178 matches
-
despre Dedal și Icar. Astfel, Dedal, arhitect și sculptor mitic grec a construit Labirintul din Creta, la cererea regelui Minos pentru închiderea Minotaurului. Minotaurul este un monstru enigmatic din mitologia greacă, jumătate om, jumătate taur, fiul adulterin al soției regelui cretan Minos, Pasiphae, născut din amorul ei cu taurul trimis în Creta de zeul Poseidon. Astfel după ce Theseus a pătruns în Labirint cu ajutorul Ariadnei, Minos a închis pe arhitectul Dedal și pe fiul său Icar chiar în acest edificiu, unde urmau
UN MIT CARE A DEVENIT REALITATE, ESEU DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353708_a_355037]
-
vieții sale curate și vrednice de numele de creștin, datorită devotamentului și dragostei profunde pentru Biserica lui Hristos și pentru semeni a fost ales pe la 710-711 arhiepiscop la Gortynei, cetate a insulei Creta. De la insula Creta va primi cognomenul de „Cretanul” sau „Criteanul”. În anul 712, când arabii au încercat asedierea insulei, Sfântului Andrei Criteanul organizează lupta de apărare a locuitorilor de aici. Sub împăratul bizantin Leon Isaurul (717-741) va fi un antiiconoclast convins. Nu știm ce l-a determinat pe
SFANTUL ANDREI CRITEANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357146_a_358475]
-
unui stejar secular icoana Maicii domnului. Mai spune că acesta aude o voce care l-a îndemnat să construiască în acel loc o biserică din acel stejar secular. O altă mărturie scrisă existentă de la 29 iulie 1745 a mitropolitului Neofit Cretanul, spune că un cioban cu numele de Radu, în timpul domniei lui Alexandru Vodă (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului, despre care amintește Paul de Alep și tăind stejarul în care a fost găsită icoana, a făcut din lemnul ei o
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
lângă urmași putrezi. Ce generație din care cultură a tras pârțul. Continuați clasă masculină fără știința femininului din propria limbă maternă. Nebunia mă cuprinde ca la o cădere yoga. Îmi alunecă hidoșeniile dinăuntru. Râd la Fănuș Neagu, plâng la Kazanzakis (cretanii lui, cretinii noștri). Mi-e milă de tradusul Octavio Paz și Argentina lui Eugen Barbu. Îl iert pe Philippide. Nu putusem în deșertul hindus să-mi reîncarnez contemporanul, pe Buzzatti, nici pe frate-meu. Rămân Eminescu. Sunt nebun dacă-l
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
XX. Atît de voit insolită e această regie modernă (avant la lettre): subiectul "barbar", contorsiunile colerice ale celor cinci bărbați goi, aparenta dezordine a dispunerii lor, tușa frustă, mai ales ea, care i-ar fi stupefiat pe marii contemporani ai cretanului din Toledo. Nu există, cred, în istoria artei, un al doilea caz la fel de răzvrătit. Ce reconfortant! Un film de-o rară cruzime (rară pentru unul ca mine ferindu-se, higienic, de grozăviile zilei, nu și pentru junii și junele care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aceste constatări se pot aduce unele îmbunătățiri. În primul rând, amintesc aici o legendă privind întemeierea cetății Poenari, pe râul Argeș (la nord de Curtea de Argeș, sat Bucșănești, comuna Corbeni, jude țul Argeș), legendă consemnată în 1747 de mitropolitul Neofit I Cretanul, în jurnalul călătoriilor sale. Manuscrisul în limba greacă, intitulat Condica de casă a prea Sfântului Neofit Mitropolitul Ungrovlahiei, se păstrează la BAR, la nr. 2106. În timpul unei călătorii - făcute de mitropolit „în eparhia noastră, în zilele prea înălțatului domn Constantin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1968, pp. 221- 262. 38. Ion Taloș, „Legendele construcțiilor de pe teritoriul României”, în Folclor literar, vol. III, Timișoara, 1972, pp. 45-60. 39. Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, Editura Minerva, București, 1980. 40. „Jurnalul călătoriilor canonice ale mitropolitului Ungrovlahiei Neofit I Cretanul”, traducere și prezentare de M. Caratașu, P. Cernovodeanu și N. Stoicescu, în Biserica Ortodoxă Română, nr. 1-2, ianuarie- februarie 1980, pp. 243-315. 41. Antti Aarne, Stith Thompson, The Types of the Folktale (FFC 184), Helsinki, 1961 (vezi tipul 825 : „Diavolul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
