75 matches
-
cocoși au cântat de trei ori în noapte și a trebuit sa strig [...]. (Scrisoare) (Blaga, 2010 : 118) Peut-être même maintenant Ne t'écrirais-je ces lignes Mais des coqs ont chanté par trois fois dans la nuit J'ai dû alors crier [...] (Lettre) (Loubière, 2003 : 45) J'hésiterais encore peut-être à t'écrire ces lignes, mais des coqs ont chanté pour la troisième fois et dans la nuit îl m'a fallu crier [...]. (Lettre) (Pop-Curșeu, 2003 : 75) Remplacement du tiret par une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
trois fois dans la nuit J'ai dû alors crier [...] (Lettre) (Loubière, 2003 : 45) J'hésiterais encore peut-être à t'écrire ces lignes, mais des coqs ont chanté pour la troisième fois et dans la nuit îl m'a fallu crier [...]. (Lettre) (Pop-Curșeu, 2003 : 75) Remplacement du tiret par une virgule Ca să nu le sperii trebuie să te apropii de ele cântând. Vino încet. (Pluguri) (Blaga, 2010 : 107) Pour ne pas leș effaroucher, Tu dois t'avancer vers eux en chantant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
patrie/Temps apatride) (Poncet, 1996 : 180) ; " laudă somnului " (" éloge du sommeil ") " louange au sommeil " (Perspectiva/Perspective) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 185) ; " louange du sommeil " (Perspective) (Stolojan, 1992 : 75) ; " noapte întreagă " (" nuit entière ") " nuit sans faille " (Somn/Sommeil) (Stolojan, 1992 : 59) ; " a strigă " (" crier ") " bramer " În marea trecere/Dans le grand passage) (Poncet, 1996 : 94). L'attention accordée par le traducteur aux termes employés dans le texte-traduction peut être observée dans des contextes plus amples : Le verbe " a se întuneca " (" s'assombrir ", " s'obscurcir
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la terre " (Din cer a venit un cântec de lebădă/ Un chant de cygne est venu du ciel) (Stolojan, 1992 : 41) ; " leș celliers de la terre " (Du ciel est descendu un chant de cygne) (Poncet, 1996 : 104) ; Le verbe " a strigă " (" crier ", " s'écrier ") est traduit par " clamer " : Și-acum strig [...]. " " je vais clamant " (Din cer a venit un cântec de lebădă/ Un chant de cygne est venu du ciel) (Stolojan, 1992 : 41) ; L'expression " în drum " (" en chemin ") est traduite par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
solliciter de la mère du Christ un témoignage de la volonté de Dieu. La Vierge, alors, lui apparaît le lendemain, fête de saint Charles Borromeé, une heure après minuit. Frère Fiacre entend, alors qu‘îl stationne devant une croix un petit enfant crier, Îl voit la mère de Dieu dans une lumière, couronnée, d‘une couronne impériale comme celle du pape, tenant un enfant entre șes bras. Elle lui affirme que l‘enfant n‘est pas Christ, mais le petit enfant que Dieu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
mai mult Decât viață, suflet și Dumnezeu iubesc. Aceasta este taina vieți-mi ș-a purtări-mi - Roman Bodei, pricepi tu aceea ce îți spun? ROMAN Ei? și ce-mi pasă mie ce vrei să-mi spui, moșnege Care în loc de crieri ai pleavă-n cap... și care Nu ești de Domn cum nu sânt eu făcut spre a fi papă... De la copil luat-ai și pînea lui din gură... La câni ai azvîrlit-o... Sas nu-i decât un câne. [DRAGUL] Tu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și am finit necrezând în nemica. Toată religia are de fundament convicțiunea despre esistința și eternitatea sufletului omenesc, pentru aceasta esistă însă așa de puține arguminte ca și pentru adevărul legendelor. Omul e un animal ca și celelalte, are însă, crieri mai dezvoltați, o mulțime mai mare de organe pentru simțurile sale, e de trebuință dară numai viața, nu și sufletu[l]. Această viață o fi fiind focul, căci răceala e moartă. Așa m-am fost convins că sufletul e o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Faceți găuri unde știți. Am dat mai deunăzi într-o gazetă de aceste rime sunătoare și le-am citit de vreo câteva ori dupăolaltă. Ei bine, versurile acestea m-au luat cu totul în posesiune. În timpul dejunului îmi valsau prin crieri; și, când am început a-mi împătura șervetul, nu mai știam de am mâncat ceva sau nu. Din ajun încă [î]mi croisem cu multă îngrijire planul activității mele de peste zi - - o tragedie cutremurătoare în romanul pe care-l scriam
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
