriei, nu vorbește, nici despre cel de-al patrulea fluviu
Eva STRÖM by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/7028_a_8353]
-
proiecții pentru a se întâlni și a discuta cu publicul și pentru a lansa două dintre cele mai recente cărți ale sale. Iată care este Programul Zilelor Muzeului Țăranului: 12 septembrie 17.30: improvizație sonoră pentru Exporiment IV: Însemne și crestături, invitat Călin Torsan (sala Foaier) 18.00: vernisaj Exporiment IV: Însemne și crestături (sala Foaier) 19.00: Croaziera, 1980 (Studioul Horia Bernea) 13 septembrie 10.00 - 18.00: Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri (curte) 16.00: atelier de pictură
Vino să te întâlnești cu Mircea Daneliuc, la Zilele Muzeului Ţăranului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72543_a_73868]
-
lansa două dintre cele mai recente cărți ale sale. Iată care este Programul Zilelor Muzeului Țăranului: 12 septembrie 17.30: improvizație sonoră pentru Exporiment IV: Însemne și crestături, invitat Călin Torsan (sala Foaier) 18.00: vernisaj Exporiment IV: Însemne și crestături (sala Foaier) 19.00: Croaziera, 1980 (Studioul Horia Bernea) 13 septembrie 10.00 - 18.00: Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri (curte) 16.00: atelier de pictură pe lemn, pentru copii, cu meșterul iconar Angela Ludoșanu (Curte) 18.00: lansare
Vino să te întâlnești cu Mircea Daneliuc, la Zilele Muzeului Ţăranului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72543_a_73868]
-
a aceleiași frunzulițe de metal atașate la balustrada scării. Să calci mereu pe aceeași dală plesnită de pardoseală, în fiecare dimineață, pe drumul dintre biserică și refectoriu, a treia dală din primul coridor de la etajul al doilea. Să recunoști o crestătură pe mânerul de alamă al sălii. Doamna mea Mamă, ce proastă mai sunt. Tu nu știi încă nimic despre mine, iar eu mă pierd în a-ți înșira lucruri fără nicio noimă. Gândește-te ce mi-am amintit: eram încă
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
și celălalt. Uneori, visătorii ajung să viseze partituri mai vechi decât ei înșiși, drept care generații și colectivități au șansa să producă vise identice care coagulează într-un regim colector și legitimator khazar. Timpul oniric este unul cu noduri sau cu „crestături pe răboj", iar acestea se cuveneau a fi tălmăcite și înșirate în dicționar. Punctul maxim este acela în care cei trei autori ai versiunilor Dicționarului khazar se inter-visează, interferând atât în realitate, cât și în pararealitate; scotocindu-se oniric, cei
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
clipa când îl vezi Pierzându-se Și lunecând printre fâșiile de hârtie Refugiindu-se în interstiții ca o insectă speriată La ceasul ce aduce a octavă Pe-un portativ cu lacăte la toate liniile Și cheie cu încheieturile oxidate Și crestături Care niciunde nu se potrivesc Doar còpii De fiecare dată una lipsă Și Prezentare și traducere de Victor Ivanovici (Poeții greci au citit la întîlnirea de la Salonic cu poeții români participanți la turnirul poetic „Cununa de lauri de la Muntele Olimp
Poeți contemporani din Salonic by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/5085_a_6410]
-
cuprinsă de angoasă, debusolate. îngrozite de sine. Așa încît cruzimea e la ordinea zilei: ,peștele se apropia și o mușca de deget. zaira îl apuca/ fulgerător și îl sălta la suprafață. iute înșfăca un cuțit mare și, dintr-o/ singură crestătură, reteza în aer capul peștelui. încă zbătîndu-se, corpul/ ateriza într-o oală uriașă peste celelalte corpuri de pești. pentru a se încălzi,/ femeia își vîra mîna în gura calului negru". Infrarealul: o infernalizare a cotidianului, o scufundare în groază a
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
chiar dacă îți dă mă-ta voie, fără traistă și băț nu te luăm! Când am auzit, am diversificat urletele și bâzâitul : -Hâââ! Vreau traistă! Hâââ! Vreau băț! Tata, un inima înmuiată, mi-a făcut un băț frumos cu înflorituri și crestături: Cerculețe, rombulețe...Ce mai! Băț de colindător care se respectă! S-a dus cu el la mama, fălos : -Hai, fă! Eu mi-am făcut bățul! Fă-i și tu traista! Mama, încremenită, cu mâinile încrucișate, l-a luat în primire
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