latini (Plinius cel Bătrân, Marcellus Empiricus ș.a.) încă în primele secole ale erei noastre. Amulete cu înscrisuri magice, analoage cu cele românești, cum ar fi cele în spirală (29, pp. 418- 420), sunt atestate la babilonieni (121, p. 57), la cretani (122, p. 160) etc., forma labirintico-spiralată fiind con- siderată din cele mai vechi timpuri ca fiind apotropaică. La români, „răvașul de leac” era fie purtat la gât de bolnav, fie aruncat pe apă, fie înghițit (ca atare sau doar cenușa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai puțin pasajul subliniat, care mi-a fost tradus de Andrei Cornea, căruia îi mulțumesc și pe această cale.) Este foarte probabil că Platon a atribuit legendarilor atlanți un ritual de inițiere și de consacrare regală, practicat în vechime de cretani și de greci. Pierre Vidal-Naquet (80, pp. 394-426) a adus argumente privind faptul că, pentru Platon, arhaica cetate Atena ar fi jucat rolul de model al utopicei insule Atlantida (110). Pentru alți cercetători (K.T. Frost, W. Brandestein, S. Marinatos, J.V.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sale, Grecia nu are nimic grecesc: limba provine de la fenicieni, religia din Orient, trecutul din civilizațiile egeene, măreția de la un erou care nu era grec. Civilizațiile miceniene, care pun primele pietre în edificarea Greciei clasice, se află în jurul Cretei; primii cretani erau orientali influențați de Egipt; civilizația miceniană atinge apogeul în jurul anului 1250 î.e.n.; peninsula este invadată de triburi precum dorienii, ionienii, eolienii, care îi resping pe micenieni și pun bazele începuturilor Greciei; acești invadatori erau asiatici, indo-europeni. Zeii greci erau
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
ursit ca, după aceasta, un astfel de om, ori să piară de mâna dușmanilor, ori să ajungă tiran și să devină lup, din om? 25. Scopul legislației, obiectivele și strategia legislatorului (Legile, 631b-631d) (Atenianul) Străine, ș...ț nu degeaba legile cretanilor se bucură de o deosebită cinstire în rândul tuturor grecilor, căci sunt legi drepte care-i fac fericiți pe aceia care se folosesc de ele, deschizându-le calea spre toate bunurile. Or bunurile sunt de două feluri, cele omenești și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Phaidros, așa cum se întâmplă lui Platon însuși când se pune pe sine în și sub condiția pustiului încă de la începutul Legilor (unde Atenianul - un străin!, adică Platon însuși autopus în postura de a-și asuma ieșirea în afara zidurilor cetății, Clinias cretanul și Megillo, lacedemonianul merg, convorbind, în insula Creta de la Cnosos la peștera și templul lui Zeus, ținta călătoriei lor). Calea e simbolică pentru Platon și în virtutea acestui simbolism devine el lup moralist. Atenianul (Platon) e sever în Nomoi, propune sancțiuni
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cnosos la peștera și templul lui Zeus, ținta călătoriei lor). Calea e simbolică pentru Platon și în virtutea acestui simbolism devine el lup moralist. Atenianul (Platon) e sever în Nomoi, propune sancțiuni față cu habitudinile insuficient raționale practicate de spartani și cretani (adică tocmai de aceia pe care Platon îi considera, înainte vreme, exemplari și, ca atare, de urmat!). E un Platon pe dos în Nomoi, unul pe care anamneza imanentă îl pune în postura lui Eulathos: poate să fie respectat, dar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Goldschmidt, V., Platonisme et pensée contemporaine, Paris, Aubier, 1970. Lachièze-Rey, P., Les idées morales, sociales et politiques de Platon, Paris, Boivin, 1938 (ed. n. 1951). Luccioni, Jean, La pensée politique de Platon, Paris, PUF, 1958. Morrow, R. Glenn, Plato’s Cretan City. A Historical Interpretation of the Laws, Princeton, New-Jersey, Princeton University Press, 1960. Mara, M. Gerald, Socrates’Discursive Democracy: logos and ergon in Platonic political Philosophy, Albany, N.Y., State University of New York Press, 1997. Blössner, Norbert, Dialogform und Argument
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
când o aruncă”), contradicția vremelnicie - perenitate se estompează într-un proces de superioară înțelegere a continuității și devenirii perpetue. Asupra motivului nestatorniciei sorții, D. va reveni în anii exilului său polonez, când traduce prologul tragediei Erophile a poetului și dramaturgului cretan Gheorghios Chortatzis, creație a barocului, cu sugestii din Tasso, dar mai cu seamă din Giambattista Giraldi Cinzio, autorul tragediei Orbecche (1541). Versurile ample, de 15 silabe, în metru iambic, ale traducerii, prefațează subiectul unei istorii în care dragostea înfruntă și
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
