72 matches
-
dânsele nu poate scinda conținutul lor. Articolul 53 Abrogat *) ------------- *) Art. 53 a fost abrogat prin Decretul nr. 205/1950 (M. Of. 68 din 12 august 1950). Textul inițial a fost: "Dacă partea la registrele căreia cealaltă parte oferă să dea crezământ, refuză a le prezenta, judecată poate deferi acestei din urmă jurământul asupra obiectelor contestatiunei". Articolul 54 Judecată este în drept a aprecia dacă se poate atribui conținutului registrelor unui comerciant, un caracter de validitate mai mult sau mai putin mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
de faliment. Articolul 52 Registrele comercianților, chiar neținute în regulă fac proba, contra lor. Partea însă care voiește a se referi la dânsele nu poate scinda conținutul lor. Articolul 53*** Dacă partea la registrele căreia cealaltă parte oferă să dea crezământ, refuză a le prezenta, judecată poate deferi acestei din urmă jurământul asupra obiectelor contestatiunei. -------- ***) Abrogat prin Decretul nr. 205/1950 (M. Of. 68 din 12 august 1950). Articolul 54 Judecată este în drept a aprecia dacă se poate atribui conținutului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
neiertător. În aceeași orientare pidosnică, intră și turnătoriile, una mai cu moț decât alta, fie și atunci când politica a fost distructivă, praf și pulbere. Apoi, nicio justificare în timp, care dacă ar fi fost explicată poate că se ajungea la... crezământ!. Așa după cum a intuit autorul, capitolul al V-lea Nebuni și nebunii nu mută sensuri ale cuvintelor înrădăcinate în vocabularul românesc, ci creează o opoziție mai normală în funcționalitatea acestora. Totul este privit însă prin grila cazuisticii atât embrionare, cât
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
și de astă dată judele instructor ar fi declarat că nu e caz de urmărire. Această procedere ar fi atât de cutezătoare din partea judelui instructor, în urma svonului ce s-a făcut asupra bătăielor, încît stăm la îndoială a-i da crezământ și așteptăm o nouă confirmare. Atragem luarea aminte a d-lui ministru de justiție asupra acestei deplorabile și penibile stări de lucruri. Sîntem încredințați că d-sa se va gândi serios la mijloacele de vindecare, căci, atunci când justiția nu-si
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cetățeni indignați dezmințim că faptul atribuit d-lui Holban prin ziarele "Steaua Romîniei" și "Timpul" sânt pure invențiuni demne numai de calomniatori, lucru constatat de însuși procurorul. Rugăm pe înaltul guvern și pe oamenii de onoare a nu mai da crezământ acestor infami calomniatori: Iorgu Papafil; Iancu, advocat; Ion, proprietar; Pavel Gorgas; Ion Racoviță, proprietar mare; Gh. Mironescu, advocat; Inginer Vincler; Mirea N. Florescu; C. Florescu; Părcălabul D. Fruiu; Vasile Pamfil; D. Vasiliu; G. Pușcașul; Ilie Maglianu; I. Botez; G. Bălănescu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pare cam încurcat; dar putem să ne deslușim pe calea analizei gramaticale despre cele ce zice minunata telegramă. Prin urmare: "Acești infami calomniatori: iscăliții" roagă chiar ei "pe înaltul guvern și pe oamenii de onoare să nu le mai dea crezământ. " {EminescuOpX 147} Dânșii spun în capul telegramei, că "s-a atribuit niște calomnii d-lui Holban de cătră niște indivizi, unii paraponisiți, alții fără greutate socială". Noi știam că d-lui Holban i s-a atribuit cu totul altă vină
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dv. nu ați veni asemenea cu acuzațiuni. Dacă tăceți vă menajați rolul de a critica. Sunt precedente 66 și 68. Era în urma unei revoluții care zguduise țara. Sorgintea acuzațiunilor, (Armand Levy). Un pact ocult cu alegătorii din Moldova. Nu dau crezământ la ceea ce am auzit -o că trimiterea tuturor somităților partidului conservator se datorește pactului ocult între ei și alegători. E din dezmințirea adusă corpului electoral din Moldova că nu voiește a da nimic izraeliților. Nu este abis intre inteligența de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Gambetta. De-atunci încoace Gambetta și-a ținut discursul de la Cherbourg, în care apelează la justiția istoriei. "Neue freie Presse" cercetează dacă d. de Varnbueler se poate considera ca un martor irecuzabil. Foaia vieneză arată în adevăr cât de mult crezământ cată să i se dea bătrânului om de stat. Ca ministru prezident în Wuertemberg d. de Varnbueler era, ca toți colegii săi din micile state germane, adversar al Prusiei; a fost în contra războiului Prusiei cu Austria în anul 1866. După
