272 matches
-
din palatele Cretei din acea vreme, desenele de pe vase - opere de artă, ce dezvăluie multe prin coloritul încă viu parcă de neatins de vremi și prin conturul fin redat de pictorii antichității . Cea mai bine conturată parte a corpului femeilor cretane în desenele acestea le era - chipul, indiciu prim enorm; alt indiciu mai este frumusețea femeilor ce se distinge și acum în desenele acelea, pe când bărbații desenați deseori apar în mișcare, prea puțin înfățișându-se caracteristici definitorii. S-a făcut astfel
SOCIETĂŢILE MATRIARHALE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384589_a_385918]
-
acelei civilizații, asemănătoare celei de azi, axate pe bluze și fuste. Fustele deseori aveau mai multe straturi și erau foarte strânse la mijloc(talia), fiind împodobite cu diverse decorațiuni. Întreaga cultura minoica a fost un fenomen. Se presupune că femeile cretane erau și mult mai viteze decât altele, fapt dovedit prin anumite piese de îmbrăcăminte ce indică astfel că mergeau și la război, însă unul în care și-a pus amprenta feminismul acelei vremi. Deoarece, era considerat o necesitate și nu
SOCIETĂŢILE MATRIARHALE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384589_a_385918]
-
contribuit dramatic la dezvoltare. Însă, chiar să fi fost vorba de o stagnare a evoluției rapide ce s-a întâmplat până atunci pe insula Creta în antichitatea timpurie , înainte de această cizilizație minoică, ori să fie întocmai o continuare a evoluției cretane pretimpurii ce a preexistat... ? Asta dacă cumva vreodată vreo evoluție autentică și reală și reală ar dori la un moment dat oprirea.. Iată, cercetătorii au găsit motivele de mai sus, trăgând linie au și concluzionat... În această epocă minoică, chiar dacă
SOCIETĂŢILE MATRIARHALE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384589_a_385918]
-
Cea mai însemnată operă este capela. Mânăstirea XENOFONTOS Distanța dintre aceste două ultime mânăstiri este de numai jumătate de oră.În anii 1810-1820 sa construit o nouă biserică .Biserica cea veche posedă admirabile picturi murale ale lui Antonios-pictor al Școlii Cretane.(1544) Sala de mese a fost decorată cu picturi murale în sec,XVI-lea .Biblioteca conține 4000 de formulare. Deoarece,așa cum am arătat la începutul acestui reportaj,intrarea cere o anumită pregătire,și autorizație.Există posibilitatea de a se face
MUNTELE ATOS de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364143_a_365472]
-
musulmani nu vezi pe insulă. După ce au fost înfrânți pe la începutul secolului XIX, a avut loc un schimb masiv de populații cu greci din Asia Mică. În 1913, Creta s-a unit cu Grecia. Dar locuitorii se consideră în continuare cretani, nu greci, așa încât nu se anunță nicio festivitate cu ocazia împlinirii a 100 ani de la unire. Drept dovadă, ghida ne-a povestit că există undeva, în munții înalți și inaccesibili, trei sate izolate, unde cretanii trăiesc din ocupații tradiționale - vânat
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
a face o plimbare, după care și-a luat zborul către Creta. Din legătura lor au apărut trei băieți, cel mai mare și mai ambițios fiind Minos. Legenda merită un comentariu. Nimic nu e întâmplător, numele fetei sugerează că civilizația cretană, considerată unanim cea mai veche din Europa, își are obârșia în Fenicia. Legenda nr. 4 Povestea spune în continuare că Minos, pentru a ajunge rege pe insulă, rivali fiind cei doi frați, i-a cerut ajutor lui Poseidon. Zeul mării
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
de recunoaștere, cu condiția ca după ce va ajunge rege să sacrifice animalul pe altarul zeului. Lui Minos taurul îi plăcea atât de mult, încât și-a încălcat promisiunea și a sacrificat un alt taur. Să nu uităm că Minos era cretan, nu neamț. Expresia “Ein mann, ein wort” a apărut mult mai târziu. Dar un zeu nu poate fi păcălit. Drept pedeapsă, Poseidon a făcut-o pe soția lui Minos, Pasifae, să se îndrăgostească de taurul alb. Nu era ceva nou
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
din două zone și epoci istorice distincte, situate la extremitățile geografice și cronologice ale lumii bizantine: pe de o parte, din Palestina secolelor VII-VIII, de unde ne vin exegezele spirituale ale Sfântului Maxim Mărturisitorul (� 662) și profundele omilii ale Sfinților Andrei Cretanul (� 740) și Ioan Damaschinul (� 749), iar, pe de altă parte, din zona Athosului isihast al secolului XIV, de unde provin omiliile și exegezele duhovnicești ale Sfinților Teolipt al Filadelfiei (� 1322), Grigorie Sinaitul (� 1347) și Grigorie Palama (� 1359). La o privire mai
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
