40 matches
-
că starea sănătății morale a deținuților se alterează, cînd ținuta lor umană se deteriorează. Și apoi, și tu puteai ajunge în situația lor. Aproape toți oamenii comit cel puțin o dată în viață fapte pedepsite de lege este concluzia unui mare criminolog și sociolog canadian, Marc Leblanc: "Toți sîntem afectați de morbul păcatului. Ce a comis deținutul zace în inima atîtor oameni liberi cărora le lipsește nu potențialul, ci circumstanța favorabilă, iar apoi circumstanțele identificării sale ca infractor. Deținutul este doar un
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
În 1921 apare lucrarea ,,Crima ca destin" al lui Johannes Lange. Acesta studia factorul eredității în delincvența gemenilor. Teoria complementelor cromozomiale xxy, xyy a fost determinată de studiul lui Goring. Pornind de la teoria lui și profitând de evoluția geneticii unii criminologi au pus crima pe seama dezechilibrelor cromozomiale (Jacobs, P., Brunton, M., Melville, M., Brittain, R., McClemont, W., 1965). Influența eredității asupra delicvenței a fost studiată și prin prisma teoriei adoptivilor (Amza, T., 2000) conform căreia copiii infractorilor adoptați în familii integrate
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
membrilor unei familii este important pentru dezvoltarea minorului deoarece acesta intra în contact de mic cu tipologii umane diferite cu care este obligat să comunice și nu în ultimul rând prin modul de împarțire a drepturilor și responsabilităților familiale. Unii criminologi consideră copilul unic mai puțin predispus spre delicvență decât copiii cu număr mare de frați. Motivul se pare că este determinat de scăderea autoritații în familiile cu mulți copii. Pe de altă parte în literatura de sociologie a devianței se
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au efectul pe termen lung de a evidenția membrilor societății civile propria lor tendință spre violență. Acești diferiți factori fac mai mult decît să asigure că "faptele" statistice privind violența sînt totdeauna și în mod necesar "fictive" (idee apreciată de criminologi), dar ei pun la îndoială afirmația lui Elias că societățile civilizate își uită genealogia și consideră propria lor civilitate drept naturală. *** Ideea poate fi prezentată și mai dur: toate formele cunoscute de societate civilă sînt infectate cu surse endogene de
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Viața economică (1968-1971), director al Institutului de Economie Mondială (din 1970). Membru corespondent al Academiei. 16 Murgescu, Costin, "Cercetările monografice la sate", în Contemporanul, vineri 9 august 1957 p. 1. 17 Ibidem. 18 Denis Szabo (n.1929), sociolog și reputat criminolog canadian de origine maghiară, profesor la Universitatea din Montreal. 19 Gheorghe Retegan, "O fază nouă în cercetarea directă a realității", în Probleme economice, nr. 2/1958. 20 Interviu nepublicat. 21 I. Bochiș, M. Părăluță, V. Spiridon, Pentru orientarea științifică în
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Nordau în opul său, Degenerare, considera un simptom generalizat al culturii și civilizației europene și anume degradarea sa ireversibilă vizibilă atât la nivelul omului-masă cât și la nivelul elitelor hipersensibilizate până la nevroză și artă degenerată. Și pentru Cesare Lombroso, faimosul criminolog italian, expre- sia unei sensibilități dereglate poetic își avea corespondentul patologic. Literatura naturalistă înregistrează degeneres- cența ca un fenomen social și îl ilustrează prin personaje care corespund din punct de vedere epistemologic cazurilor pe care le analizează diversele școli medicale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de un psihotic, un paranoic care-și pusese în cap să omoare cât mai mulți membri de partid, câștigându-și în acest fel libera intrare în raiul creștinesc!... Cazul stârnise vâlvă până la București, de unde s-a deplasat o echipă de criminologi, dacă nu mă-nșel în frunte cu celebrul Ciacanica. Eu l-am invitat într-o seară pe procurorul Negru, care-mi fusese coleg la liceul „Brediceanu”, dar cu câțiva ani mai mare, care mi-a relatat, în linii mari, cazul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
N.I. Herescu, eruditul clasicist, profesorul și traducătorul din opera lui Horațiu, virulent publicist anticomunist scrie două romane despre viața în exil, Agonie fără moarte și Cîinii. Iar V.V. Stanciu, cel care pledase în procesul de pornografie intentat lui Geo Bogza, criminolog și pionier în victimologie, înainte de a fi publicat la Paris Carnetul unui metec, a scris și publicat în țară Altă lume. Însemnări dintr-o călătorie în America (1927), prefațată de Radu A. Rosetti, care precede cu zece ani Instantanee braziliene
