80 matches
-
Al-Jazari, care au făcut progrese importante în criptografie, cum ar fi dezvoltarea criptanalizei a analizei frecvențelor de către Alkindus. (Criptografia reprezintă o ramură a matematicii care se ocupă cu securizarea informației precum și cu autentificarea și restricționarea accesului într-un sistem informatic. Criptanaliza este studiul metodelor de obținere a înțelesului informațiilor criptate, fără a avea acces la informația secretă necesară în mod normal pentru aceasta. De regulă, aceasta implică găsirea unei chei secrete. Într-un limbaj non-tehnic, aceasta este practica spargerii codurilor.) După ce
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
Gibraltar, în Regatul Unit. Acolo, ei au lucrat într-o initate a armatei poloneze, la decodificarea cifrurilor germane. În 1946, Rejewski s-a întors la familia sa în Polonia și a lucrat drept contabil, păstrând secretul asupra muncii sale de criptanaliză până în 1967. s-a născut la 16 august 1905, în Bromberg, astăzi Bydgoszcz. Părinții săi erau Józef, un negustor de trabucuri, și Matylda, născută Thoms. A studiat la gimnaziul de limbă germană "Königliches Gymnasium zu Bromberg" (Școala regală de gramatică
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
Enigma, era nevoie de trei informații: Rejewski avea la dispoziție doar prima informație, pe baza datelor obținute de Biroul de Cifruri. Mai întâi, Rejewski a tratat problema găsirii cablajelor pentru rotoare. Pentru a face aceasta, a aplicat matematica pură în criptanaliză. Metodele anterioare exploataseră doar șabloanele lingvistice și statistice din textele în limbaj natural—analiza frecvenței literelor. Rejewski, însă, a aplicat tehnici din teoria grupurilor—teoreme despre permutări—în atacul asupra Enigma. Aceste tehnici matematice, combinate cu materialul furnizat de spionajul
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
o clădire secretă de lângă Pyry în Pădurea Kabaty, la sud de Varșovia. La 15 septembrie 1938, de partea germană au intrat în vigoare noi reguli de cifrare a cheilor mesajelor (o nouă „procedură de indicator”), care făcea inutile tehnicile de criptanaliză utilizate atunci de polonezi. Criptografii polonezi au răspuns rapid, cu tehnici noi. O astfel de tehnică a fost "bomba" lui Rejewski, un agregat electric din șase mașini Enigma, care permitea rezolvarea cheior zilnice în aproximativ două ore. Au fost construite
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
al costurilor) folosește pana la 120 de FPGA-uri Xilinx Spartan-3 conectate printr-o interfața paralela care interfațează lumea exterioara printr-un controller FPGA dedicat cu o interfață Ethernet și un procesor Micro Blaze care folosește uClinux. Se folosește pentru criptanaliza și rezolvarea problemelor științifice. Consta în 3 blocuri de baza care includ un modul de control, pana la 20 de module de FPGA și o coloana vertebrala utilizata pentru interconexiuni intre controller si module FPGA. FPGA-urile sunt conectate direct
Prelucrare paralela cu FPGA-uri () [Corola-website/Science/326516_a_327845]
-
substitui suplimentar perechi de simboluri. Se mai păstrează încă mașini Enigma funcționale, în muzee, unele chiar în stare de funcționare, iar valoarea lor în licitații este de ordinul zecilor de mii de dolari. Rolul istoric al acestor mașini și al criptanalizei lor a fost reflectat în unele lucrări artistice, mai ales în Polonia, țară care a avut o contribuție semnificativă la descifrarea mesajelor Enigma. Ca și alte mașini cu rotoare, mașina Enigma este o combinație de sisteme mecanice și electrice. Mecanismul
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
Kriegsmarine, utilizând mașina Enigma cu patru rotoare, avea grupuri de patru caractere. Numele sau cuvintele folosite des erau variate atât cât se putea. Cuvinte ca Minensuchboot (detector de mine) puteau fi scrise MINENSUCHBOOT, MINBOOT, MMMBOOT sau MMM354. Pentru a îngreuna criptanaliza, era interzisă transmiterea de mesaje de peste peste 250 de caractere. Mesajele mai lungi erau împărțite în mai multe părți, fiecare cu propria sa cheie de mesaj. Pentru mai multe detalii, vezi traducerile lui Tony Sale ale „Procedurii generale” și ale
