64 matches
-
pe care le prezentăm succint. Orientarea clasică localizează cauzalitatea devianței și crimei la nivelul libertății de voință a individului de a alege între "plăcerea" ce decurge din comportamentul deviant sau din încălcarea legii și sancțiunea penală. Orientarea antropologică (medicul și criminologul italian Cesare Lombroso) conferă factorilor biologici-ereditari o importanță hotărâtoare în geneza crimei și devianței, cauzele acestora rezidă în diversele anomalii și deficiențe anatomo-fiziologice ale organismului individului infractor sau deviant. Orientarea psihiatrică și psihologică consideră că geneza actului deviant și infracțional
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
contextul acestor teorii, devianța nu este considerată a fi un produs direct al structurilor sociale, ci un comportament învățat care este transmis cultural prin socializare. Cea mai influentă din aceste teorii este teoria asocierii diferențiale care a fost dezvoltată de criminologul american Edwin Sutherland între anii 1920 și 1930. Teoria asocierii diferențiale. Această teorie pleacă de la explicațiile teoriei subculturii care consideră că oamenii nu au comportament deviant deoarece ei sunt personalități antisociale sau nesocializate; aceștia sunt devianți deoarece învață și se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
același timp, el este mai dependent de influențele ambiante familiale și sociale: dacă aceste medii sunt conflictuale, sau dacă îl expun pe minor unor repetate pedepse și privațiuni, atunci ele deschid drumul spre diferite acte și atitudini antisociale. Pentru majoritatea criminologilor, explicația actelor infracționale ale minorilor trebuie legată de procesul perturbării timpurii a relațiilor copil-părinți, copil-școală, copil-societate, adică în diferitele sentimente de frustrare pe care aceștia le-au resimțit la o fragedă vârstă. Psihologii atrag atenția asupra faptului că aceste eventuale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Jost mă lăsase să plec În toiul unui interogatoriu care de-abia dacă durase o oră. Nu m-ar fi putut convinge nimeni că el a crezut tot ce Îi spusesem eu, În ciuda faptului că se prefăcea c-ar fi criminolog. Îi cunoșteam reputația și nu era aceea a unui Sherlock Holmes din zilele noastre. Din ce auzisem despre el, Jost avea imaginația unui cal castrat care trage căruța. Era cu totul contrar convingerilor sale să mă elibereze În baza unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Atunci, pe lângă Mămica Veșnic Absentă și Mămica Urlătoare, Emily va putea adăuga și Mămica Incapabilă Să Facă Eforturi. Peste douăzeci de ani, când fiica mea va fi arestată pe domeniul Palatului Bukingham pentru tentativă de răpire a regelui, un psiholog criminolog va apărea la știri și va declara: „Prietenii consideră că problemele psihice ale lui Emily Shattock datează de pe vremea când mama sa, o prezență obscură În viața ei, a umilit-o În fața colegilor de clasă cu ocazia unei serbări de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Victimizaretc "Victimizare" Dinamicile victimizării constituie obiectul victimologiei. Această disciplină, văzută de unii ca o ramură a criminologiei (Henting, 1972), s-a dezvoltat pornind de la studiile lui Benjamin Mendelsohn care, Încă de la sfârșitul anilor ’30, atrage atenția juriștilor și criminologilor asupra importanței investigațiilor și analizelor referitoare la victime, la caracteristicile lor, la posibilitatea de a le clasifica și la interacțiunile acestora cu agresorii lor (Calderon, 1990). ν Considerat unul dintre părinții disciplinei, Mendelsohn consideră că aceasta ar trebui să se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
concepții în care disprețul și sfidarea regulilor comportamentale îndeamnă la acțiuni nesocotite, la schimbări de atitudini periculoase, euforice, isterice, exaltate, melancolice; victima neparticipantă, care adoptă posibilitatea de a-și controla comportarea, acceptând doar actele cu semnificatii cunoscute. În anul 1977, criminologul american S. Schafer, în volumul „Victimology. The Victime and His Criminal”, clasifică victimele astfel: victime fără relații anterioare cu criminalul, deci fără a-l cunoaște, fapta fiind imputabilă doar agresorului; victime provocatoare, doar provoacă, cu intensități diferite de la un caz
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Această perspectivă este reflectată nu doar în rândul economiștilor, care atrag atenția asupra factorilor demoralizatori ce izvorăsc din pragurile democratice cu care se confruntă investitorii de peste hotare, dar și în rândul administratorilor publici (de exemplu Caiden și Caiden 1977) și criminologilor (precum Klitgaard 1991; Leiken 1996). Criminologii în special arată că corupția politică instituționalizată la nivel înalt este o sursă a criminalității financiare și a celei organizate, a ineficienței administrative și a corupției judiciare. La urma urmelor, dacă criminalii își pot
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
