950 matches
-
să formeze comuniunea între două persoane, unirea durabilă într-un singur trup. În general, desfrânatul caută femeia pentru a-și satisface poftele senzuale, restrânge dragostea la nivel trupesc. El declară că o iubește, și aceasta de multe ori îi dă crezare, pentru că ea este o ființă care are nevoie de afectivitate din partea bărbatului. Dar dacă acesta iubește cu adevărat o femeie, îi acordă și cinstea cuvenită, nu o iubește pentru el însuși și nu o necinstește folosindu-o ca pe un
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
calculatoare performante la de două ori prețul din magazine - pentru că magazinele, în disperată concurență, practică domping-ul. Un caz asupra căruia presa n-a mai revenit. Cu pași mici, pășește îngrijorat către P.N.A. Nu ne vom pierde firea, ci vom da crezare clipului publicitar de la postul de televiziune: "Dormi și visează, P.N.A veghează". Dacă nu te vei mai trezi din som, nimic n-are să te mai doară, de nimic n-are să-ți mai pese. Și va fi problema ta dacă dincolo
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea să a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său. Cum ajunge să-L cunoască Sfanțul Ioan Botezătorul pe Hristos? Potrivit Sfintei Scripturi, Ioan Botezătorul a săltat în pântecele maicii sale, în momentul în care Elisabeta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
șir. și nu moartea mă înspăimîntă, birocrația ei. Într-adevărul nu se poate împărtăși, nu viața mi-o am în mînă, desigur moartea - prin gust de migdală - sosind printre ramuri în întîmpinarea alteia, unduind răsuflarea dar cine mi-ar dărui crezare, vara deplină-n foșnet? - lent se desprind de pe pervaz sînii tăi/ mierla săltînd, în roz ciugulind pajiștea timpul păscut de infarct, trecerea sub tăcere ce lespede - cine e lumina, cine adevărul, eu - nefiind din cei ce pun întrebări, doar cînd
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
pas cu pas. E ceva foarte special în legătură cu documentarul lui Ujică: nu există voice-over, nici comentarii din off. Regizorul a lăsat imaginile de arhivă să vorbească pentru sine, un experiment riscant care, însă, i-a reușit, dacă e să dau crezare celor care au văzut deja rezultatul: Anul acesta la Cannes “Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” a făcut ca majoritatea filmelor de ficțiune să pară banale și plictisitoare. Richard Porton, “The Daily Beast” Joi la 0ra 18.00 aveți un bun motiv
Ceauşescu se întoarce la Sala Palatului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82564_a_83889]
-
Dragoș Bucurenci Nu vreau să fiu alarmist și să dau crezare statisticilor care spun că 30% din populația adultă a României suferă de obezitate, dar e suficient să deschizi bine ochii pe strada ca să vezi că românilor le place să mănânce cam mult și cam prost. N-or fi chiar o
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
prin regulament să facă acest lucru. Și-am bătut străzile din jurul casei, vorbind vorbe, până mi-a mărturisit că nu știe unde ne aflăm, deși eram la doi pași de incintă. Contrariată de întârziere, soția sa nu i-a dat crezare, și ca să se convingă apelase la practica aborigenilor, ascultându-mi "apartamentul", pe brânci, cu cratița. Câteva luni după tic-tacul tabloului de aramă, i-am spus administratorului că în locul acestuia aș prefera să-mi aducă din primul salon de primire o
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
lui Columb - extraordinar de interesant... Prosit". Text care în nici un chip nu pune probleme de identitate. Iar în cronica dlui Pienescu sunt douăzeci și două, dacă le-am numărat bine, de asemenea trimiteri fără obiect și în pur delir. Dând crezare cronicii, mistuind-o, cititorul va socoti că ediția de mine îngrijită este catastrofală și numai dacă se întâmplă să fie un fidel cititor al dlui G. Pienescu se va amuza, ca de încă o execuție în stil. Cum că o
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
est sau pro vest. Victoria lui Dodon va fi un prim pas spre acapararea de către Kremlin a întregii puteri în stat. Vin alegerile parlamentare. Să fim siguri că Kremlinul nu va rata de această dată această șansă. I-ași da crezare președintelui Băsescu cu marea lui experiență politică că „în turul doi prezența la vot va depăși 55%, iar în aceste condiții câștigătoarea scrutinului va fi Maia Sandu...Igor Dodon nu a câștigat alegerile, deși electoratul de stânga a fost mobilizat
