236 matches
-
în care s-a dispus începerea urmăririi penale, dispunând măsuri în vederea soluționării operative și temeinice a acestora; ... d) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală, coordonează și controlează activitatea tehnicianului criminalist; ... e) organizează activitatea de cercetare criminologică și de valorificare a rezultatelor acestora în legătură cu cauzele care generează și condițiile care favorizează săvârșirea de infracțiuni; ... f) exercită atribuțiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. c) , dacă nu sunt date de prim-procurorul parchetului în competența
REGULAMENTUL din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274233]
-
a) - j) ; ... l) îndeplinesc atribuțiile prevăzute la alin. (4) , în cazul parchetelor unde nu există funcția de grefier-arhivar. ... (2) Grefierul statistician are următoarele atribuții: a) efectuează zilnic înregistrările de statistică judiciară, întocmește periodic dările de seamă statistice și completează fișele criminologice; ... b) exploatează aplicația de statistică judiciară; ... c) verifică și îndrumă personalul care înregistrează și centralizează datele statistice; ... d) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de conducătorul parchetului, potrivit legii. ... (3) Grefierul documentarist are următoarele atribuții: a) ține evidența legislației, jurisprudenței și
REGULAMENTUL din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274233]
-
semestrial și anual analiza indicatorilor statistici privind activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate, documentarul indicatorilor statistici ai activității direcției și documentarul stării infracționale; ... h) efectuează înregistrările de statistică judiciară, întocmește periodic dările de seamă statistice și completează fișele criminologice; ... i) exploatează aplicația de statistică judiciară; ... j) verifică și îndrumă personalul care înregistrează și centralizează datele statistice; ... k) constituie, organizează și actualizează baza de date vizând infracțiunile de criminalitate organizată și terorism ori alte infracțiuni ce sunt date în competența
REGULAMENT din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280037]
-
Ministerul Justiției, prin Consiliul de Management Strategic în Domeniul Justiției și CSM, va lansa un dialog structurat pentru realizarea unui studiu complex pentru a evalua arhitectura sistemului judiciar din perspectiva resurselor umane, a optimei acoperiri teritoriale, realități sociologice, jurisdicționale și criminologice, din perspectiva eficientizării serviciului public judiciar în ansamblu pentru a servi mai bine interesele cetățenilor și ale persoanelor juridice. În acord cu obiectivele de referință asumate în cadrul PNRR și pentru a susține lupta anticorupție și lupta împotriva criminalității organizate
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
probațiune sau nu. O definiție mai precisă oferă Cartledge (în Hamai, 1995, p. 10): „Probațiunea este o metodă de a pedepsi cu fundament sociopedagogic, caracterizată printr-o combinație de supraveghere cu asistență. Este oferită gratuit infractorilor selectați în funcție de personalitatea lor criminologică și de receptivitatea lor la demersurile unui sistem care are ca scop oferirea unei șanse individului să își modifice modul de a privi viața în societate și să își găsească locul în mediul social fără riscul de a încălca norma
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
stigmatizarea, măsurile de siguranță,etc. Atari consecințe metaexpertale devin datoria esențială a expertului În a le evita. La caracterul de științificitate diagnostică va contribui și ontogeneza comportamentului prin cunoașterea mediului anomic microsocial de formare al personalității, a antecedentelor psihopatologice și criminologice, a modului de comitere al faptei, ca și al relațiilor victimologice sau de etichetare, alături de metodele clasice de diagnostic psihiatric bazate pe observare, examinare clinică, investigație specifică, etc. Expertiza medico-legală psihiatrică afirmă, În al treilea rând, conținutul hermeneutic de semnificație
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
și a scăzut sensibil vârsta de la care un minor devine delincvent. Pe de altă parte, modelele criminale oferite tinerilor au devenit tot mai răspândite și vizibile, iar oportunitățile de asociere cu delincvenți adulți sunt tot mai mari. Cercetările sociologice și criminologice din acea perioadă, cu toate interdicțiile impuse de ideologia regimului totalitar, au relevat faptul că, în apariția diferitelor manifestări delincvente juvenile, un rol important revine deficiențelor educative din mediul familial, școlar și social, dar și condiționărilor obiective și subiective, generale
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de cauză, prin „socializare”, un termen mai cunoscut în accepția conferită de Basil Bernstein în cadrul propriei sale teorii despre emergența și integrarea actorilor sociali. Termenul-pereche, (soziale) Vergemeinschaftung, exprimă procesul complementar. 7. Mathieu Deflem, specialist în contribuția lui Tönnies la sociologia criminologică (la fel ca alți mari sociologi ai generației sale, savantul german s-a ocupat insistent de sociologia dreptului, precum și de racilele care începeau să fie tot mai mult atribuite societății, după ce fuseseră exclusiv „explicate” prin patologii individuale: sinuciderea, criminalitatea), socotește