N. A făcut o mică eroare pe care am cores-o. Dar în rândul al doilea și-n cel următor le-a recitat corect. Atunci mi s-a părut că o sarcină mare mi se ia de pe umere. Clopoțelul chemător părăsi crierul meu și un sentiment delicios de liniște și pace mă cuprinse. Eram cu inima atât de ușoară încît îmi venea să cânt; am și cântat o jumătate de ceas întruna, pe când ne întorceam. După aceea limba mea liberată își regăsi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
arată opinia cabinetului în privirea aceasta. Un singur lucru s-ar fi putut observa cu toate acestea în acest mesaj: că nimeni, absolut nimeni din toată țara n-au reclamat aceste reforme. Ele au răsărit din sorginți a priori, din crierii d-lui C. A. Rosetti; nici un ziar, afară de cel personal al d-sale, nu le-a susținut; guvernul n-a putut observa nici o mișcare a opiniei publice în favorul lor. Afirmările contrarii ale "Romînului' sunt pur și simplu neadevăruri spuse
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
yeux mourants ; Quand l’abîme inquiet rendra des bruits dans l’ombre ; Que l’enfer comptera le nombre De ses soldats audacieux ; Et qu’enfin le fardeau de la suprême voûte Fera, comme un vieux char tout poudreux de sa route, Crier l’axe affaibli des cieux. ....................................................... De l’enfer aux mortels apportant les messages, Sa main, semant l’erreur au champ de la raison, Mêlera dans sa coupe, où boiront les faux sages, Les venins aux parfums et le miel au poison
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
povestea emoționat : - Ș-o intrat la restoran, a stat oleacă în restoran ș-o ieșit, și cân’ o ieșit din restoran celălalt l-a și pocnit în moalele capului. - Mai trăiește ? întrebă altul, gâfâind. - He, trăiește... răspunse nedecis povestitorul. Numai crieri împrăștiați... Mulțimea se scurgea pe cărări dinspre iarmaroc, vorbind tare, cu glasuri bete de femei care nechezau ca niște iepe. Un țigan pleca cu mâinile la spate, urmat de chiranda aplecată din șale, cărând în spate un tăbultoc legat cruciș
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe suflet și de aceea îi dă ghes. Pe Vartolomei nici în ziua de azi nu se știe cine l-a ucis. A fost răfuială, că și el se ducea pe la Rusoaia. Numa-ntr-o dimineață l-au găsit cu crierii scurși pe poartă. S-a așezat cu mânurile pe poartă, la măsa, cu capul pe ele, ș-așa a murit, liță ! Se uita lumea la țeasta lui, da’ el țeastă nu mai avea. - Ia lasă, mătușă, nu mai grăiți, zise
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o idee i se leagă. De-oiu muri - își zice-n sine - al meu nume o să-l poarte Secolii din gura-n gură și l-or duce mai departe PROG STOP {EminescuOpI 134} De a pururi, pretutindeni, în ungherul unor crieri Și-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri! O sărmane! ții tu minte cîte-n lume-ai auzit, Ce-ți trecu pe dinainte, câte singur ai vorbit? Prea puțin. De ici, de colo de imagine-o fășie, Vre
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de ex. filozofia, poezia, artele, tot lucruri cari scapă perspicacității numiților domni, dar a căror existență nu se poate nega. Se vede că autorul vrea să-nceapă de la az buchi. Într-adevăr, lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru. Nimeni nu va tăgădui că este deosebire între gânsac și câne. Privirea cânelui e inteligentă, el pricepe din lumea această o porție mult mai bună decât gânsacul; cu toate acestea amândouă aceste ființe au ochi și crieri. Lumea nu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
decât în crierul nostru. Nimeni nu va tăgădui că este deosebire între gânsac și câne. Privirea cânelui e inteligentă, el pricepe din lumea această o porție mult mai bună decât gânsacul; cu toate acestea amândouă aceste ființe au ochi și crieri. Lumea nu-i cumu-i, ci cum o vedem; pentru gânsac, cum o vede el, pentru câne item, pentru membru de la primărie - pentru Kant item. Totuși câtă deosebire între ochii de porc a susînțelesului membru și privirea adâncă a înțeleptului de la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
acestea noi presupunem că filozoful e mai cuminte decât un gânsac, ba că în problemele aceluia e mai mult adevăr decât în siguranțele acestuia. Un semn că pentr-o minte mare totu-i problem, iar pentru 75 de dramuri de crier totu-i sigur. E știut că regula pitagoreică din geometrie se numea puntea măgarilor. Puntea măgarilor pe care trebuie să treci în orice cugetare mai adâncă este: că nu putem pricepe lumea în sine, și că toată esplicarea ei este
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