rând, era necesară o lucrare de sinteză în limba română, datorită interesului crescut al tinerilor pentru tulburările de personalitate. Psihiatrii români se întâlnesc de mai mulți ani la simpozioane de profil împreună cu psihologii. Dezbaterea problematicii necesită și colaborarea sociologilor, juriștilor, criminologilor, antropologilor, eticienilor, filosofilor. Apoi, cărțile privitoare la tulburările de personalitate au apărut și apar aproape numai în universul științific anglosaxon. În Europa, în afară de cartea clasică a lui Tyrer - din Marea Britanie -, se poate cita o sinteză franceză și unele încercări germane
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
bună din timp jurnalisticii, literaturii, muzicii și artelor. Dintre profesorii săi de la universitate, o impresie deosebită au făcut, însă, asupra sa, concepția gânditorului marxist Antonio Labriola, după care voința individuală și eforturile colective ale oamenilor împing societatea înainte, precum și de criminologul, gânditorul monist antimaterialist Enrico Ferri, care susținea că succesul unei revoluții depinde de voința si entuziasmul oamenilor, și în sfârșit, filozoful liberal Benedetto Croce. Sub înrâurirea acestuia din urmă, și-a cristalizat Jabotinski la Roma și vederile sale democrat-liberale, inclusiv
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
(în ) n. 4 martie 1958, satul Sofia, raionul Drochia, Republica Moldova Profesor universirar, doctor conf. în drept,Rector al "Institutului de Științe Penale și Criminologie Aplicată" (Institutul de Criminologie din Chișinău, Republica Moldova), Președinte al Asociației Criminologilor din Republica Moldova, este o personalitate bine cunoscută în învățământul juridic și în știința juridică, fiind unul din întemeietorii și propagatorii activi ai criminologiei autohtone și primul deținător al diplomei de jurist-cercetător în criminologie din Republica Moldova.Pe plan științific aportul dlui
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
avînd drept sarcină educația internaționalistă. Activitatea cu studenții din alte țări și duhul democratic ce persista în organizațiile comsomoliste primare îl face să pună la îndoială multe lucruri ce țineau de sistemul socialist, care trebuia să fie perfecționat, în viziunea criminologului în formare, și eliberat de conducătorii care și-au pierdut simțul realității. Colonelul Gorbuza a fost cel care, după ce îl ascultă cu atenție, îl roagă, ca pe un fiu, să nu-și exprime în public gândurile ce îl frământă, măcar
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
de cercetător științific cu specializare în criminologie. Teza de doctorat o va susține mai tîrziu, mai exact în 1992, după prăbușirea Uniunii Sovietice și a sistemului comunist. 1986-1991 Participă activ în lucrările Biroului criminologic coordonator al U.R.S.S., condus de criminologul Azalia Dolgova. În octombrie 1991 în baza acestuia este fondată Asociația de criminologie a U.R.S.S., al cărui membru devine. 1991-1999 Începe activitatea la Academia Națională de Polițe „Ștefan cel Mare”, recent constituită în tînărul stat independent - Republica Moldova. Exercită funcțiile
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
Valeriu Bujor a exercitat funcția de lector, prima treaptă în ierarhia universitară (funcția de lector-asistent nu exista) chiar și după susținerea tezei de doctorat, timp de încă un an de zile. Va fi o perioadă dificilă, dar „interesantă”, după aprecierea criminologului, căci „totul ce se făcea se făcea ca prima oară, cu greșeli, eșecuri și pierderi, dar a fost o experiență extraordinară, care mi-a servit din plin mai târziu”. În calitate de secretar al Consiliului didactico-științific al Academiei Naționale de Poliție (1993-1994
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
După distrugerea Universității de Criminologie se angajează ca profesor universitar interimar la catedra Drept Public a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, unde activează pînă în prezent. 2004 Din acest an și pînă în prezent este președinte al Asociației Criminologilor din Republica Moldova. 2004 În condițiile unei obstrucționări intransigente și sistematice pe meleagurile natale, pleacă peste hotare, mai exact în Ucraina, la Institutul de Transport Fluvial din Ismail (sudul Basarabiei), unde deține următoarele funcții: 2006 În cursul acestui an, activează în cadrul
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
Tînărul Bujor este ales, în perioada studiilor, în Comitetul comsomolist al instituției elitare de anchetatori, fiind responsabil de activitatea de profilaxie în rândurile minorilor din orașul situat pe malurile fluviului Volga. În anul trei ascultă cursul de criminologie ținut de criminologul Dimitrie Sokolov. Influența cursului de criminologie și activitatea cu minorii delincvenți îl face să se intereseze de problematica criminologică. În anul III de studii (1982), vine cu primul raport științific la o conferință anuală a cursanților, eveniment care se va
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
interesat pe șeful Catedrei de criminologie și profilaxie a infracțiunilor, colonelul Anatolii Gorbuza, care m-a invitat să particip la lucrările seminarului criminologic pe care dumnealui îl conducea. Acest eveniment a fost decisiv în formarea mea de mai departe ca criminolog.”" După absolvire, este repartizat la serviciu în Ș.S.A.P. a M.A.I. al U.R.S.S., fiind unicul moldovean care s-a învrednicit de o asemenea apreciere. Aici își începe activitatea didactică în domeniul criminologiei, mai întîi ca lector cumulard