de specii de plante, unele dintre ele rare; însă piesa de rezistentă o constituie această colecție de 250 de cactuși, una din cele mai importante din Europa așa după cum afirma ghidul. Grădina are și o zonă care imită celebrul labirint cretan, construit cu materiale aduse chiar din Insula Creta. Complexul cuprinde, înafară de acest parc botanic, și alte grădini, operă comună a peisagistului elvețian Jules Jannin și a Reginei Maria, înseși. Trecerea de la o grădină la alta se face pe neobservate
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
vieții sale curate și vrednice de numele de creștin, datorită devotamentului și dragostei profunde pentru Biserica lui Hristos și pentru semeni a fost ales pe la 710-711 arhiepiscop la Gortynei, cetate a insulei Creta. De la insula Creta va primi cognomenul de „Cretanul” sau „Criteanul”. În anul 712, când arabii au încercat asedierea insulei, Sfântului Andrei Criteanul organizează lupta de apărare a locuitorilor de aici. Sub împăratul bizantin Leon Isaurul (717-741) va fi un antiiconoclast convins. Nu știm ce l-a determinat pe
SFÂNTUL ANDREI CRITEANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357145_a_358474]
-
din două zone și epoci istorice distincte, situate la extremitățile geografice și cronologice ale lumii bizantine: pe de o parte, din Palestina secolelor VII-VIII, de unde ne vin exegezele spirituale ale Sfântului Maxim Mărturisitorul († 662) și profundele omilii ale Sfinților Andrei Cretanul († 740) și Ioan Damaschinul († 749), iar, pe de altă parte, din zona Athosului isihast al secolului XIV, de unde provin omiliile și exegezele duhovnicești ale Sfinților Teolipt al Filadelfiei († 1322), Grigorie Sinaitul († 1347) și Grigorie Palama († 1359). La o privire mai
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
lui Jethro, un calagur care-i da că soție pe una din fete(Exod 2, 16-22). Biserică are 3 nave bizantine separate de 12 coloane ce reprezinta lunile anului. Magnificul iconostas e din secolul XVII și e lucrat de calagarul cretan Jeremiah Sinaitul. Sunt aici icoanele lui Isus, Fecioarei Maria, Sfantei Ecaterina, Sfanțului Nicolae, Mihai și Ioan Botezătorul. Există aici și o moschee, construită în 1106, prin transformarea capelei Sfanțului Bazil. Bibliotecă păstrează cea de-a doua colecție de manuscrise după
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
fi trimis o colonie în Sicilia. Imperiul colonial pelasgian mai cuprindea toate coastele ioniene din Asia Mică, iar în Italia toată Toscana, Campania și Lucania. Dar nu pelasgilor li se datorează formidabila civilizație cretano-minoiană (minoian vine de la Minos, legendarul rege cretan de origine feniciană), ci unei populații africane (se presupune că înrudită cu boșimanii și hotentoții), stabilită în Creta înainte de mileniul al VI-lea, dată aproximativă la care demarează această civilizație, pentru ca apogeul să-l atingă în al doilea mileniu de dinaintea
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
1946-1948). Alte studii: Alexandru Marcu, Romanticii italieni și români (t. II, 1925), Vasile Alecsandri și Italia (t. III, 1927); Nicolae Cartojan, Legendele Troadei în literatura veche românească (t. III, 1927), „Fiore di virtú” în literatura românească (t. IV, 1928-1929), Poema cretană „Erotocrit” în literatura românească și izvorul ei necunoscut (t. VII, 1934-1936), Mihail Kogălniceanu-activitatea literară (t. XI, 1942); Pericle Papahagi, Numiri etnice la aromâni (t. III, 1927), G. Popa-Lisseanu, Un manuscris al Gramaticei lui Eliade Rădulescu (t. III, 1927); Sextil Pușcariu
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
-o la cererea nu mai puțin celebrului Minos, rege al Cretei, pe atunci (jumătatea mile- niului II î.e.n.) un stat în plină înflorire. Menirea Labirintului era de a adăposti/ascunde/ închide Minotaurul - rodul unei împerecheri aberante dintre Pasiphae (soția regelui cretan) și un taur trimis din ape de zeul Poseidon. Acest fiu adulterin - monstru compozit, tauro-antropomorf - se hrănea cu tributul viu (șapte băieți și șapte fete) pe care cetatea Atena era obligată să i-l ofere periodic. Un biotribut tragic, umilitor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt creați de Tiamat - Haosul primordial - în mitul asiro-babilonian al creației lumii (Enuma Eliș, I, 132-142 ; cf. 3, p. 20). Dar dacă „taurii cu cap de om” și celelalte ființe abominabile sunt firești într-o lume precosmogonică, în schimb Minotaurul cretan - germene al Haosului, apărut din senin în mijlocul unui Univers ordonat - este o aberație. El nu poate exista în sânul lumii cosmicizate fără s-o contamineze, fără s-o disturbe, fără să-i pericliteze însăși legea ( Ordinea) care o guvernează. Minotaurul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în final, aceeași pierdere a speranței și aceeași resemnare cu ideea imposibilității de a mai ieși la lumină. Dar spre deosebire de Labirintul arhitectonic, ghemul este un „labirint” care se poate desfășura. De aici și până la folosirea lui ca „armă” împotriva Labirintului cretan