82 matches
-
ondulate modelate în șisturi cristaline (peste care se ridică martori de eroziune mai rezistenți, formați din intruziuni granitice și cuarțitice), iar în partea central sudică se întâlnește un relief tabular, format pe sedimentarul de cuvertură în care se impun gresiile cretacice, reprezentat de suprafețe structurale dispuse în trepte și mărginite de abrupturi. Într-un asemenea sector din cadrul Podișului Guyanelor caracterizat prin relief spectaculos, a fost înființat Parcul Național Canaima, la 12 iunie 1962. Parcul este situat în sud-estul Venezuelei, în zona
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de ani, pentru mari oameni politici ai lumii, pentru aristocrația vremurilor trecute. Zona prezintă o deosebită valoare arheologică și culturală, prin moștenirea romană și bizantină pe care o păstrează. Renumite sunt și cele peste 200 urme de dinozaur, din perioada cretacică. Regiunea Dalmația se desfășoară în lungul coastei Adriaticii de la insula Rab (în nord-vest), până la Golful Kotor din Muntenegru (în sud-est). Cele mai mari insule dalmate sunt: Dugi Otok, Ugijan, Pašman, Brač, Hvar, Korčula, Vis, Lastovo, Mljet. Coasta dalmată a devenit
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu brațul Sfântu Gheorghe. Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu "Trilobosporilites apiverucatus", "Clavifera triplex" etc. Depozitele de vârstă Neogenă
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
denumirea de "Tazlău". Din punct de vedere hidrografic, regiunea are, pe lângă cele două râuri, numerose pâraie, iar stratul acvifer este sărac și la mare adâncime. Substratul geologic al regiunii este constituit din fliș carpatic, alcătuit în mare parte din formațiuni cretacice și paleogene, dispuse în pânze ce se desfășoară de la vest la est. În cea mai mare parte, valea Tazlăului este recentă: pleistocen-cuaternar, formată din depozite aluvionare. Solurile din zona dealurilor subcarpatice sunt predominate de soluri brun-podzolice și solurile podzolico-argilo-aluvionare. Solurile
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
la contactul Munților Pădurea Craiului cu Depresiunea Vadului. Ca urmare a acestei așezări, structura geolocică a zonei este complexă, fiind reprezentată prin roci sedimentare de natură și vârste diferite. Munții Pădurea Craiului sunt alcătuiți preponderent din calcare triasice, jurasice și cretacice, întâlnite la zi în defileul sculptat al Crișului Repede. Pe teritoriul comunei aceste formațiuni apar dispuse sub forma unor benzi orientate SV-NE. În partea de vest se găsesc formațiuni jurasice superioare reprezentate prin calcare masive și stratificate, peste care
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
turistic, Cabana Babele este situată sub vârful cu același nume și este punctul de plecare central în drumețiile din munții Bucegi. Babele sunt „martori de eroziune”, formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate (conglomerate cretacice) și se găsesc în imediata vecinătate a cabanei cu același nume. Accesul este posibil cu telecabina Bușteni-Babele din Bușteni sau cu piciorul de la Bușteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Arsă. Din Bușteni pornește poteca marcată
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]
-
și Terțiar, constituind un reper sigur stratigrafic. Concentrația lor mare (de câteva zeci de ori mai mare decât conținutul mediu al lor din scoarța terestră) se explică prin aportul adus de asteroidul care a produs catastrofa planetară de la finele epocii cretacice, acum 65 milioane de ani. Stratul de argilă se mai numește și ""Anomalia Iridiu"".