aveau să Învețe), băncile erau aidoma celor din școala de la Seghedin, poate mai Înalte c-un centimetru, cine naiba mai știa, dar la fel de Întunecate, de un verde Închis, și tot așa de răzuite, zdrelite, cu pete de cerneală și cu crestături care nu se mai puteau șterge, nume, desene, formule. Și tabla era la fel, mai mult neagră decît verde-Închis (cum fusese cîndva), roasă și ea, căci liniile, care altădată trasau pătrățele, abia se mai zăreau, și asta numai pe margini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de cap, nu-i așa? Amintește-ți de Minotaur. După cîteva clipe, am priceput Încotro bătea. Isaac scoase din buzunar un briceag vechi și mi-l Întinse. Fă dumneata cîte un mic semn la fiecare colț de care treci, o crestătură pe care numai dumneata o vei ști. E lemn vechi și are atîtea scrijelituri și zgîrieturi, Încît nimeni n-o să-și dea seama, decît dacă va ști ce caută... I-am urmat sfatul și am pătruns din nou În inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
separa, iar În locul ei am strecurat Umbra vîntului. Mi-am luat rămas-bun de la roman făcîndu-i cu ochiul și am repus la locul ei antologia lui Jovellanos, zidind astfel primul șir. Fără să mai zăbovesc, m-am Îndepărtat, călăuzindu-mă după crestăturile pe care le lăsasem pe drum. În timp ce străbăteam tuneluri de cărți prin semiîntuneric, fără voia mea am fost cuprins de o senzație de tristețe și descurajare. Nu mă puteam abține să mă gîndesc că, dacă eu, din pură Întîmplare, descoperisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
dreptul lui. A murit la fel de bogat ca și Cresus, în ’31, de septicemie. E incredibil cum o rană mică și neînsemnată poate să-ți otrăvească viața, și să ți-o scurteze. Totul a pornit de la picior, de la o tăietură, o crestătură destul de mică. După cinci zile, era țeapăn și vânăt ca o statuie de marmură, din cap până-n picioare. Ai fi spus că e un sălbatic din Africa, vopsit, dar fără părul lor creț sau suliță. Nu avea moștenitori. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
și floarea din piept, totuși acestea scot capul, indiscret, printre degetele ei și fac o impresie proastă. Și domnul Witkowski face aceeași impresie. Anna pleacă și ea, neobservată de nimeni, dar absolut de nimeni. Nu lasă în urma ei nici măcar o crestătură minusculă, ca acelea lăsate de tocurile de metal pe parchet. Absolut nimic. # Hans iese pe poarta fabricii, iar Anna, care îl așteaptă afară, se apropie de el. Vrea să spună lucruri raționale, ca să‑i arate că e în stare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
are originea la Florența, unde era folosit pentru decorarea platourilor și cutiilor de dimensiuni mici. - Ai amintit aici un cuvânt... intarsii... ce înseamnă? - Este o tehnică anume prin care unui obiect de marmură, în cazul nostru, i se face anumite crestături în care se introduc cu mare precizie pietre semiprețioase... - Am ințeles, este o adevărată artă. - Un mare episcop care a vizitat acest mausoleu a făcut o remarcă care a rămas celebră până astăzi. A spus că această lucrare a fost
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
atunci, doar într-o zi Și numai într-o seară, Avea pe veci a înflori Gingașa floare rară. Spre amintire tuturor De patimile crunte Ce vrednicul Mântuitor Le-avea pe trup și frunte. Și de aceea are-n foi Trei crestături de cuie Și cupa ei are un croi Cu vine roșii: nu e Decât corola ca de foc Când spini L-au pus să poarte. Și cinci stamine are-n loc Drept semn de răni de moarte, Iar frunza-n
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
se făcea poftă de scoverzi - evident, pentru ei, scoverz’ - pre¬să¬rate cu mult zacăr. Se scula biata Hobzoaica din viu’ nopțî, frământa aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa o țâră, să să hodinească. Apoi încingea untură de porc lim- pede într-o tigaie și-i prăjea bine-bine scoverzi lui Hobza. Deși nu împlinisem încă șase ani, când s-a prăpădit, i-am reținut perfect
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
se făcea poftă de scoverzi - evident, pentru ei, scoverz’ - pre¬să¬rate cu mult zacăr. Se scula biata Hobzoaica din viu’ nopțî, frământa aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa o țâră, să să hodinească. Apoi încingea untură limpede de porc într-o tigaie și-i prăjea bine-bine scoverzi lui moșu’ Hobza. Deși nu împlinisem încă șase ani când s-a prăpădit, i-am reținut perfect
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
