76 matches
-
solliciter de la mère du Christ un témoignage de la volonté de Dieu. La Vierge, alors, lui apparaît le lendemain, fête de saint Charles Borromeé, une heure après minuit. Frère Fiacre entend, alors qu‘îl stationne devant une croix un petit enfant crier, Îl voit la mère de Dieu dans une lumière, couronnée, d‘une couronne impériale comme celle du pape, tenant un enfant entre șes bras. Elle lui affirme que l‘enfant n‘est pas Christ, mais le petit enfant que Dieu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Definim drept artificiale obiectele create de om. Aceste obiecte, pe care le numesc artefacte, pot fi create de om în totalitate sau pot fi obiecte naturale modificate de om. Și obiectele artificiale au valoare și pot fi evaluate după diverse crierii, de la cele de tip economic până la cele de tip estetic. Apare problema comparabilității sau echivalării valorii obiectelor naturale cu valoarea obiectelor artificiale. În principiu, este dificil să identificăm un asemenea criteriu care să permită comparabilitatea celor două tipuri de obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
baza informațiilor existente. ~ Comparația este procedeul prin intermediul căruia se stabilesc asemănările și deosebirile dintre structuri omogene în vederea enunțării unor concluzii referitoare la evenimentele trecute sau a unor previziuni pentru evenimentele viitoare. ~ Clasificarea constă în gruparea evenimentelor și tranzacțiilor după anumite crierii precise, pornind de la similitudinea și diferența dintre ele. Analiza constă în studierea sistematică a fiecărui element în parte, în vederea stabilirii contribuției acelui element la realizarea întregului. ~ Sinteza reprezintă o metodă științifică de cercetare care constă în reuniunea elementelor date la
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
yeux mourants ; Quand l’abîme inquiet rendra des bruits dans l’ombre ; Que l’enfer comptera le nombre De ses soldats audacieux ; Et qu’enfin le fardeau de la suprême voûte Fera, comme un vieux char tout poudreux de sa route, Crier l’axe affaibli des cieux. ....................................................... De l’enfer aux mortels apportant les messages, Sa main, semant l’erreur au champ de la raison, Mêlera dans sa coupe, où boiront les faux sages, Les venins aux parfums et le miel au poison
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mai mulți copii, un frate de al său fiind botezat Gheorghe. În "drumul spre Roma", această apropiere a lui George Predescu de Gheorghe Predescu, aidoma încurcăturilor cu "Numărul 6" și "Numărul 9" din "O noapte furtunoasă", avea să le încurce "crierii" băieților cu ochi albaștri de la mai multe servicii. F-503 18 ianuarie 1978 STRICT SECRET NOTĂ Privește pe Alin Săvescu, secretar II La Ministerul Afaceril Externe. ...a fost propus de către MAE în funcția de secretar II la Ambasada RS România din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
-se unor fantome pe care numai el le vede, strigă: Voi! Voi ce-ați 'nălbit poienile Moldovei! Vitejii mei! Iertați-mă! Ați crezut în mine! Și eu... eu?!... Ce am făcut cu voi?! Nu vezi?! Ți s-au aprins și crierii! Aiurezi, Măria ta! Aiurezi!... Ștefan nu-l ascultă, nu-l aude. Se agită de colo-colo șchiopătând, pradă focului ce arde în el, și, în bătaia lumânărilor ce abia pâlpâie, umbra lui, uriașă, fantastică, linge pereții, urcă pe boltă, se întinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
știam o socoteală. Da' "cel din Deal"?... Da' parcă poți să știi?... Aiasta, numai Bunul Dumnezeu ce le știe pe toate poate să-ți răspundă. Mihail înghite în sec. Boierii se prăpădesc de râs. Înghite-o, Coțofene! îl atinge Bodea. Crieri în tine nici cât într-o găină, îl zădărăște Luca. "Pe măgar îl recunoști după urechi; pe nătărău după vorbă", îl înțeapă Șendrea. Boierii râd, dar cel mai tare râde Mihail. S-o lăsăm baltă, propune Ștefan cu veșnicul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fi cazul să ieși din scena Istoriei!... O ieșire cam jalnică, pe brânci, hohotește el sarcastic. Mai multă demnitate, domnul meu! Mai multă demnitate!" Ștefane! Ești sleit... Te zbați ca marea de maluri... Arzi ca focul... Ți s-au aprins crierii... Prea-ți pui cenușă pe cap. Ai luat pe umerii tăi toată povara. Te-au lăsat singur... Toți... Era numai crucea ta? Tu ai urcat singur Golgota... Și ai îngenuncheat sub greutatea crucii... Nu crezi că e prea mult pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fătucile nelumite... Și pruncii ce se tot uită