Metale Platinice () [Corola-website/Science/308477_a_309806]
-
în limitele Podișului Moldovei de Nord și ale Câmpiei Cuboltei, are altitudi de 150-250 m. Cele mai mari altitudini sun pe afluentul Cula, unde ating cote de 250-300 m. La temelia bazinului se află roci nisipoase, cretă, marnă din perioada cretacică, acoperite cu un strat de roci calcaroase și lutoase de origine tortoniană. Cuvertura tortoniană este prezentată de argile loessoidale și luturi. Solurile sunt cernoziomice, iar pe sectoarele mai înalte - cenușii de pădure. În cea mai mare parte bazinul este valorificat
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
Elbrus (5.642 m) și Dykh-Tau (5.204 m). Caucazul face parte din grupa munților înalți. se clasifică în: Munții Caucaz sunt munți tineri, fiind formați în ultima fază geologică (orogeneza alpina). Procesele de orogeneza au avut loc în perioada cretacica, iar fază cea mai accentuată de încrețire, cu ridicarea munților actuali, a avut loc în perioada târzie a miocenului pe o durată cuprinsă între 100 și 150 milioane de ani. Regiunea Caucaziei este alcătuită dintr-o serie de câmpii joase
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
ul sau perioada cretacică derivat din latinescul "creta" (cretă), abreviat de obicei K de la traducerea germană "Kreide" (cretă), este o perioadă geologică care a durat 79 de milioane de ani (între acum 145 de milioane de ani și 66 de miloane de ani în
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
Oceanul Indian și Atlanticul de Sud apar în această perioadă. La nord de Africa, marea Tethys continuă să se retragă. Mările largi și puțin adânci din centrul Americii de Nord și din Europa s-au retras la sfârșitul acestei perioade. La vârful transgresiunii cretacice, o treime din suprafața actuală a Pământului era scufundată. În perioada Berriasiană s-a manifestat o tendință de răcire, care a continuat tendinței din ultima perioadă a Jurasicului. Există dovezi că au fost ninsori frecvente la latitudini mai mari și
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
emisfera vestică, unii Sfinți ai Zilelor din Urmă presupun că separația continentelor nu s-a produs după Potop și că această abordare ar fi consistentă cu forma super-continentului Pangea. În timp ce geologii consideră că separația continentelor s-a produs în perioada Cretacică, unii sfinți ai zilelor din urmă și alți Creștini indică către relatarea Genezei care afirmă că Pământul nu era "divizat" în zilele lui Peleg. În notele de subsol din ""Perla Scumpă"" ce este publicată de biserică, este afirmat că erau
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
Codri. La sfârșitul secolului al XIX-lea gubernia era un loc foarte pitoresc, bogat în mănăstiri vechi și plin de păduri de foioase, mai ales de stejar, carpen și fag. Dealurile din partea de mijloc constau din calcar, cele mai multe de formare cretacică, iar la sud se întâlneau formațiuni miocenice. De-a lungul malurilor Nistrului, în ținuturile Hotin și Soroca, în canioanele adânci săpate de fluviu, se găseau formațiuni mult mai vechi, de gresii, șisturi siluriene și calcare, iar în câteva locuri, granit
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
grațios au făcut ca observarea fluturilor să devină un hobby popular. Fluturii se clasifică în fluturi adevărați (superfamilia Papilionoidea), fluturi hesperiide (superfamilia Hesperioidea, ), și fluturi-molii (superfamilia Hedyloidea). Fluturii aparțin arborelui evoluționist al moliilor. Originea lor a fost stabilită în perioada cretacică, care s-a încheiat în urmă cu 65 de milioane de ani. Din păcate, există o arhivă foarte limitată de fosile. Cea mai veche fosilă este a unui posibil fluture skipper, nedenumit, din perioada paleocenului superior (cu circa 57 de
Fluture () [Corola-website/Science/308960_a_310289]
-
descoperit un aven de 26 m adâncime în fundul căruia un lac plin cu bușteni împiedica înaintarea (Avenul de la Vânătare) Rezervatia este formată din calcare masive de varsta jurasic superioară. La vest și est se întâlnesc conglomerate, gresii, marne și marnocalcare cretacice (straturi de Brădesti), în vest interpunându-se o fâșie de bazalte mezozoice. 5 ha.
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
fiind un rezervor natural pentru zăcămintele de petrol și gaze naturale.Zăcămintele cele mai mari de pe glob și anume zăcămintele de petrol din peninsula arabică se află în straturile poroase a unui calcar coraligen, care a luat naștere în perioada cretacică și jurasică.