știut că regula pitagoreică din geometrie se numea puntea măgarilor. Puntea măgarilor pe care trebuie să treci în orice cugetare mai adâncă este: că nu putem pricepe lumea în sine, și că toată esplicarea ei este esplicarea unor reacțiuni a crierilor noștri și nimic mai departe. Lumea-n sine rămâne un problem înlăuntrul căruia se ratăcește câte - o rază slabă, câte - o fulgerătură pe care cugetătorul adânc o-ncremenește pe hârtie, pe care, citind-o, se naște în păreții capului tău
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lunecă pe la un colț de casă și dispare curînd Într-un hău de negură. Însăși elementele sînt Împărțite În categorii: unele monarhice, altele republicane, altele iar comunarde... toate gata a se combate și a produce anarhie În plămîni, precum și În crieri, traducîndu-se prin junghiuri și gutunariuri lung strănutătoare.” Nu știm dacă amicul Ollănescu Își face o idee În această privință, Însă, cu siguranță, Închipuirea poetului merge, cînd e vorba de timp, spre laturile Întunecate ale lucrurilor. Veselul Alecsandri devine sumbru, superstițios
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Iezuitismul pe de altă parte consistă iarăși pe-o raționare parte dreaptă, [parte] falsă. Întemeindu-se pe teoria, subînțeleasă tacite, foarte pesimistă, că partea cea mai mare a oamenilor nu știe a face o întrebuințare dreaptă de puținele dramuri de crieri cu cari i-a înzestrat natura, că acea parte, lăsată în voia liberă a instinctelor sale, e roabă pînteceului și unealtă în mâinile șarlatanilor de tot soiul, care știu să-i lingușească patimile rele, Iezuitismul a încercat a ținea clasele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ș-a nu se vedea doi ani; lung timp pentru două inimi ce se iubesc. Ambii picară într-o tăcere și melancolie, preludiul oricărei depărțiri. George ridicând frontea-i și clătind din cap ca pentru a fugi gândurile ce-i turmentau crierii, privi pe Maria cu ochii jucând înlacremi, zise: etc. Solemnă și misterioasă este ora serei, ea te tentează contra voinței, la reverii; ni se pare a vedea în norii roșietici ce se ridic la horizonte, reviînd vii și animate toate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în odaie și cântă din flaut aria preferată de scumpa lui Marie. A doua zi-l găsi întins țeapăn pe parchet. când [î ]și reluă sensurile, deveni iar nebun; îl mai conduse iarăși în voiaj timp de un an. reviînd, crierii săi începu a se restabili; dar era trist și monoton! Oare un voiaj timp de un an i-ar fi folosit tânărului bard? [12 ianuarie 1877] {EminescuOpIX 309} CHESTIUNEA EVREILOR ["UN CORESPONDENT... "] Un corespondent din Vaslui al "Telegrafului face o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Constantinopole împreună cu Pertew-Efendi, unde vor începe tratările de pace. [9 februarie 1877] PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINICA TRECUTĂ D. POGOR... "] Duminica trecută d. Pogor a dezvoltat în sala Universităței privirea teoretică asupra materiei conferințelor din acest an. D-sa a arătat că crierul omenesc singur este deprins a reduce orice efect la cauză și orice cauză la efect, și neputând la 'nceput să pătrundă natura lor, el s-a temut de unele, au iubit pe celelalte, însă nu in abstracto, ci în formele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fenomene, ci supune cercetării însuși organul care le reproduce. Deosebind lumea de dinafară de intelectul ce o reflectează, Kant conchide că în sine lumea ne rămâne necunoscută, și nu avem înainte-ne decât rezultatul propriului nostru aparat al cugetării; că crierul este o oglindă care reflectează lumea într-un mod atât de propriu încît nimeni nu este îndreptățit de a judeca de la legile cugetării sale la legile cari domnesc universul. Astfel el disface ca un ceasornicar întreg aparatul cugetării și arată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nou sistem metafizic este materialismul. Acesta stabilește că cestiunile metafizice, neputând fi dezlegate, sunt a se înlătura cu totul, Rămâind ca esperimentele științifice și deducerile cu totul esacte din ele să înlocuiască această activitate specifică și cu totul neatârnată a crierului. Obiectul percepțiunei noastre este odată materia și pretutindenea materia, încît presupunerea că afară de aceasta n-ar mai esista nimic pare la întîia vedere justificată. În fine prelectorul aduce aminte că întrebările metafizicei nu vor avea niciodată o soluțiune suficientă, din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]