72 matches
-
din contră, să deschid ochii și baierile minții, chiar dacă moartea este unul dintre subiectele cele mai puțin înțelese în zilele noastre, chiar dacă unii primesc aceste relatări cu ridicare de sprâncene ori le pun la îndoială, sau nu le pot da crezământ”. „Moartea nu este sfârșitul conștiinței, ci mai degrabă o existență într-un alt univers, cu alte dimensini decât cele cunoscute de noi în viața pământească. Ființa umană are o structură multidimensională și are mai multe universuri sau niveluri spirituale. Creierul
TĂRÂMUL MIRIFIC AL ÎNTÂLNIRILOR ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376752_a_378081]
-
Gambetta. De-atunci încoace Gambetta și-a ținut discursul de la Cherbourg, în care apelează la justiția istoriei. "Neue freie Presse" cercetează dacă d. de Varnbueler se poate considera ca un martor irecuzabil. Foaia vieneză arată în adevăr cât de mult crezământ cată să i se dea bătrânului om de stat. Ca ministru prezident în Wuertemberg d. de Varnbueler era, ca toți colegii săi din micile state germane, adversar al Prusiei; a fost în contra războiului Prusiei cu Austria în anul 1866. După
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acesta este: omul îndumnezeit, Iisus. Îndoindu-se și fugind de pe cruce (Duhovnicească). Jertfit întru eternitate, „singur și nemernic” (Psalm). Alături, disperarea muritorului de a nu afla așezare și odihnă: „Unde ne ducem? Cine ne primește? În poarta cui să cerem crezământ?/ Hai, calule, hai, câine, pământește,/ Să batem, frânți, cu pumnii în pământ” (Două stepe). Demiurgic, A. poate afirma accesul la Spirit prin artă: „Port în mine semnul, ca o chezășie,/ Că am leacul mare-al morții tuturor.” Odată cu astfel de
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
să fie cel ales și om întreg, Lui asemei i s-o crede fiecine dintre noi, Dușmănia, dezbinarea va intra orcînd în roi. De voiți un Domn în țară, să nu fie din pământ, Căci în el fieștecare o să puie crezământ. Oare cine-n astă lume să ne fie de folos Și ce Domn este mai mare peste lume ca Hristos? Fie unul cu dreptatea rânduit ca s-o împartă Și ce-om pune noi la cale, în războaie, fără ceartă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mulțumi cu o comedie, vană cu onoarea esterioară a prezidiului în loc de a-și mănținea cu energie pretențiile lui primitive și de a-și păstra influența pe marea cale de comunicație a Austriei spre Orient. Am pregetat dar de-a da crezământ acestei știri; ne credeam obligați la una ca aceasta față cu declarațiunile pe cari le-au făcut guvernul în cea din urmă, ședință ordinară a delegațiunilor. Ci în zadar am așteptat o dezmințire oficială sau oficioasă măcar. Două zile au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
DE LA 15 APRILIE"] "Neue freie Presse" de la 15 aprilie, st. nou, publică următorul articol, din care se vede și mai mult cât de slabe sunt toate argumentele ce ar putea aduce Austria în favoarea pretențiilor sale. De altminteri noi nu dăm crezământ celor spuse de "N[eue ] fr[eie ] Presse" sau "Romînul", ci doară numai celor nespuse de asemenea foi: Știrea că negoțierile din Paris ale comitelui Wolkenstein cu d. Barrere au avut un rezultat favorabil și că guvernul francez în curând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mult de luptat împotriva răului comun și este de dorit ca asemenea bănuieli, vătămătoare din toate punctele de vedere, să dispară pentru totdauna. Rugăm pe confrații noștri să crează că în intențiunea noastră nu a fost de a da vreun crezământ acelor știri, ci numai de a le denunța, pentru ca să poată fi dezmințite, cum au și fost în modul cel mai categoric. Confrații noștri mai observă că s-ar putea mai cu drept cuvânt să ni se atribuie nouă intențiunea de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
liniști țara măcar în mod oficios în privirea intențiilor sale? Respinge-va majoritatea acele reforme, precum părea dispusă în trecut? Aproba - le - vor unii, nu le vor aproba alții? Iată auspicii de deschidere cari par încărcate de furtună, dacă dăm crezământ semnelor de dezbinare de pîn' acum. Mulți însă înclină a admite că această dezbinare nu este decât o farsă, cu totul neserioasă în esență, de vreme ce nici pe unii nici pe alții nu-i doare capul de îmbunătățirile și reformele ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Este mai greu să se conceapă cauza decăderii noastre sociale ca o înlănțuire de defecte sufletești, decât ca efectul voinței unor oameni în carne și oase, care stau înaintea ochilor. De aceea, întotdeauna se vor găsi destui care să dea crezământ explicării că nouă, Românilor, ne merge rău, fiindcă avem dușmani care ne-au jurat pieirea" (Rădulescu-Motru, 1998: 220). 