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]
-
abstract schematică, desprinsă din contingent, aveau o asemenea vogă în rîndurile elitei intelectuale de stînga, încît nici un fel de mărturii ale celor ce simțiseră efectele lor pe pielea proprie, inclusiv ale unor intelectuali evadați din Gulagul stalinist, nu au găsit crezare. S-a vorbit mult de cazul Kravcenko, disident avant la lettre fugit în Franța, pe care neînțelegerea și incredulitatea totală din partea mediului ambiant l-au împins finalmente la sinucidere. L-am reîntîlnit peste ani pe Kravcenko, sub nume schimbat, în
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
Elea, la începutul secolului V î.Hr.: ,,Vreau să-ți vorbesc (ci tu fii acuma cu luare aminte)/ Câte drumuri se pot gândi spre-a afla adevărul:/Unul, că este Ființă și nici va putea să nu fie;/Asta e drumul crezării (și lui îi urmeaz-adevărul);/ Celălalt că nu e Ființă, că trebuie nici să nu fie./ Calea această (ți-o spun) cercetată nu poate să fie,/Căci Neființă nu poți s-o cunoști (să încerci e zadarnic)/ Nici să vorbești despre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vorba de o capcană comunistă, în care Schechter nimerise fără să-și dea seama - nici un moment nu l-ar fi bănuit de rea-credință. Dar, cum să se întâmple una ca asta... Lui Cărăuțeanu i se părea o absurditate. Treptat, (...) dăduse crezare secretului, indispus că el, tocmai el, care era una din mâinile drepte ale celui căruia i se spunea căpitanul ..., habar nu avea." (p. 69) Martoră a confruntărilor de idei dintre Dinu și Schechter, Sisi își formulează propriile sale teorii în legătură cu
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
Elea, la începutul secolului V î.Hr.: ,,Vreau să-ți vorbesc (ci tu fii acuma cu luare aminte)/ Câte drumuri se pot gândi spre-a afla adevărul:/Unul, că este Ființă și nici va putea să nu fie;/Asta e drumul crezării (și lui îi urmeaz-adevărul);/ Celălalt că nu e Ființă, că trebuie nici să nu fie./ Calea această (ți-o spun) cercetată nu poate să fie,/Căci Neființă nu poți s-o cunoști (să încerci e zadarnic)/ Nici să vorbești despre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
zisele dezvăluiri ale ex-securistului Liviu Turcu, voci din sferele înalte de influență ale aceluiași trust de presă au contestat, indignate, veridicitatea acuzațiilor. Să nu se înțeleagă nimic - aceasta e deviza lumii în care am intrat. Dac-ar fi să dau crezare și variatelor grupuri de discuții de pe Internet, aș ajunge la concluzia înmărmuritoare că Liviu Turcu se află - și noi n-am băgat de seamă! - în avangarda bătăliei pentru înfrângerea Securității. Mă număr între cei care cred că există un Drum
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]
-
cu „celebrități”, fie ele capete încoronate sau înnobilate prin har. Lista personalităților este desigur mult mai vastă decât cele doar câteva nume prezentate aici, dar pe ea ar fi putut figura și un nume cu totul surprinzător, dacă am da crezare istoricilor Imperiului Habsburgic, cel al poetului latin Ovidiu, exilatul de la Tomis. Surprizele din arhivă În urmă cu mai bine de șaizeci de ani, în 1941, apărea la Timișoara „Timpuri de demult, oameni de demult”, volum editat în limba maghiară și
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
extremismului (oda Căpitanului și Führer-ului)? - Chestiunea este mult prea delicată: ar merita, ea singură, un studiu (sau, cel putin, un interviu întreg). Oricum, în ^99, noi avem altă perspectivă decât a marelui poet, asupra lumii/vremii sale... Să-i dăm crezare lui Ion Barbu însuși, ce-i declară, într-o patetica misiva, Ninei Cassian, în ^47, cum că 1940 e rezultatul unei "ore slabe"? Dar, prin însăși mistica-i fervoare, poemul pare-a fi, din contră, rodul unui ceas de-a
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
arate tuturor, de la vlădica la opinca, în 1940, mari nenorociri și prăbușiri de rînduieli lumești. A căpătat, deodată, darul - rar - de a cunoaște păcatele oamenilor și într-o adunare începea să denunțe faptele păcătoase ale celor care îl supărau, nedîndu-i crezare. Inclusiv ale vlădicilor preoțești, dezlănțuind, peste tot pe unde trecea, imense scandaluri. Prezicea și că vodă își va pierde tronul, neștiind că predicția să se și împlinise. Muri în satul sau. Dar autorul în loc de a încheia românul aici, îl continuă
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