în susul drumului: "Și taica nu mai vine"... spune el gâtuit și tușește, tușește, de aproape își pierde răsuflarea. Așa-așa! Sfâșie-te! Biciuiește-te! Nu vezi? Ți s-au aprins bojocii! Și crierii ți s-au aprins! Prea le pui la inimă toate. Ascultă bătrâne! Prea-i cauți în coarne lui Vodă Ștefan aista! Și nu te mai strădui să mă afinezi cu niscai oblojeli și cataplasme mincinoase... Valea Albă a fost pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cui... cum s-o las? Tăcere... Privește fruntea însângerată, încununată de spini... Încet, încet, îngenunchează... Întinde mâinile... îi pipăie, îi mângâie fluierele picioarelor...Ridică ochii spre El și grăiește încetișor, cu umilință: Iartă-mă Iisuse, că nu știu ce spun.... Mi-s crierii aprinși... Te-am răstignit a doua oară... Credința puțină mi-a fost... Iartă-mă! Numai Tu știi ce-i în inima mea... Și Tu ai fost om și ne-ai împărtășit durerea.... De te pierd și pe Tine, eu... eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
adevărul 23. Dar care adevăr ? ne imaginăm că ar întreba Eminescu, cel văzut clar de un gânsac sau cel abia întrevăzut ca printr-o negură de Kant24?... Cel văzut de Kant, evident: lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru 25, iar această lume, spune poetul poeților (Hölderlin) într-o scrisoare din ianuarie 1799 adresată mamei sale, îngăduie activitatea poetică, cea mai nevinovată dintre îndeletniciri 26. Heidegger explică aceasta în felul următor: Liber de orice constrângeri, el (poetul, n.n.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de ex. filozofia, poezia, artele, tot lucruri cari scapă perspicacității numiților domni, dar a căror existență nu se poate nega. Se vede că autorul vrea să-nceapă de la az buchi. Într-adevăr, lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru. Nimeni nu va tăgădui că este deosebire între gânsac și câne. Privirea cânelui e inteligentă, el pricepe din lumea această o porție mult mai bună decât gânsacul; cu toate acestea amândouă aceste ființe au ochi și crieri. Lumea nu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
decât în crierul nostru. Nimeni nu va tăgădui că este deosebire între gânsac și câne. Privirea cânelui e inteligentă, el pricepe din lumea această o porție mult mai bună decât gânsacul; cu toate acestea amândouă aceste ființe au ochi și crieri. Lumea nu-i cumu-i, ci cum o vedem; pentru gânsac, cum o vede el, pentru câne item, pentru membru de la primărie - pentru Kant item. Totuși câtă deosebire între ochii de porc a susînțelesului membru și privirea adâncă a înțeleptului de la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
acestea noi presupunem că filozoful e mai cuminte decât un gânsac, ba că în problemele aceluia e mai mult adevăr decât în siguranțele acestuia. Un semn că pentr-o minte mare totu-i problem, iar pentru 75 de dramuri de crier totu-i sigur. E știut că regula pitagoreică din geometrie se numea puntea măgarilor. Puntea măgarilor pe care trebuie să treci în orice cugetare mai adâncă este: că nu putem pricepe lumea în sine, și că toată esplicarea ei este
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
știut că regula pitagoreică din geometrie se numea puntea măgarilor. Puntea măgarilor pe care trebuie să treci în orice cugetare mai adâncă este: că nu putem pricepe lumea în sine, și că toată esplicarea ei este esplicarea unor reacțiuni a crierilor noștri și nimic mai departe. Lumea-n sine rămâne un problem înlăuntrul căruia se ratăcește câte - o rază slabă, câte - o fulgerătură pe care cugetătorul adânc o-ncremenește pe hârtie, pe care, citind-o, se naște în păreții capului tău
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai luăm câteva fraze: „Am dat mai deunăzi într-o gazetă de aceste rime sunătoare și le-am citit de vreo câteva ori dupăolaltă. Ei bine, versurile acestea m-au luat cu totul în posesiune. În timpul dejunului îmi valsau prin crieri; și, când am început a-mi împătura șervetul, nu mai știam de am mâncat ceva sau nu. Din ajun încă [î]mi croisem cu multă îngrijire planul activității mele de peste zi - o tragedie cutremurătoare în romanul pe care-l scriam
O traducere a lui Eminescu din Mark Twain by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4412_a_5737]
-
They took instant and entire possession of me”, Eminescu introduce un colocvial „Ei bine” și reține foarte aproape echivalentul englezesc: „Ei bine,versurile acestea m-au luat cu totul în posesiune.”; „they went waltzing through my brain” =„îmi valsau prin crieri”; și cu mai mult accent în „o tragedie cutremurătoare” pentru „thrilling tragedy” ș.a.m.d. Să fi fost traducerea germană, pe care totuși bănuim că Eminescu a avut- o în față, atât de fidelă originalului, ca tradusă în românește să