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Data: 01.07.2006 Locul de desfășurare: Facultatea de Drept Anul de studiu: III Subiectul: Principalele categorii de criminali Tipul cursului: predare Durata cursului: 2 ore Scopul cursului: să dobândească noi cunoștințe privind noțiunea de criminal din punct de vedere criminologic Obiectivele operaționale: - cognitive: 1. Să definească noțiunea de „criminal”. 2. Să definească noțiunea de „factori predisponizanți ai personalității criminale”. 3. Să enumere principalii factori predispozanți ai personalității criminale. 4. Să identifice principale categorii de criminali. 5. Să explice fiecare categorie
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în perioada 1990-2000 Tipul de delict Bărbați (%) Femei (%) Omor 93,0 7,0 Loviri cauzatoare de moarte 96,7 3,3 Vătămare corporală gravă 96,4 3,6 Viol 99,8 0,2 Tâlhărie 96,4 3,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Rezultă că bărbații dețin ponderea covârșitoare în toate aceste tipuri de delicte comise cu violență, comparativ cu ponderea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
8 6,1 Vătămare corporală gravă 5,0 9,1 42,9 28,6 8,2 Viol 13,0 23,7 49,8 11,5 1,0 Tâlhărie 18,0 19,0 48,8 13,3 0,9 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, într-o proporție medie de aproximativ 50%, persoanele condamnate pentru delicte comise cu violență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Tipul de delict Mediul de rezidență Urban (%) Rural (%) Omor 38,8 61,2 Loviri cauzatoare de moarte 42,3 57,7 Vătămare corporală gravă 40,0 60,0 Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor, ponderea persoanelor domiciliate în mediul rural, condamnate pentru omor, viol, vătămări corporale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a concretizat în desfășurarea unor anchete și studii de victimologie realizate de diverse instituții și centre de cercetare sau de organizații guvernamentale și nonguvernamentale din România. În pofida unor contribuții teoretice și a unor date și informații relevante, cercetările sociologice și criminologice concrete în acest domeniu sunt încă destul de puține. Încercând să suplinească penuria unor cercetări în acest domeniu, studiul de față, care utilizează unele date statistice furnizate de Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, încearcă să demonstreze că se pot stabili
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
termen are, în concepția lui H. Stahl, o accepțiune mult mai restrânsă decât convorbirea sau ceea ce sociologii francezi numesc entretien (cf. Stănoiu, 2002, pp. 242-243). De altfel și Brimo precizează că utilizează termenul de interviu în accepțiunea de entretien. Metodologia criminologică, deși a adoptat termenul de interviu, îi conferă, de asemenea, o accepțiune mai largă, și anume aceea de convorbire față în față între anchetator și anchetat. Sentimentul de vinovăție prezintă două laturi distincte: vinovăția ca atribuire internă - doar eu sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
instituțiilor private, grupurilor colective, asociațiilor și persoanelor fizice care doresc să se implice în acest domeniu 3. Intensificarea și diversificarea activităților de prevenire a consumului de droguri, în special a celor ce au legătură cu debutul consumului, realizarea unor studii criminologice pe baza datelor privind traficanții și consumatorii de droguri 4. Întărirea luptei împotriva traficului și consumului ilicit de droguri, delincvenței organizate asociate acestuia, intensificarea cooperării polițienești, vamale și judiciare cu alte state, în special cu statele membre ale UE 5
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
consumul și abuzul de droguri. o) Evaluarea periodică a programelor de prevenire a consumului și abuzului de droguri. p) Dezvoltarea și diversificarea cooperării dintre instituții naționale și internaționale care au ca obiect prevenirea consumului de droguri. q) Realizarea de studii criminologice pe baza datelor privind traficanții și consumatorii de droguri. III. Plan de aplicare: educație, sănătate și familie, poliție, tineret, comunitate și organizații private, mass-media, cooperare națională și internațională 1. Ministerul Educației și Cercetării Plan de aplicare: a) Elaborarea și dezvoltarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
