121 matches
-
consumul de droguri prin intervenții specifice derulate în parteneriat cu ANCPDDA și unitățile din subordinea Ministerului Sănătății; ... 3.1.3. Abordarea nevoilor criminogene privind abuzul de alcool prin intervenții specifice derulate în parteneriat cu MS sau alte autorități competente; ... 3.1.4. Abordarea nevoilor criminogene privind dependența de jocuri de noroc, prin intervenții specifice derulate în parteneriat cu MS sau alte autorități competente; ... 3.1.5. Integrarea în sistemul de educație sau în sistemul de formare profesională a persoanelor aflate în evidențele serviciilor de probațiune prin intervenții
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
nivelului de acceptare și sprijinire a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile, în vederea creșterii nivelului de informare cu privire la riscurile adoptării comportamentelor delincvente, a pregătirii specialiștilor în domenii-cheie ale activității de prevenire - recunoașterea semnelor tulburărilor mintale, abordarea nevoilor criminogene privind consumul de droguri și substanțe interzise și a altor tipuri de dependențe, creșterea nivelului de acceptare și popularizarea măsurilor și sancțiunilor neprivative de libertate. ... 3. Dezvoltarea colaborării interinstituționale în vederea sprijinirii grupurilor vulnerabile prin adoptarea și operaționalizarea unor protocoale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
ISF ... Măsuri de dezvoltare 1. Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative, care va integra informațiile provenite de la Poliție, Jandarmerie, Poliție de Frontieră, IGI și ISU, pentru anticiparea amenințărilor și intervenții coordonate, în special în zonele cu risc criminogen, porturile și regiunea Mării Negre ... 2. Elaborarea unei strategii de creștere a prezenței MAI în comunități prin „poliția de proximitate“, în special în zonele rurale și urbane marginalizate, cu accent pe prevenție și dialog ... 3. Dezvoltarea capacității de efectuare a
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
de prevenire a criminalității reprezintă ansamblul măsurilor adoptate de societate, menite să reducă ori să contribuie la reducerea criminalității, a prejudiciilor cauzate de aceasta, prin împiedicarea directă a acțiunilor infracționale și/sau prin politici și intervenții destinate eliminării sau diminuării potențialului criminogen și a cauzelor ori condițiilor care generează sau favorizează criminalitatea. ... 78. Accentuarea importanței acestui segment, recunoscut ca un instrument central în sistemul de aplicare a legii, atât la nivel național, cât și internațional, este un răspuns firesc, adaptat schimbărilor pe
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276419]
-
acestei cercetări longitudinale: Timpul zilnic petrecut în fața televizorului în jurul vârstei de 14 ani și implicarea în acte de delincvență violentă către 16 ani au un indice ridicat de corelație, în condițiile unor factori contextuali: carențe educative; locuirea într-un cartier „criminogen”; venit familial redus; tulburări psihice frecvente. Expunerea la TV mai mult de 3 ore pe zi în jurul vârstei de 14 ani mărește semnificativ propensiunea tinerilor (băieți) să comită ulterior agresiuni fizice și încăierări, între 16-22 ani; expunerea mai îndelungată la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de asistență socială”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 7-8, iulie-august 1927, pp. 242-244. Manuilă, Veturia, „Femenismul și familia”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr. 3, martie 1928, pp. 92-96. Manuilă, Veturia, „Importanța cunoașterii factorilor sociali și biologici criminogeni În asistența delicvenților minori”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 4, aprilie 1936, pp. 7-10. Manuilă, Veturia, „Rolul femeilor În asistența socială a familiei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 1, ianuarie 1927, pp. 24-26. Manuilă, Veturia, „Situația femeii În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
agresivității, ridicând în același timp aspecte etice privind modalitățile de intervenție și prevenție. I. Victimologie concept, obiect de cercetare și acțiune. Victimologia reprezintă disciplină sștiințifică care se ocupă cu înțelegerea raporturilor care se stabilesc între victima și agresor în cadrul complexului criminogen.Victimologia este un complex relatțional, având o delimitare ce operează în cadrul raportului dintre o formă de agresiune și efectul consecințelor acesteia, confirmate de existența unei victime și a situației de victimizare a ei. Dintre numeroasele aspecte ce țin de relația
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
a tânărului cu mediul familial și social, pentru a explica conduita delincventă a acestuia. Deși incidența mare a fenomenului delincvenței este foarte mare În familiile dezorganizate, nu poate fi susținută ideea conform căreia familiile dezorganizate În sine ar fi neapărat criminogene. Chiar dacă conform studiului, 55% din tinerii delincvenți provin din această categorie de familie, nu se poate trage și susține concluzia că orice familie dezorganizată aduce după sine În mod automat conduita delincventă a copiilor. Această idee este susținută prin faptul