cortegiu bine securizat ducea la Adrianopol „poclonul haraciului”, tânărul Cantacuzino își vede de ale lui și începe „tare spudia cărții”, la Constantinopol cu chir Dionisie (care va muri, însă, peste un an și elevul va trece în ascultarea lui Gherasim Cretanul, nimeni altul decât Gherasim Blachos), „la metohul Ierusalimului”. Continuă acumulările începute în țară în casa părintească, verosimil cu profesorii de la „Schola graeca et latina” din Târgoviște, și în Ardeal, la Brașov, cu dascăli de la Colegiul reformat, în timpul refugiului provocat de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ale culturii, exemplificând nu numai influența renascentistă apuseană asupra Bizanțului, ci și încercarea de replică a acestuia, mișcarea în care s-au implicat dascăli, editori, comentatori de texte, filologi și filosofi, reprezentanții unui ideal care se prelungește până după celebrul cretan Theotokopulos, devenit la Toledo El Greco. „Sunt refugiații Koblenz-ului bizantin - scrie N. Iorga - stabiliți mai ales în Italia, și scrierile lor sunt inspirate deseori de ideea unei revanșe, cu neputință de realizat, dar care va înflăcăra multe dintre spiritele cele mai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
până picam cu capul pe masă. „Bă, Miclea, de la mine o să înveți logica, dar n-o să înveți cum să trăiești. O să te ratezi și tu ca și mine, învățând pe chelneri logica. Băă, chelner, ia vină-ncoace. Fii atent: un cretan spune: Toți cretanii sunt mincinoși. Cretanul minte sau nu minte, zii, creti!” „Pe asta o știu, dom’ profesor, zâmbea ăla, tâmp, mi-ați mai spus-o săptămâna trecută și ați zis că-i labadox și nu se poate zice nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
capul pe masă. „Bă, Miclea, de la mine o să înveți logica, dar n-o să înveți cum să trăiești. O să te ratezi și tu ca și mine, învățând pe chelneri logica. Băă, chelner, ia vină-ncoace. Fii atent: un cretan spune: Toți cretanii sunt mincinoși. Cretanul minte sau nu minte, zii, creti!” „Pe asta o știu, dom’ profesor, zâmbea ăla, tâmp, mi-ați mai spus-o săptămâna trecută și ați zis că-i labadox și nu se poate zice nimic despre el. Ha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
stupizi.” „Nu scapă nimeni. Toți sunt stupizi, În afară de dumneata și de mine. Ba, ca să nu jignesc, În afară de dumneata.” „Să știți că intră și proba lui Gödel aici.” „Nu știu, sunt cretin. Pilade!” „Dar e rândul meu.” „Împărțim pe urmă. Epimenide cretanul zice că toți cretanii sunt mincinoși. Dac-o spune el, care e cretan și pe cretani Îi cunoaște bine, e adevărat.” „Asta-i stupid.” „Sfântul Pavel. Epistola către Titus. Acum asta: toți cei care gândesc că Epimenide e mincinos n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Toți sunt stupizi, În afară de dumneata și de mine. Ba, ca să nu jignesc, În afară de dumneata.” „Să știți că intră și proba lui Gödel aici.” „Nu știu, sunt cretin. Pilade!” „Dar e rândul meu.” „Împărțim pe urmă. Epimenide cretanul zice că toți cretanii sunt mincinoși. Dac-o spune el, care e cretan și pe cretani Îi cunoaște bine, e adevărat.” „Asta-i stupid.” „Sfântul Pavel. Epistola către Titus. Acum asta: toți cei care gândesc că Epimenide e mincinos n-au decât să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
În afară de dumneata.” „Să știți că intră și proba lui Gödel aici.” „Nu știu, sunt cretin. Pilade!” „Dar e rândul meu.” „Împărțim pe urmă. Epimenide cretanul zice că toți cretanii sunt mincinoși. Dac-o spune el, care e cretan și pe cretani Îi cunoaște bine, e adevărat.” „Asta-i stupid.” „Sfântul Pavel. Epistola către Titus. Acum asta: toți cei care gândesc că Epimenide e mincinos n-au decât să se Încreadă În cretani, Însă cretanii nu se Încred În cretani, de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Dac-o spune el, care e cretan și pe cretani Îi cunoaște bine, e adevărat.” „Asta-i stupid.” „Sfântul Pavel. Epistola către Titus. Acum asta: toți cei care gândesc că Epimenide e mincinos n-au decât să se Încreadă În cretani, Însă cretanii nu se Încred În cretani, de aceea nici un cretan nu crede că Epimenide e mincinos.” „Asta-i stupid sau nu?” „Vezi și dumneata. Ți-am spus că e greu să-l identifici pe stupid. Un stupid poate lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
spune el, care e cretan și pe cretani Îi cunoaște bine, e adevărat.” „Asta-i stupid.” „Sfântul Pavel. Epistola către Titus. Acum asta: toți cei care gândesc că Epimenide e mincinos n-au decât să se Încreadă În cretani, Însă cretanii nu se Încred În cretani, de aceea nici un cretan nu crede că Epimenide e mincinos.” „Asta-i stupid sau nu?” „Vezi și dumneata. Ți-am spus că e greu să-l identifici pe stupid. Un stupid poate lua și premiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și pe cretani Îi cunoaște bine, e adevărat.” „Asta-i stupid.” „Sfântul Pavel. Epistola către Titus. Acum asta: toți cei care gândesc că Epimenide e mincinos n-au decât să se Încreadă În cretani, Însă cretanii nu se Încred În cretani, de aceea nici un cretan nu crede că Epimenide e mincinos.” „Asta-i stupid sau nu?” „Vezi și dumneata. Ți-am spus că e greu să-l identifici pe stupid. Un stupid poate lua și premiul Nobel.” „Stați să mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]