4. Dumnezeu (nu) învață limba română Dintre factorii care facilitează conturarea comunității, emergența și întărirea spiritului comunitar, limba este un factor care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și metoda Schoalei de plin a ținea și la sfârșit pentru învățători buni a avea să se grijească, a prepărui... Mai departe să cere de la așa director și învățătura limbilor, să știe sârbește, nemțește și latinește și cu adeverințe de crezământ pentru vețuirea lui cea până acuma fără prihană au fără sminteală să se arate. Și cine altul întrunea asemenea calități, cine putea acoperi cu personalitatea sa exigențele cerute, dacă nu unul dintre profesorii Preparandiei arădene care aspira la o conștiință
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cobor? Au nu-nțelegi tu oare, Cum că eu sunt nemuritor, Și tu ești muritoare? " {EminescuOpI 173} - " Nu caut vorbe pe ales, Nici știu cum aș începe - Deși vorbești pe înțeles, Eu nu te pot pricepe; Dar dacă vrei cu crezământ Să te-ndrăgesc pe tine, Tu te coboară pe pământ, Fii muritor ca mine". - " Tu-mi cei chiar nemurirea mea În schimb pe-o sărutare, Dar voiu să știi asemenea Cât te iubesc de tare; Da, mă voiu naște din
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
fierbinte, Printre gene-o strecurăm. Când războiul, peste Țară Vâlvătaia, și-o-ntindea, Ei, abia ieșeau din școală, Însă moartea mi-i pândea. Ei, pe câmpul de bătaie, Împlinit-au lucru sfânt, Că-n inimi, aveau văpaie Și în suflet, crezământ. Tot ei sunt aceia care, În luptă, când s-au jertfit, Au dus Țara, la-nălțare, Iar vrăjmașu-a fost strivit. Demnitate, moșteniră, De la bravii lor părinți Ce milenii străjuiră În Carpații-mpăduriți. Pe cruce, n-au cască rece! Le-am pus
Moment înălţător. In: BALSAM PE SUFLET by PANDELICA RADEŞ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/352_a_607]
-
nu câștigi drept mergând pe drumuri strâmbe.” Și suferința mai spuse: - Te-am încătușat, omule, ca să știi să ierți! Și pentru că fiecare este părticică din același Totuna al Trupului și Spiritului universal, face parte din aceeași plămadă de pământ, simțire, crezământ, din aceeași respirație a Marelui Timp cu menirea de ridicător al său în înțelegere, pentru că nimeni nu poate trece prin negurile sale decât suferind, trebuie să știe că fiecare este o cărămidă dintr-o clădire uriașă de simțire, cuget și
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
la urechi, își înfigea pântecul rotund în mulțime. - Arde-o, Neculai ! Îngroșând grămada, alți curioși făceau roată în jurul oratorului. Câte unul înălța gâtul pentru ca apoi, dumerit, să plece. Neculai povestea Facerea lumii. Intona apoi un cânticel despre fata „săracă, fără crezământ, hulită și orfană”... Abia când toți pustiiau locul, pleca și predicatorul, legănându-și fundul. Odată, după ce vorbise, Neculai sări peste marginea șanțului și se tologi acolo într-o râlă. Trase din traistă un codru de mămăligă, un ou copt și
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
nici mai primesc 452 {EminescuOpVI 453} Așa fire să iubesc; Geaba te legi cătră mine Că nu ai pre nime-n lume Și că de te-oi mai afla Să-ți fac atunci ce voi vre, Căci nu mai ai crezământ Căci cu totul te-am urât; Adevăr îți vorbesc Și din inimă te sfătuesc Să nu mai petreci așa pe lume, Să-ți scoată oamenii nume Ca celor de la cârciumi Ce-i chiamă din drumuri, Ce nu le ajunge unul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-mi rănesc. Lumea mea se-ntunecează, Toate în ochi îmi negresc, Num-a feții tale rază O doresc și o privesc. Ești, cum văz, spre-a mea peire Născută pre acest pământ, Căci te iubesc preste fire Și tu nu-mi dai crezământ. Nu mă mai munci în silă Nici îmi da nădejdi în vânt, Ci te-ntoarce spre mine Horărăște-mi un cuvânt. Că eu sunt gata la toate Să fac pentru-al tău amor, Poruncește că se poate Pentru tine să și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
deși „a răbda este dator”, va striga amorul lui chiar și În iad și „fiteunde” va fi. Amenințare teribilă: „Voi striga, făr-a ascunde, Că tu ești amorul meu.” Alecu are și anumite exigențe etice. Cere virtute și prieteșug curat. Reclamă crezămînt și făgăduiește statornicie. Se culpabilizează și promite Îndreptarea: „Ce feli să urmez Să vă-ncredințez Și cum să mă Îndreptez?” În fine, acest discurs Îndrăgostit, străbătut de atîtea rîuri de lacrimi și pîrjolit de atîtea flăcări, are și un personaj
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