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
și condiționărilor obiective și subiective, generale și sociale dintre diverși factori interni (care țin de personalitatea tânărului) și externi (de natura economică, socială, culturală), care concură la configurarea ”carierei” delincvente a unor adolescenți și tineri. Asemenea factori cu implicație în ”criminogena” mai puternică erau reprezentați de: socializarea discordantă sau chiar ”negativă” realizată în anumite familii din care au provenit minorii delincvenți, caracterizată de conflicte grave și repetate între părinți și între părinți și copii, lipsa de afectivitate și comunicare, abandon familial
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a familiei acestuia; nivelul de interdependență a disfuncțiilor activităților educative și eșecurilor socializării; nivelul de intensitate și forma abaterilor de la normele de conviețuire socială și a actelor de încălcare a legii de către minori și tineri. Dintre factorii sociali cu influențe criminogene, modelul evidențiază ca fiind mai importanți: eșecul socializării sau socializarea discordantă și negativă în familie; gradul scăzut de pregătire și adaptare școlară (eșec, abandon școlar); nivelul scăzut de integrare profesională sau integrarea profesională „negativă” (absenteism, indisciplină, fluctuație potențială) Conform datelor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
responsabil de masacrul multor sute de milioane de ființe umane, nu l-a făcut în numele unui principiu de discriminare rasială”, ceea ce - în anumite cazuri - este fals (Revel, 1998, p. 231). Aceste argumente, „invariabil aceleași”, constau în „a nega natura intrinsec criminogenă a comunismului” sau în „a reclama cu zgomot mare deschiderea unei alte cărți negre, aceea a capitalismului” (Talaban, 2000; Todorov, 1995; Volkoff, 1991; Watson, 1999). O altă stratagemă de rezistență constă în referirea doar la „deviații”. Contribuția esențială în acest
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de viol. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime Își aveau rezidența În mediul rural, mediu considerat, de regulă, ca fiind mai puțin ,,criminogen” și, implicit, ,,victimogen”, comparativ cu cel urban (figura 6). Fig. 6. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Mediul rural deține ponderi superioare celui urban În privința
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor cu violență din mediul familial relevă, Încă o dată, faptul că, În prezent, mediul rural devine tot mai ,,criminogen”, comparativ cu cel urban, și că În interiorul familiei din rural există și se declanșează cu mult mai multe violențe și agresiuni, rezultate cu victime umane, decât cele care se produc În cadrul familiei din urban. Un indicator la fel de relevant privind evoluția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt cele de vătămări corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, În momentul de față, În multe familii există o puternică Încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și violente comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și tipuri de delicte, minorii victime ale delictelor cu violență sub vârsta de 14 ani sunt, Într-o proporție alarmantă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
personalitate sunt implicați, de multe ori, în comiterea delictelor cu violență, comportamentul agresiv fiind adesea consecința unor stări de frustrare individuală resimțite de anumite persoane. 4. Consumul de alcool, care precedă în multe situații acțiunea violentă, reprezintă o condiție (ocazie) criminogenă favorizantă. 5. Între mobilurile urmărite de agresori, cele mai frecvente sunt jaful, răzbunarea, gelozia (în cazul omorurilor și al tâlhăriilor), satisfacerea unor instincte sexuale (în cazul violurilor) etc. La rândul lor, victimele delictelor cu violență sunt reprezentate de acele persoane
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de 90% victimele violurilor. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime își aveau rezidența în mediul rural, considerat, de regulă, mai puțin „criminogen” și, implicit, „victimogen”, comparativ cu cel urban (vezi figura 6). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 6. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor comise cu violență din mediul familial relevă, încă o dată, faptul că, în prezent, mediul rural devine tot mai „criminogen”, comparativ cu cel urban, și că în interiorul familiei din rural există și se declanșează mai multe violențe și agresiuni rezultate cu victime umane, decât cele care se produc în cadrul familiei din urban. Un indicator la fel de relevant privind evoluția victimelor delictelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ponderile destul de ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt vătămările corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, în momentul de față, în multe familii există o puternică încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și violente comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și tipuri de delicte, minorii sub 14 ani sunt, într-o proporție alarmantă de aproximativ 80%, victimele unor omoruri comise