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care-l alăturăm barzilor ce-și cântă neamul și comorile lui străbune: Credo-ul Cotnarul nu e vin, e soare viu! în cupe el vorbește de-un pământ Ce a trecut prin veacurile toate: Dureri și patimi și-al nostru crezământ. UN NUME DE POVESTE ȘI LEGEND- I Cotnari, nume de poveste și legendă, Te-au slujit cu credință marii prinți: Cantemir, Ștefan cel Mare -al Moldovei; Fosta-i altar pentru bunii părinți. II De pe dealurile dogorâte de podgorii, Soarele ia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
textului asertiv sau interogativ. Enunțul da poate relua propoziții afirmative (asertive, interogative sau imperative): „Da... visam odinioară pe acea ce m-ar iubi.” (M. Eminescu, I, p. 157), „- Tu ești Mircea? - Da-mpărate!” (Ibidem, p. 146), „Dar dacă vrei cu crezământ/ Să te-ndrăgesc pe tine,/ Tu te coboară pe pământ,/ Fii muritor ca mine.// Da, mă voi naște din păcat,/Primind o altă lege.” (Ibidem, p. 173) Adverbele modalizante 2 (modalizatorii) subiectivează enunțul din perspectiva atitudinii subiectului vorbitor față de realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acesta este: omul îndumnezeit, Iisus. Îndoindu-se și fugind de pe cruce (Duhovnicească). Jertfit întru eternitate, „singur și nemernic” (Psalm). Alături, disperarea muritorului de a nu afla așezare și odihnă: „Unde ne ducem? Cine ne primește? În poarta cui să cerem crezământ?/ Hai, calule, hai, câine, pământește,/ Să batem, frânți, cu pumnii în pământ” (Două stepe). Demiurgic, A. poate afirma accesul la Spirit prin artă: „Port în mine semnul, ca o chezășie,/ Că am leacul mare-al morții tuturor.” Odată cu astfel de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
le-a obținut prin schimbarea valorii gramaticale a unor termeni din fondul străvechi, neologisme (chaos, palid, himeric, demon), ziceri populare: "bată-i vina", "acu-i acu", "din bob în bob", "stai cu binișorul", asocieri lexico-sintactice inedite, folosirea unor forme arhaice ("crezământ", sinonim pentru "încredere"), absența podoabelor stilistice, epitetul popular ("o prea frumoasă fată"), exprimarea gnomică, aforistică (maxime, sentințe, percepte morale): Dar piară oamenii cu toți/ S-or naște iarăși oameni". Armonia și muzicalitatea versului s-a obținut prin varietatea de ritm
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
confortul mișcării, pilonii imobilizați în radiografii din brațul de contact al locomotivei, proiectul de lumini Mărășești, gara la viaductul spre Panciu, vagoanele altor garnituri, la megafon plecarea, standard feroviar, regulile de cod complică varietatea, INTERVENȚIE ÎN TEXT Nu avem, creștini, crezămînt în fața vieții! Animalele zoologice, cum sînt și marine, și ecvestre. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT somn din căldură amețitoare în fugă, stația G-ral Eremia Grigorescu, de la Mărășești pînă-n Siret se reped ciolane, pe căprării, să țină piept dușmanului la propriu, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
amarul În cale-îmi va fi troienit. Cei răi, cu ură ne-ncetată, M-au tot pândit și m-au lovit Cei buni, cu frică blestemată, Ca pe-un proscris m-au ocolit. De ce gândeam, le era teamă, Cuvântu-mi n-avea crezământ, La ce făceam, priveau cu spaimă, Parcă luptam cu mori de vânt. Când am iubit au râs de mine, Iar când am plâns s-au veselit, Nicicând nu m-au vorbit de bine Și prea adesea m-au hulit. De-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a vredniciei bunicilor și străbunicelor noastre, care se trudeau să împodobească bisericile. 86 Un covor interesant țesut în anul 1835 Unor asemenea bijuterii ale artei populare alăturăm alta urzită cu creierul - Urâtul - poezie populară: Of, urât, urât, urât! Boală făr-de crezământ, De te-ai ducen codri, duce, Ursu-n labe să te-apuce! Urâtul din ce se face? Din omul care nu-ți place. Urâtul din ce-i făcut? Din omul care-i tăcut. Cine a scornit urâtul Să nu-l
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Alexandru Candiano Popescu, veți menține ordinea iar de urmare veți raporta pe dată. Ministru de Rezbel ad-interim, Ion Brătianu“20 Bineînțeles această telegramă a fost plăsmuită la Ploiești de către Candiano-Popescu cu complicitatea altora. Maiorul Polizu n-a voit să dea crezământ acestei telegrame, s-a închis cu trupa în cazarmă și s-a împotrivit revoluționarilor foarte puțini la număr, câțiva hamali, câțiva pompieri și un număr de mahalagii. Complotul a fost descoperit mulțumită șefului oficiului telegrafic din Predeal și telegrafiștilor punctului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și metoda Schoalei de plin a ținea și la sfârșit pentru învățători buni a avea să se grijească, a prepărui... Mai departe să cere de la așa director și învățătura limbilor, să știe sârbește, nemțește și