implicarea în aceste activități a C.I.P.C.I.D. Termen de evaluare: anual e) Identificarea factorilor de risc care pot genera consumul de droguri e.1) Optimizarea sistemului de indicatori privind traficul de stupefiante Termen de realizare: 2003 e.2) Realizarea de studii criminologice care să aibă în vedere: date complexe despre traficanți și consumatori, oportunitățile favorizante Termen de evaluare: semestrial e.3) Identificarea locurilor și mediilor propice consumului și traficului de droguri și evidențierea lor pe „hărți” ale zonelor de competență Termen de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Înclinația, direcția și continuitatea semnelor grafice, și, În sfârșit, după ce clarifică faptul că obiectivul studiului său nu era un diagnostic clinic, nici o analiză a caracterului, nici un examen de aptitudine profesională, specialistul Își concentră atenția asupra probelor evidente ținând de domeniul criminologic pe care le revela scrisul la tot pasul, Cu toate acestea, scria frustrat și mâhnit, mă aflu În fața unei contradicții pentru care nu văd nici o modalitate de soluționare, pentru care mă Îndoiesc chiar că ar exista vreo rezolvare posibilă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229 2.2. Indici ai delincvenței juvenile / 35 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor / 37 Capitolul 3: Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar / 53 3.1. Omorul abordare criminologică / 54 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică / 56 Capitolul 4: Suicidul între adevăr și eroare / 63 4.1 Abordarea psihologică și medico-legală a suicidului / 64 4.2. Caracterul psihologic al suicidului / 66 4.3. Tipologii de acte suicidare / 68 Bibliografie / 75 Introducere
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
fapt putând fi realizat din perspectiva diferitelor discipline (Voinea, 1999, pp. 50-53). Sub aspect juridic, indicii cei mai frecvenți de clasificare sunt cei referitori la vârsta infractorului: minori și majori, reiterarea actelor delincvențiale: recidivist vs nerecidivist (primari). Din prisma evaluării criminologice și psihologice, clasificarea ține seama de numeroase criterii, cele mai semnificative vizează gradul de profesionalism al infracțiunii comise, gradul de adaptare socio-afectivă a individului, precum și diferitele fenomenologii delincvențiale: d. nivelul semnificativ acordat infracțiunii de către indivizii devianți îi împarte în delicvenți
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
infracțiunilor juridice: a. cei care săvârșesc infracțiunii contra vieții: ucigași, asasini; b. cei care săvârșesc infracțiuni contra bunurilor hoți, tâlhari, delapidatori; c. cei ce săvârșesc infracțiuni de fals falsificatori. Aceasta tipologie juridică penală este utilă, dar totuși incompletă. Din perspectivă criminologică este necesară o caracterizare și o tipologie a criminalilor din interior, după datele și trăsăturile caracteristice ale infractorilor, datorită cărora au săvârșit anumite infracțiuni și nu altele. Prin urmare, s-a ajuns la anumite feluri de tipuri de infractori, la
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
o caracterizare și o tipologie a criminalilor din interior, după datele și trăsăturile caracteristice ale infractorilor, datorită cărora au săvârșit anumite infracțiuni și nu altele. Prin urmare, s-a ajuns la anumite feluri de tipuri de infractori, la o tipologie criminologic. A. O prima delimitare pune în evidență diferențele dintre infractorii organizați și infractorii dezorganizați. Astfel, infractorii organizați (cei care își premeditează acțiunea) au, de obicei, inteligența peste medie, metodic și viclean, iar crimele lui sunt bine gândite și cu atenție
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
o puternică depersonalizare, aspect evidențiat de lipsa acelor scopuri sociale, insuficienta conștientizare a acestora, astfel că acesta nu reușește să găsească soluții de eliberare, de aici și numeroasele reacții și/sau atitudini aberante și neintegrate social. 3.1. Omorul - abordare criminologică Criminologia spre deosebire de alte discipline umaniste abordează personalitatea umană din perspectiva implicării acesteia în problematica etiologiei și profilaxiei manifestărilor infracționale, căutând să dea răspuns la întrebări atât de dificile ca: cine e infractorul? cum apare și spre deosebire de alții adoptă modelul comportamentului
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în etapa de premeditare a acestora și, mai ales, a duplicității afective, este indiferent la nevoile celor din jur și, totodată, incapabil de loialitate. Frustrația resimțită ca marcantă dezvoltă la psihopat un nihlism social total. 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică Cercetarea criminologică trebuie să scoată în evidență tocmai aceste deosebiri de grad, care caracterizează pe criminali. În felul acesta, criminalul este o persoană care se deosebește totuși de noncriminal, este o personalitate înclinată spre crimă, adică o personalitate criminală. Această problemă a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ca, de pildă, fuga automobilistului de la locul accidentului, legitima apărare imaginară etc.). Printre psihastenici indolenți și inactivi se găsesc mulți vagabonzi, prostituate, homosexuali utilitari etc. Aceștia furnizează un important contingent de delicvenți, fără o personalitate solidă, pe care unele doctrine criminologice îi declară atinși de labilitate. Trebuie menționată aici și importanța mitomanilor mici isterici a căror manifestări exterioare pot fi foarte apropiate celor ale schizoizilor. Foarte inventivi și abili aceștia livrează adevărați specialiști în simularea unor agresiuni ori atentate la pudoare
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]