conducătorul real și necontestat al politicii românești din Ardeal, începînd de prin 1903 și pînă la Unire... Lăsînd la o parte sentimentele mele de nepot recunoscător, afirm această cu toata obiectivitatea și o fac pentru că urmașii noștri să nu dea crezare minciunilor meschine care tind să diminueze rolul politic al lui Maniu, atît înainte, cît și după Unire". Așa să fie. A ajuns să-și reprezinte românii subjugați, ca deputat la Budapesta, între 1906-1910, remarcîndu-se prin intrasigenta discursurilor rostite. În 1915
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
vis... Arne: Vis-vis, sau... (Gest vag, ce vrea să sugereze o nălucire.) Paul: (Tulburat) Vis-vis... Nils: Tu crezi în vise? Paul: Nu... Arne: Atunci? Paul: Tocmai de-aia... Nils: Nu-nțeleg. Tu-nțelegi ceva, Arne? Arne: Nu. Cum să dai crezare unui lucru în care nu crezi? Paul: Nu i-am dat crezare. Am vrut doar să văd dacă există... Arne: Și există? Paul: Naiba știe. Cred că da... Nils: Dar ce dracu ai visat? Paul: Aurora boreală. Arne: Aurora boreală
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
Paul: (Tulburat) Vis-vis... Nils: Tu crezi în vise? Paul: Nu... Arne: Atunci? Paul: Tocmai de-aia... Nils: Nu-nțeleg. Tu-nțelegi ceva, Arne? Arne: Nu. Cum să dai crezare unui lucru în care nu crezi? Paul: Nu i-am dat crezare. Am vrut doar să văd dacă există... Arne: Și există? Paul: Naiba știe. Cred că da... Nils: Dar ce dracu ai visat? Paul: Aurora boreală. Arne: Aurora boreală? Dar bineînțeles că există! Nu trebuia să te ostenești săajungi până aici
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
sovietic, întâi sub cizma dominatorului, apoi în opoziție cu acesta, dar sub amenințarea sa neîncetată? Lasă aceste lucrări viitorimii portretul adevărat al fragmentului de istorie națională, o sinteză sociologică de minim realism, o concluzie cât de cât obiectivă, demnă de crezare, din care urmașii să poată reține ceva relevant pentru ziua de mâine? În primul rând, să nu uităm, nu doar categoriile enumerate mai sus au fost autorii vânzolelii în care s-a produs „îngropăciunea“, rolul decisiv în această afacere l-
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
printre cei care „nu simțim”, deoarece dă mereu dovezi de vibrație (psihologică măcar). Manifestul „insensibilității” e, pe fond, destul de trist, oricît de fatalissimă se știe Lucica: „Noi care nu simțim n-avem plăcere,/ Și nu vrem milă, și n-avem crezare,/ Noi trecem, care de război, spre zare,/ Ducînd cu ele moarte și tăcere” (Noi care nu simțim). E o ecuație corectă; Lucica știe prețul frigidității din orgoliu. Cînd iese din complexul trufiei cu dispunere spre amor, Lucica scrie cam de
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
s-a străduit să convingă opinia publică din România că Miloșevici nu a fost un Ceaușescu, ci un ales pe care Iugoslavia l-a urmat eroic, în ciuda bombardamentelor NATO. Ieșirea din prim-plan a lui Miloșevici, dacă e să dăm crezare informațiilor de pînă la această oră, s-a produs cu pistolul la tîmplă. Pistol aparținînd reprezentanților armatei, care l-au convins astfel pe fostul președinte al Iugoslaviei să renunțe le putere. Aici cred că trebuie așezată o minimă surdină asupra
Perdeaua de fum by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16708_a_18033]
-
nu e deloc un lucru bun, ci dimpotrivă, o greșeală. Un mod de a-ți rata esența individualității, de a eșua în manifestarea propriilor intenții, în urmarea propriilor dorințe. Datoria fiecăruia dintre noi este, dacă ar fi să-i dăm crezare lui Hill, să ne decoperim așa cum sîntem și mai ales cum vrem să fim, uitînd, fie și doar pentru o vreme, cum am fost învățați să fim, cum ne-au deprins cei din jurul nostru să fim. Redus la o simplă
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
spiritului uman: sociologia, filozofia, istoria, antropologia etc. Cei mai conservatori dintre criticii și teoreticienii literări protestează și astăzi - evident zadarnic - la colonizarea profesiunii lor de către alte domenii. Ce rol a jucat deconstructivismul în toate acestea? Dacă e să-i dăm crezare lui Hillis Miller, unul central. Pentru deconstructivist, literatura înseamnă înainte de orice limbaj, ce însemnase de fapt și pentru Noua Critică ori structuraliștii europeni. Pornind de la remarcă lui Paul de Man - cuvintele au o energeia uriașă care le permite să făptuiască
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]