nu este decât un singur pas. Prin desfășurare, firul marchează drumul corect dintr-o infinitate de drumuri posibile. Firul (ghemul desfășurat) devine astfel Logosul și Legea instaurate într-un tărâm ilogic și ilegic. Or, un sistem haotic căruia i se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Sicilia, Dedal a fost primit cu mari onoruri și ascuns de regele Cocalos. Mânat de răzbunare, Minos îl urmează pe Dedal în Sicilia și, pentru a-l găsi, imaginează un tertip ingenios. Știind că numai Dedal cunoaște taina Labirintului, regele cretan merge din cetate în cetate, promițând o avere celui care va reuși să treacă un fir prin labirintul unei cochilii. Dedal este singurul care reușește să treacă proba, găurind cochilia și introducând o furnică de care legase un fir subțire
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
obiectul regelui Cocalos, iar acesta lui Minos, care a știut astfel că l-a găsit pe cel pe care îl căuta. în această legendă totul este, fizic, redus la scară și, simbolic, reprodus la scară. Cochilia melcului și, respectiv, Labirintul cretan sunt două „semne” care se definesc reciproc. Pentru poetul Theodorides, cochilia este „labirintul mării”, iar pentru filologul Hesychios, labirintul este „un loc în formă de scoică”. Nu numai cochilia este un microlabirint, dar și ființa care o locuiește (luându-i
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poate fi bănuită în subtextul ei ca un element existent inițial, dar atrofiat cu timpul și dispărut în cele din urmă. Tezeu este un erou „legător” (magician). El a prins de viu, prin legare, la Marathon, un alt terifiant taur cretan (vezi această imagine reprezentată pe vechi vase grecești, în 24, p. 145). Datele biografice și simbolice ale taurului de la Marathon nu se deosebesc esențial de cele ale Minotaurului. Pe de altă parte, chiar înfruntarea lui Tezeu cu taurul din Labirint
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se regăsesc în legenda unei alte fapte eroice puse pe seama lui Tezeu : prinderea Taurului de la Marathon, adus din Creta de Heracles. După unii exegeți, „istoria lui Tezeu și a Minotaurului era un duplicat al istoriei lui Heracles, care învinge taurul cretan, și a lui Tezeu, care capturează Taurul de la Marathon” (6, I, p. 37). Nu mă interesează acum faptul că E. Bethe - a cărui afirmație am reprodus-o mai sus - interpretează istoricist aceste legende, care ar reprezenta „înfrângerea dominației cretane [de către
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
taurul cretan, și a lui Tezeu, care capturează Taurul de la Marathon” (6, I, p. 37). Nu mă interesează acum faptul că E. Bethe - a cărui afirmație am reprodus-o mai sus - interpretează istoricist aceste legende, care ar reprezenta „înfrângerea dominației cretane [de către dorieni]”, ci faptul că analogiile de formă și de fond dintre cele trei „istorii” n-au putut fi trecute cu vederea, indiferent de perspectiva din care a fost făcută exegeza. în căutarea taurului fioros, Tezeu înnoptează în coliba bătrânei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și moștenitor al tronului. De altfel, relatarea lui Plutarh este suficient de concludentă în privința justificării acestei înfruntări : „Iar Thezeus, dorind să fie [...] cârmuitorul poporului, a pornit spre Taurul din Marathon” (Thezeus, XIV). A doua oară, Tezeu prinde și leagă Minotaurul cretan. Imediat după această izbândă (de fapt, datorită ei), Tezeu devine regele cetății Atena, în locul lui Egeu. Legenda spune că Egeu aștepta pe stânci corabia din Creta, care urma să-i aducă pe fiul său învingător sau știrea morții sale în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
subcapitolul „Paltinul consacrat” (pp. 145 și urm.). 5. Răpunerea monstrului. Schiță de tipologie Am dat exemplele de mai sus cu scopul de a contura mai bine motivele mitice care compuneau probabil scenariul „inițial” al legendei lui Tezeu și a Minotaurului cretan : legarea monstrului, aducerea lui viu în cetate, sacrificarea lui. Am pus cuvântul inițial între ghilimele pentru că există posibilitatea ca nici acest nivel, evident arhaic, să nu reprezinte încă „nivelul zero” al scenariului mitic. Cu alte cuvinte, cred că rolul Ariadnei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
conține substanța narcotică pe care și-o administrau preoții și adepții zeilor respectivi. Ar fi cazul iederei și al viței-de-vie la zeul Dionysos-Bacchus- Liber, al laurului la zeul Apollo, al mirtului la zeița Afrodita, al macului la o veche divinitate cretană (110), al „ciupercii sacre” psihedelice (Teonanácatl sau Psilocybe mexicana) ingerată în ritualurile aztecilor și maiașilor (47, p. 43), al plantelor kiphos la zeul Asklepios etc. E vorba de specii de arbori și plante care „se bucură de protecție veșnică - spune
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]