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
lector cumulard, iar apoi ca lector titular la Catedra de criminologie și profilaxie a infracțiunilor. Întrucît era arhidificil a găsi literatură criminologică, în afară de câteva manuale întocmite conform dogmelor ideologiei comuniste, unica sursă de inspirație criminologică erau discuțiile private, la fazenda criminologului Anatolii Gorbuza. La catedră domnea o atmosferă creativă, care devenea însă tot mai tensionată. Criminologii se împărți-se în două tabere: cei care promovau o nouă criminologie bazată pe paradigma sociologică (Gorbuza, Bolișakov și Bujor) și cei care apărau criminologia
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
studiez criminologia la Moscova.” Pe atunci Valeriu Bujor, probabil, nici nu bănuia că discuțiile criminologice incendiare vor reizbucni, ba chiar se vor inflama, la decenii după prăbușirea comunismului, deja la baștină, doar că pe baricadele opuse se vor afla nu criminologi, ci penaliști, criminaliști, procesualiști și alți juriști specializați în domeniul penal, iar în vîltoarea evenimentelor vor fi purtați, de această dată, elevii săi, noua generație a criminologilor, formată în perioada de tranziție, postcomunistă . Devine aspirant la 1 octombrie 1988, în cadrul
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
comunismului, deja la baștină, doar că pe baricadele opuse se vor afla nu criminologi, ci penaliști, criminaliști, procesualiști și alți juriști specializați în domeniul penal, iar în vîltoarea evenimentelor vor fi purtați, de această dată, elevii săi, noua generație a criminologilor, formată în perioada de tranziție, postcomunistă . Devine aspirant la 1 octombrie 1988, în cadrul Catedrei de criminologie și organizare a activității de profilaxie a infracțiunilor, precum și ascultător la cursurile specializate din cadrul Facultății de pregătire a cadrelor didactico-științifice a Academiei Ministerului Afacerilor
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
la 1 octombrie 1988, în cadrul Catedrei de criminologie și organizare a activității de profilaxie a infracțiunilor, precum și ascultător la cursurile specializate din cadrul Facultății de pregătire a cadrelor didactico-științifice a Academiei Ministerului Afacerilor Interne al U.R.S.S. Catedra era condusă de criminologul Anatolii Alexeev, care mai tîrziu va deveni comandant al Academiei. Tînărul criminolog se pomenește într-o atmosfera academică creativă. Îi are ca profesori, consultanți sau îndrumători pe criminologii și penaliștii Alexeev, Babaev, Igoșev, Grișanin, Minkovskii, Pobegailo, Rivman, Gauhman, Solopanov, Pleșakov
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
de profilaxie a infracțiunilor, precum și ascultător la cursurile specializate din cadrul Facultății de pregătire a cadrelor didactico-științifice a Academiei Ministerului Afacerilor Interne al U.R.S.S. Catedra era condusă de criminologul Anatolii Alexeev, care mai tîrziu va deveni comandant al Academiei. Tînărul criminolog se pomenește într-o atmosfera academică creativă. Îi are ca profesori, consultanți sau îndrumători pe criminologii și penaliștii Alexeev, Babaev, Igoșev, Grișanin, Minkovskii, Pobegailo, Rivman, Gauhman, Solopanov, Pleșakov ș.a. În afară de aceștia, participînd la ședințele Biroului criminologic coordonator din U.R.S.S.
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
care au permis să mă pregătesc de susținerea tezei. Motivul era că teza o va susține nu pur și simplu Bujor, ci reprezentantul Academiei Naționale de Poliție și al Republicii Moldova. Prin susținerea tezei am fost stigmatizat (și definitiv format) ca criminolog profesionist. Persistau toate elementele necesare pentru a recunoaște acest fapt: autoaprecierea ca criminolog, pregătirea criminologică profesională, susținerea tezei și primirea diplomei de cercetător.” Revenit la baștină, Valeriu Bujor își pune în aplicare, cu ardoare, abnegație și tenacitate, visul de a
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
admirat pentru gîndirea sa profundă, critică și plină de originalitate. Este primul specialist, nu numai care posedă diplomă de criminolog, ci și care se autodefinește ca criminolog . Actualmente putem vorbi, grație eforturilor premergătorului criminologiei autohtone, despre o pluralitate stabilă a criminologilor. Mai mult decît atît, pe lîngă criminologi de facto, deci, care au îmbrățișat domeniul criminologiei drept activitate de bază, au apărut și criminologi de jure, adică specialiști cu diplome respective. Conștient de imposibilitatea existenței unei școli de criminologie fără un
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
care într-o teză de doctorat a abordat problema esenței criminalității organizate . Lansează în circuitul criminologic o legitate criminologică , noțiunile: forme de manifestare a infracționalității de grup , un coeficient al violenței și un coeficient al destructivității criminale . De altfel, interesele criminologului se răsfrâng asupra întregii problematici criminologice, în cele mai frecvente cazuri antrenați fiind și discipolii săi. Aria intereselor savantului a depășit criminologia, Valeriu Bujor realizînd o serie de studii în dreptul penal și teoria generală a dreptului , vine cu propuneri de
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]