O traducere a lui Eminescu din Mark Twain by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4412_a_5737]
-
de tăvăleală-n fulgi mototoliți, cu nimbul tuns de vechea-i strălucire, pîlpîind strîmb, lampant; se umflă brusc în aerul străpezit de lumina rece, zbate o aripă, o fîlfîie flenduros pe cealaltă, mă pocnește-n ochii zemoși, de-mi duduie crierii în țeastă ca trenu-n tunel, și-mi zice c-o lăcomie verbală strofocată-n imprecații, muiată puținel și-n oblojeli picante, săltîndu-și vocea subțiatică, coborîndu-și-o apoi în îngroșări răgușite, mă probozește, își scapă sfințenia în sudalmă lată, mă și-alintă uneori
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14998_a_16323]
-
să scape de colac, Să scape - ciripi urît, Dar ceapă nu beli săracu^: Da-n vrăji nasoale încurcat, Gealatu^ i-a venit de hac. Ștrengaru-i rupse-un os în gît. (A doua baladă) (Baladă (a II-a) a mierlitorilor) în crieri de cotoi scîrbit de pește, în creieri de rea mîță - cu dambla Mîrtan bătrîn, știrb, negru mai ales; De frica apei - știrbă, neagră, bearcă, De javră, care tot atît plătește, Și de bătrînă javră, ce-ar umbla, în balele-i
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
Emil Brumaru Amoroasei noastre dragi Eu ce-am fost odată june Iar acuma-s bou prăjit La crieri de boliciune Stau și-ți scriu cracii vrăjit Unul e o libelulă Care-n aer trece-n zbor Celălalt e o pendulă Ce mișcă prin dormitor Însă amîndoi mă-mbată Căci în viața tristă grea Mi s-a pus pe
Cântec de zvâc și alean În cinstea lui Anton Pann by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9812_a_11137]
-
de unde a apărut doamna Kovesi. De unde a apărut doamna Kovesi? Surpriză! A fost colegă de an cu Emil Boc la Cluj. A venit doamna Macovei zilele trecute și spunea, domle cum sunt sunt criteriile, zic: stați puțin să discutăm despre crierii. Că doamna Motoc a fost colegă cu doamna Macovei la Parchet la Giurgiu e una, dar faptul că doamna Macovei e fată de general la Securitate, fostul șef al Securității Giurgiu, e alta. Să știți că nu a contestat niciodată
Conexiunea dintre Macovei, Kovesi şi Iulia Motoc () [Corola-journal/Journalistic/42721_a_44046]
-
fi putut continua durată. El știa însă că de aci încolo începe decadenta. Insomnia și scrisul îl supărau, cu imaginea lor de perpetuitate. A vrut să rămîie matur. E frumos să rupi viață și să spargi pîntecul cu fecundație și crierul să-l arunci cu moarte. Cînd l-am înmormîntat, era toamnă..." Cu două zile înaintea acestui necrolog eseistic (publicat în gazeta Scenă), vorbind în Mîntuirea tot despre tragedia lui Rodion, ca poet și publicist, afirmă: Într-o epocă de neprecizie
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
la nimic. Învîrt, mereu mai dulce, în pulberi titirezul, Zarul îmi cade-n șase, ca boabele din spic, Gustos și plin de lapte mi-e-n portocale miezul. De cît rahat vi-e-n suflet, vă iese și pe gură Și pe urechi, cu crieri amestecat urît, Și laba vă mînjește scriptura c-o fiertură De moi sudori ce locul împute, porci cu rît Scurmînd pe brînci în troace umplute cu lături; Muscoi lascivi în coada vre unei iepi la menstră Sînteți deopotrivă, sub cerul
Versuri cu năduf… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6969_a_8294]
-
arată opinia cabinetului în privirea aceasta. Un singur lucru s-ar fi putut observa cu toate acestea în acest mesaj: că nimeni, absolut nimeni din toată țara n-au reclamat aceste reforme. Ele au răsărit din sorginți a priori, din crierii d-lui C. A. Rosetti; nici un ziar, afară de cel personal al d-sale, nu le-a susținut; guvernul n-a putut observa nici o mișcare a opiniei publice în favorul lor. Afirmările contrarii ale "Romînului' sunt pur și simplu neadevăruri spuse
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se-ntîmplă însă nimic rău: țăranii își lingeau degetele de plăcerea gustului celui strașnic. Spărgând crusta picioarelor, găsiră acolo un fel de măduvioare încă și mai bune. În cap, pe care-l mursecară de pomană, nu găsiră decât un pumn de crier mirosind respingător a mucegai. Cu stomacurile astfel puse la cale și veseli din cale-afară, se-apucară, cu cosoarele, să reteze bucăți din pânzele ca de corabie ale aripelor văpsite în mii de culori, chemîndu-și muierile și înconjurîndu-le șoldurile cu cergile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]