latinește și cu adeverințe de crezământ pentru vețuirea lui cea până acuma fără prihană au fără sminteală să se arate. Și cine altul întrunea asemenea calități, cine putea acoperi cu personalitatea sa exigențele cerute, dacă nu unul dintre profesorii Preparandiei arădene care aspira la o conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Este mai greu să se conceapă cauza decăderii noastre sociale ca o înlănțuire de defecte sufletești, decât ca efectul voinței unor oameni în carne și oase, care stau înaintea ochilor. De aceea, întotdeauna se vor găsi destui care să dea crezământ explicării că nouă, Românilor, ne merge rău, fiindcă avem dușmani care ne-au jurat pieirea" (Rădulescu-Motru, 1998: 220). 4. Dumnezeu (nu) învață limba română Dintre factorii care facilitează conturarea comunității, emergența și întărirea spiritului comunitar, limba este un factor care
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fericească cu un sac cu galbeni de nu l-oi putea duce! Să mă păsuiască și ei! Ce naiba?! N-oi fugi cu Țara Moldovei în straiță!... Oare Marele Domn și voievod a toată Țara Moldovei, "Buzduganul Creștinătății", n-are atâta crezământ la ei?! Juga ridică brațele către cer implorând Divinitatea într-o resemnare mută. Ca prin farmec, Ștefan se îmblânzește: Dragul meu!... Neprețuitul meu "Mare" vistiernic! Rogu-te! Mai fă o minune! Nu o dată te-ai dat peste cap, de trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
știți că-aproape este, Vine Sfântă împărăție, Nu mai are să-ntârzie. De va spune cineva: „Iată-L pe Hristos colea! înăuntru, în chilie... Sau departe-i, în pustie!” N-ascultați! Că mulți hristoși Răsări-vor, mincinoși, înșela-vor mult popor, Crezământ să nu dați lor! Precum fulgerul ivit De-acolo din răsărit Până la apus se-arată Strălucirea-i dintr-odată, Astfel fi-va-n omenire Și cu-a Fiului venire, Astfel va veni de sus Fiul Omului, Iisus, Și-or vedea
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Sa fie-aici sfârșitul oare A tot ce eu cândva visăm? Iluzii dulci, amăgitoare, Al suferințelor balsam, Ce tinereții mele crude I-ați dat încredere, avânt, Cât fost-ati voi atuncia crude Și cât v-am dat eu crezământ? De voi purtat pe drumuri oarbe Am rătăcit tot în zadar... Că însetatul care soarbe Și stropul ultim din pahar, În arsita-mi dogoritoare Sorbit-am tot izvorul viu, Pe care, vai, amăgitoare Mi-l aratara-ti în pustiu... Cand
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93290]
-
învățați, luați prizonieri, să confecționeze scrisori în numele regelui, pe care le-a adresat către toți fruntașii unguri și români. Una din aceste scrisori a fost cauza căderii lui Rogerius în prizonierat, în luna lui iulie, în regiunea Bihorului. „Căci atâta crezământ am dat certitudinii acestei scrisori - scrie el - încât, deși pe fiecare zi vedeam tocmai contrariul, totuși, fiindcă în țară a survenit nebunia războaielor, nu puteam trimite oameni care să controleze svonurile și nu puteam să credem contrariul”. O alta ar
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
c-aproape este Vine Sfânta Împărăție Nu mai are să-ntârzie De va spune cineva: Iată-L pe Hristos colea! Înăuntru, În chilie ... S-au departe-i În pustie! N-ascultați! Că mulți Hristoși Răsări-vor mincinoși Înșela-vor mult popor Crezământ să nu dați lor! Precum fulgerul ivit De acolo din răsărit Până la apus se-arată Strălucirea-i dintr-o dată Astfel fi-va-n omenire Și cu-a Fiului venire Astfel va veni de sus Fiul Omului, Iisus! Și-or vedea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
arătă cu degetul băncile bănățenilor care nu se solidarizează cu transilvănenii. D. Vasile Goldiș își părăsi scau nul trecu la Banat, de unde aplaudă mai departe. De nu aș fi văzut cu ochii mei această scenă extraordinară, nu aș fi dat crezământ la nimeni. Dar minunea se repetă și se amplifică peste puțin: toți partizanii domnului Maniu, cu șeful lor în cap, fă cură o frumoasă manifestație lui Marghiloman, care, încurajat de atitudinea noilor deputați de peste munți, făcu un discurs de jus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vărsat untdelemnul!") să afli că plicul cu scrisoarea de recomandare conținea cu totul altceva și anume: "Moftangiul care-ți aduce această scrisoare" Îmi fac o datorie amicală să-ți atrag atenția asupra acestui caraghios"Ia seama, nu-i acorda nici un crezămînt" Poate avea cîteodată spirit, dar foarte superficial și cu deosebire zevzec"" l O infamie nouă pe vechiul tipar s-a desfășurat totuși, sub ochii publicului, în săptămîna imediat următoare Tîrgului de Carte Bookarest 2004, iar victima ei a fost nimeni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]