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
cuvertură de roci sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 - 400 m sub nivelul mării, grosimea stratul sedimentar fiind de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe care s-au format solurile actuale. În văile râurilor la suprafața comunei apar argile stratificate, iar masivele de dealuri sunt alcătuite din argile, argile nisipoase, marne etc. Din punct de vedere seismic Hlinaia se află în
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
sfârșitul acestora, o bună parte din terioriul Țării a rămas mlăștinos și sălbatic, evoluând cu timpul către o depresiune cu câteva lacuri mai mari. Astăzi, Țara Bârsei prezintă trei zone distincte: Masivul Postăvaru este alcătuit din calcare jurasice și conglomerate cretacice, având un pronunțat profil de piramidă. El înconjoară stațiunea Poiana Brașov, pe latura ei nord-vestică, printr-un brâu de munți cu aspect de măguri — Munții Poienii Brașovului. Un pinten al Postăvarului, întins către NNE, îl reprezintă muntele Tâmpa, formațiune calcaroasă
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
sau materialele de construcție. La nord-vest de Zărnești, pe valea Bârsei Fierului, se găsește un corp "granodioritic", cu înveliș periferic granitic. Rocile sedimentare, mai ales "argilele comune" și "luturile" se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, "argila refractară" — lângă Cristian, "marnele cretacice" — în vestul Țării (utilizate în industria cimentului), "calcare" în zona Apața și "calcare triasice și jurasice" în sectorul Codlea - Holbav - Vulcan și în "Postăvaru", în zona Râșnov - Cristian - Brașov. Metale mineralizate (de zinc, plumb, cupru, fier, nichel, platină) s-au
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
abrupturi cu microrelief framântat sau stânci izolate. La extremitatea estică, sedimentarul pânzei, format din conglomerate și gresii permiene, alcătuiește un relief specific de dezagregare. Formațiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate în special prin calcare, gresii, conglomerate, marno - calcare, argile jurasice și cretacice, apar în versantul nordic al masivului, iar în valea Cernei alcătuiesc o fâșie înscrisă în relief prin creste proeminente și chei. Turismul practicat în munții Godeanu este cel de parcurgere pentru mai multe zile a crestei principale. Un inconvenient în
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
Volga, 147 km nord-est de Saratov. Populația - 64 347 persoane (pe baza datelor din 2015). Din anul 2015 poartă numele Orașul de Gloria Muncii. Geografia Climatul orașului Volsk - temperat continental. Relieful orașului este neobișnuit, deluros. în orașul Volsk frumusețea munților cretacici din jur este păstrată, aproape din orice parte a orașului munții de cretă sunt vizibili, care în unele locuri sunt împăduriți. Există oportunități pentru o vacanță pe plajă de vară pe malul Volgăi și o vacanță de schi de iarnă
Volsk () [Corola-website/Science/305515_a_306844]
-
unui horst alcătuit din șisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoș Vodă (la nord) și Rodnei (la sud). În partea sudică a munților apar roci vulcanice neogene, sub forma unor măguri dispuse în lungul Someșului Mare. Rocile sedimentare, de vârstă cretacică și paleogenă (marne, gresii conglomerate și calcare) care înconjoară masivul, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
partea mediană a masivului muntos. Flișul exterior îl înconjoară pe cel precedent atât în E cât și în V, având vârsta eocen-oligocenă. Valea Uzului este este acea fereastră tectonică prin care prin care se poate citi întreaga succeiune de depozite cretacice. Același rol are și valea Slănicului în cazul flișului exterior. Aici stratele oligocen conțin sare, petrol și gaze naturale. Depresiunea Comăneștiului este cunoscută pentru depozitele de cărbune. Apele de suprafață aparțin a două colectoare principale: râulului Trotuș în E și
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
ramificațiilor care coboară lateral deasupra văilor principale. Din punct de vedere geologic reprezintă o uriașă cută anticlinală (situată în prelungirea nordică a masivului cristalin al Leaotei). Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare de vîrstă jurasică și din conglomerate și gresii cretacice. Prezența calcarelor în partea înaltă a masivului explică aspectul piramidal al Vârfului Postăvarul și semeția Muchiei Cheii care domină împrejurimile prin creasta sa zimțată ca o lamă de ferăstrău. În capătul sud-vestic al Muchiei Cheii au fost sculptate Cheile Râșnovului
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]