valoros în ansamblu sub raportul realizării estetice. Simțim aici trecerea treptată sub semnul tragicului: "Toate stau sub semnul rău, Apollo". Tinerețea este supusă și ea trecerii, timpul e cel care seceră vieți: Tot atunci a fost zburare însă mai cu crezământ,/ că eu nu zburam la stele, ci zburam pe sub pământ". "Răsfrângerea de umbră" este răsfrângerea în moarte, moment când realizăm purificarea de terestru. Ideea de continuitate se raportează la un orizont spiritual tradițional: roata, focurile, vetrele, inimile: Aici, pe aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
le-a obținut prin schimbarea valorii gramaticale a unor termeni din fondul străvechi, neologisme (chaos, palid, himeric, demon), ziceri populare: "bată-i vina", "acu-i acu", "din bob în bob", "stai cu binișorul", asocieri lexico-sintactice inedite, folosirea unor forme arhaice ("crezământ", sinonim pentru "încredere"), absența podoabelor stilistice, epitetul popular ("o prea frumoasă fată"), exprimarea gnomică, aforistică (maxime, sentințe, percepte morale): Dar piară oamenii cu toți/ S-or naște iarăși oameni". Armonia și muzicalitatea versului s-a obținut prin varietatea de ritm
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în penumbră acest subiect ar avea ca unică justificare încredințarea cum că, în afară de culoarea politică ce o aducea conținutul acelor scrieri, lipsește o retorică specifică, demnă de a face obiectul unui studiu de cercetare textuală. Desigur că răspunsul este contrar crezămintelor, aceste scrieri, cu iz subversiv, sau chiar disident, distingându-se, tocmai printr-o retorică aparte. "În 1985, o suită de poeme ale ei (Ana Blandiana n. n.), încărcate cu dinamită politică, apărute în revista "Amfiteatru", alertează autoritățile. Iar, în 1988, după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
tulai și vai de mine, c-a venit domnișorul!... Apostol intră vesel, iar Petre închise ușa. În pragul odăii din fund apăru doamna Bologa, în capul gol, cu fața albă ca hârtia, uitîndu-se parcă n-ar fi îndrăznit să dea crezământ ochilor, apoi izbucni printre lacrimi: ― O, dragul mamei, scumpul mamei... Se îmbrățișară îndelung, murmurând în același timp vorbe și crâmpeie de fraze fără legătură, în care bucuria și înduioșarea își găseau descărcarea trebuincioasă. După ce se mai potoli, d-na Bologa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și de astă dată judele instructor ar fi declarat că nu e caz de urmărire. Această procedere ar fi atât de cutezătoare din partea judelui instructor, în urma svonului ce s-a făcut asupra bătăielor, încît stăm la îndoială a-i da crezământ și așteptăm o nouă confirmare. Atragem luarea aminte a d-lui ministru de justiție asupra acestei deplorabile și penibile stări de lucruri. Sîntem încredințați că d-sa se va gândi serios la mijloacele de vindecare, căci, atunci când justiția nu-si
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cetățeni indignați dezmințim că faptul atribuit d-lui Holban prin ziarele "Steaua Romîniei" și "Timpul" sânt pure invențiuni demne numai de calomniatori, lucru constatat de însuși procurorul. Rugăm pe înaltul guvern și pe oamenii de onoare a nu mai da crezământ acestor infami calomniatori: Iorgu Papafil; Iancu, advocat; Ion, proprietar; Pavel Gorgas; Ion Racoviță, proprietar mare; Gh. Mironescu, advocat; Inginer Vincler; Mirea N. Florescu; C. Florescu; Părcălabul D. Fruiu; Vasile Pamfil; D. Vasiliu; G. Pușcașul; Ilie Maglianu; I. Botez; G. Bălănescu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pare cam încurcat; dar putem să ne deslușim pe calea analizei gramaticale despre cele ce zice minunata telegramă. Prin urmare: "Acești infami calomniatori: iscăliții" roagă chiar ei "pe înaltul guvern și pe oamenii de onoare să nu le mai dea crezământ. " {EminescuOpX 147} Dânșii spun în capul telegramei, că "s-a atribuit niște calomnii d-lui Holban de cătră niște indivizi, unii paraponisiți, alții fără greutate socială". Noi știam că d-lui Holban i s-a atribuit cu totul altă vină
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dv. nu ați veni asemenea cu acuzațiuni. Dacă tăceți vă menajați rolul de a critica. Sunt precedente 66 și 68. Era în urma unei revoluții care zguduise țara. Sorgintea acuzațiunilor, (Armand Levy). Un pact ocult cu alegătorii din Moldova. Nu dau crezământ la ceea ce am auzit -o că trimiterea tuturor somităților partidului conservator se datorește pactului ocult între ei și alegători. E din dezmințirea adusă corpului electoral din Moldova că nu voiește a da nimic izraeliților. Nu este abis intre inteligența de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]