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
infractor și societate; cel puțin teoretic, penitenciarul este reconstruit pe ideea că respectarea demnității umane, reabilitarea deținuților și reintegrarea lor în societate sunt la fel de importante ca funcția de supraveghere. În pofida acestor schimbări, numeroși critici continuă să considere penitenciarul o sursă criminogenă, recomandând aplicarea cu precauție a sancțiunilor privative de libertate. Lor li se opune constatarea că aplicarea sistemului sancțiunilor alternative („instituția probațiunii”) n-a adus modificări semnificative în ceea ce privește rata infracționalității și recidiva. * * * Tema acestui studiu o constituie modul de organizare a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
facilitează trecerea din sfera posibilului în cea a realului în cazul unei infracțiuni concrete. Intervenția oportună și eficientă este strâns condiționată de înțelegerea faptului că dinamica interacțiunilor interne și externe, actuale sau de perspectivă, a factorilor biopsihosociali marcați de influențe criminogene, determină o gamă variată de posibilități prezente sau viitoare ale apariției și manifestării fenomenului infracțional. Granițele dintre posibilul și imposibilul infracțional sunt relative, deoarece evoluția stărilor de manifestare are un caracter concret și reprezintă expresia conținutului intern și a variabilității
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ca și noncriminalii, dar ei se disting de alții deoarece comiterea crimei este expresia unei diferențe de grad, deci cantitativă și nu calitativă; există o diferență de grad între psihismul criminalilor și acela al noncriminalilor (J. Pinatel, 1956). Periculozitatea actului criminogen apare odată cu conceperea mentală a acestuia, urmând cu punerea în fapt a omorului și se finalizează cu atitudinea individului față de comiterea acestuia. Maniera de punere în practică a "planului omocidar" variază în funcție de starea de frustrație resimțită de subiectul individual, de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sensibile din regiunea pariziană are, cu siguranță, efecte asupra sentimentului lor de apartenență la școală. Fuga "creierelor" nu se face numai din Franța spre Statele Unite... Ea se produce și dinspre școlile populare. Efectul instabilității echipelor, determinată de recrutarea națională, este criminogen: instabilitatea echipelor și climatul școlar degradat determină victimizări mai frecvente și mai intense. Evaluarea planului Allègre de către noi a demonstrat-o: mijloacele suplimentare nu servesc la mare lucru când turnover-ul profesorilor este atât de mare încât afectează climatul școlar. O
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școlile dificile și un turnover delirant, a cărui nocivitate e dovedită de cercetări (Soule et al., 2003). Nicio altă țară din lume n-ar putea accepta o asemenea instabilitate a echipelor didactice, despre care nu ezit să spun că e criminogenă. Sociologic, acest turnover este receptat ca o expresie a disprețului și respingerii sociale. 5. Izolarea este legată și de o absență globală a formării pentru lucrul în echipă în ciuda unor tentative interesante, bineînțeles și chiar de o absență a formării
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prin cercuri internaționale, lăudându-se aceste planuri, uneori la ani buni de la dispariția lor! Am avut această experiență în Brazilia. În fine, ultimele schimbări din Franța nu îndeamnă deloc la optimism. În legătură cu violența în școală, a fost instituită o politică-spectacol criminogenă. Un exemplu: "revenirea la pedepsele colective", anunțată cu surle și trâmbițe de un ministru al educației și introdusă într-un text reglementar. Ne vom aminti doar că dreptul precizează că "nimeni nu poate fi pedepsit pentru o greșeală pe care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Se va ține cont, de asemenea, de atașamentul afectivo-emoțional intens la delir sau ideile delirante, cât și de accentuarea ideilor delirante cu exaltări reacționale în cursul episoadelor productive. La cei pasionali, accesarea la stadiile de asentiment formulat, reprezintă un indice criminogen important (De Greff, 1973); același lucru este valabil și în cazul amenințărilor de ruptură a unei relații obiectuale pregenitale care este întâlnită în cazul unor pacienți psihotici sau prepsihotici (Benezech, 1978). - absenta sau ineficiența terapiei reprezintă unul din elementele peiorative
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]