înfierate. // Când sămânța înțelepciunii / înverzește speranțe / adie schimbarea, / păstori din tată în fiu / urcăm iar iubirea / pe pajiști...de munte”. Mihaela Meravei afirmă cu tărie, în pofida tuturor dezamăgirilor: „iubesc oamenii...”: „am boabe de rouă pe acoperișul inimii / din trup adânci crestături / supurează viață, // cu firul înțelepciunii / îmi cos umerii / prea mici să ducă / balanța judecătorului...” E bine că nu și-a pierdut nădejdea și încă mai poate dărui iubire semenilor săi. Aceasta este o dovadă de creștinism autentic. Micul univers domestic
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
posibilități de a alege între existențe extreme ale lumii: între zero și infinit, între nimic și totalitate, între înger și demon. Unde se află Bacovia? Ne-o spune autoarea: „Perpetua aneantizare a lui Bacovia este o rană profundă, existențială, o crestătură în propria sa carne. Răul său este viu și ia astfel o direcție. Pe verticalitatea Dumnezeu - Satan, Bacovia se orientează în jos, el coboară scara pe negativ. Această coborâre este bântuită de viziuni halucinante, infernale”. Bacovia este văzut și din
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
trebuit să dai “cezarului ce-i al cezarului” , să nu zici nici “pâs” și să te mulțumești cu câte și ce-ai văzut, că alții ... Marele Canion, Grand Canyon, cum îl știu americanii, este o “articulație” fizică a pământului - o crestătură uriașă în învelișul terestru săpată cu migală zeci de milioane de ani la suprafață, de către factorul principal de eroziune - albia năvalnică a fluviului Colorado, lungă de peste 400 de km, adâncă în punctual ei cel mai de jos de 1,3
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
tematică istorică, reprezentând capete de domnitori: Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, dar și religioasă: Iisus, Maica Domnului, pistornice, cruci, păsări: cocoșul de munte, panoplie vânătorească, obiecte de uz casnic: linguri, furculițe. Mateescu Gheorghe, Curtea de Argeș, județul Argeș, este specialist în tehnica crestăturilor în lemn și deține secretul antichizării lemnului folosind coloranți obținuți din fierturi de plante și grăsimi speciale. În repertoriul produselor promovează și obiecte din fosta programă analitică a fostelor școli de arte și meserii din timpul reginei Maria, în perioada
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
secretul antichizării lemnului folosind coloranți obținuți din fierturi de plante și grăsimi speciale. În repertoriul produselor promovează și obiecte din fosta programă analitică a fostelor școli de arte și meserii din timpul reginei Maria, în perioada interbelică. Câmpul ornamental al crestăturilor obiectelor dumisale din lemn: blidare, linguroaie, găvane, căuce, bâte etc. este format din figuri geometrice, zoomorfe, antropomorfe și fitomorfe. Marincu George, localitatea Valul lui Traian, județul Constanța, cât și soția sa, Marincu Aurelia, atrag, încântă și uimesc vizitatorii, printr-o
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
toate amiezile, diminețile și serile și nu ne plictiseam deloc. Odată... când ne ascundeam după portocalul în floare ni se spărgeau în inimă bocetele pomilor noștri loiali și rănile rămâneau deschise îngreunându-ne trăirea. Eu nu voiam să plâng căci crestăturile lacrimilor mele pe diminețile pure, înduioșau tot anotimpul printemps dar era așa o împingere de nu știu unde și palmele mele de copil renăscut nu puteau șterge nimic. Pe maluri de risipituri ne bălăngăneam picioarele mici și prăfuite, obosite și înspinate, aranjând
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
vicepreședintele Asociației Meșterilor Populari din Moldova, a învățat de copil arta crestării în lemn de la unchiul său Molocea Neculai. În 1997 împreună cu soția a înființat o întreprindere familială în care lucrează linguri, troițe, blidare, mobilier bisericesc, mărțișoare din lemn reprezentând crestături în lemn. Ne spune legenda mărțișorului așa cum este cunoscută la dumnealui în sat. Baba Dochia, o bătrână care mergea cu oile la munte, avea cu ea și furca de tors. A legat o para turcească la un fir de lână
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
tu la cel mai mic om din sat?» Și după câteva momente de tăcere, Toma striga: «Bă, eu m-am bătut la Chicago». Și s-a ridicat descheindu-și nasturii cămășii și arătându-le urmele cicatrizate de pe spate a cincisprezece crestături de cuțit; se bătuse cu mafioții din Chicago”. Toți cei care erau de față au amuțit auzindu-i spusele; s-a dus apoi vestea în sat despre această întâmplare și ori de câte ori se isca vreo ceartă între săteni, spuneau, nu fără
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]