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
mai tânăr din cei trei noctambuli protestară la aprinderea țigării. Cu toate că fumau și ei, amândoi, dar numai după masa de la prînzi, pînă cel mult la miezul nopții al aceleiași zile, strict. Interdicția celor doi, amicală, deși vehementă, îl siliră pe criminolog să arunce restul de Kent mai de vreme de a fi ajuns, măcar, pîn-la jumătate. Mucul, azvîrlit pe nisip, acum cînd lumina orbitoare a soarelui de vară umpluse văzduhul, nu mai avu jocul acela al lui de artificii sau de
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
atât de abominabil încât refuză explicația. Regizorii nu au însă inspirația să oprească filmul la timp și alte câteva replici se scurg inutil, iar corpul tranșat și încărcat într-o valiză poate fi vizionat în trecere în timp ce este fotografiat de criminologi. Este vorba despre o „altă mamă”, ucisă de fiica ei al cărei aspect evocă cumințenia provincială a fetei de la țară. În opinia mea, regizorii au cedat senzaț ionalului „faptului divers atroce”, iar aici rezidă diferența față de spiritul de finețe al
Gară pentru cinci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5746_a_7071]
-
încă doi oameni, prezenți la invitația mea, care contribuiau la atmosfera de neîncredere. Unul dintre aceștia, o femeie, era psihiatru legist la Spitalul Berlin Charité. Frau Marie Kalau von Hofe era prietenă cu Arthur Nebe, el însuși un fel de criminolog, și era atașată oficial pe lângă comandamentul poliției în calitate de consultant în probleme de psihologie judiciară. Celălalt oaspete era Hans Illmann, profesor de medicină legală la Universitatea Friedrich Wilhelm din Berlin, fostul patolog-șef de la Alex până când ostilitatea sa față de nazism să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
grosime, înălțime și lungime are cămila. Ca să afle mai multe, îi va observa, poate, moravurile sexuale, obiceiurile alimentare, relațiile sociale și jocurile de societate preferate. Dacă a nimerit o cămilă caracterială, poate face apel la un psiho-educator sau la un criminolog! Cercetarea violenței înseamnă și aceasta: o serie de puncte de vedere, cu discipline diferite care abordează în moduri diferite, contradictorii uneori, ceea ce este înainte de toate un fenomen. În acest sens violența este așa cum îmi apare, nu într-un subiectivism relativist
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
studiu pentru vinovații de agresiuni violente și serioase de la biroul de justiție pentru minori și de prevenire a delincvenței (OJJDP) din Ministerul american al Justiției a reunit timp de doi ani douăzeci și doi de cercetători dintre cei mai străluciți criminologi și specialiști în munca socială. Acești cercetători au analizat totalitatea lucrărilor (în limba engleză) din domeniu și, după un protocol riguros, au selectat 66 de studii longitudinale care au încercat să identifice factorii predictori ai violenței (Hawkins et al., 2000
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comentăm. Multe se dovedesc ineficace. Sigură este respingerea limitării la metodele comportamentaliste, fiind condamnate toate metodele de "reeducare" de genul tabără de antrenament sau comando de parașutiști... Acestea sunt, poate, spectaculoase, dar nu reduc în nici un caz violența, iar un criminolog precum Cusson (2002), care n-are nicidecum reputație de stângist, a arătat de mult că ele pot alimenta violența. E vorba de îmbunătățirea competențelor sociale, nu de reflexe condiționate. Dar această îmbunătățire a competențelor sociale nu se obține prin predici
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vârstă, mediu de rezidență și competența în cunoașterea modului de funcționare a instituțiilor europene” (Eurobarometrul 62, toamna 2004, 40). Opinia publică despre sancțiunile prevăzute de lege În SUA, problema atitudinii cetățenilor față de gradarea pedepselor i-a preocupat pe sociologi și criminologi încă de acum aproape o sută de ani. F.C. Sharp și M.C. Otto (1909) au inițiat cercetările în acest domeniu. Constatările făcute de-a lungul timpului sunt dintre cele mai interesante. Unii specialiști consideră că ideea gradualității pedepselor constituie punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]