Mașina Enigma () [Corola-website/Science/313967_a_315296]
-
a fost un procedeu inventat de Alan Turing la "Bletchley Park", Anglia (localitatea unde și-a avut sediul organizația engleză de criptanaliză), în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost utilizat de secțiunea Hut 8 de la Bletchley Park pentru a sparge criptările efectuate de marina germană cu ajutorul mașinii Enigma. Această procedură de criptanaliză utiliza o formă primitivă de rețele bayesiene pentru
Banburismus () [Corola-website/Science/313990_a_315319]
-
unde și-a avut sediul organizația engleză de criptanaliză), în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost utilizat de secțiunea Hut 8 de la Bletchley Park pentru a sparge criptările efectuate de marina germană cu ajutorul mașinii Enigma. Această procedură de criptanaliză utiliza o formă primitivă de rețele bayesiene pentru a infera informații privind setările mașinii Enigma. Ea a dat naștere concepțiilor lui Turing despre informație, măsurabilă în "ban"—concept similar cu cel al entropiei lui Shannon. Pentru orientare, 1 "ban" = cca
Banburismus () [Corola-website/Science/313990_a_315319]
-
și publicat în 1978 de Ron Rivest, Adi Shamir și Leonard Adleman la MIT și își trage numele de la inițialele numelor celor trei autori. Puterea sa criptografică se bazează pe dificultatea problemei factorizării numerelor întregi, problemă la care se reduce criptanaliza și pentru care toți algoritmii de rezolvare cunoscuți au complexitate exponențială. Există însă câteva metode de criptanaliză care ocolesc factorizarea efectivă, exploatând maniere eronate de implementare efectivă a schemei de criptare. RSA este un algoritm de criptare pe blocuri. Aceasta
RSA () [Corola-website/Science/311911_a_313240]
-
numele de la inițialele numelor celor trei autori. Puterea sa criptografică se bazează pe dificultatea problemei factorizării numerelor întregi, problemă la care se reduce criptanaliza și pentru care toți algoritmii de rezolvare cunoscuți au complexitate exponențială. Există însă câteva metode de criptanaliză care ocolesc factorizarea efectivă, exploatând maniere eronate de implementare efectivă a schemei de criptare. RSA este un algoritm de criptare pe blocuri. Aceasta înseamnă că atât textul clar cât și cel cifrat sunt numere între "0" și "n"-1, cu
RSA () [Corola-website/Science/311911_a_313240]
-
fost proiectat pentru calculul tirurilor de artilerie, dar a fost folosit și la calculul densităților transversale de neutroni, în proiectarea bombei cu hidrogen. Multe din supercalculatoarele contemporane sunt folosite pentru simulări de arme nucleare. Alte calculatoare au fost utilizate în criptanaliză, de exemplu primul calculator electronic programabil, Colossus. În ciuda concentrării de la început pe aplicații științifice și militare, calculatoarele au început repede să fie adoptate și în alte domenii, precum cel al afacerilor. LEO, unul din primele calculatoare bazate pe arhitectura von
Calculator () [Corola-website/Science/296716_a_298045]
-
criptare cuantică. Termenul "criptografie" este compus din cuvintele de origine greacă κρυπτός "kryptós" (ascuns) și γράφειν "gráfein" (a scrie). Criptologia este considerată ca fiind cu adevărat o știință de foarte puțin timp. Aceasta cuprinde atât criptografia - scrierea secretizată - cât și criptanaliza. De asemenea, criptologia reprezintă nu numai o artă veche, ci și o știința nouă: veche pentru că Iulius Cezar a utilizat-o deja, dar nouă pentru că a devenit o temă de cercetare academico-științifică abia începând cu anii 1970. Această disciplină este
Criptografie () [Corola-website/Science/302977_a_304306]
-
aceste cifruri au devenit mai mult sau mai puțin ușor de spart de un atacator informat. Astfel de cifruri clasice încă se bucură astăzi de popularitate, deși mai ales ca jocuri. Aproape toate cifrurile rămân vulnerabile la această tehnică de criptanaliză până la inventarea cifrurilor polialfabetice, de către Leon Battista Alberti în preajma anului 1467 (deși se pare că acesta era cunoscut înainte și de arabi). Inovația lui Alberti a constat în folosirea de cifruri diferite pe părți diferite ale mesajului (la limită, pentru
Criptografie () [Corola-website/Science/302977_a_304306]
-
la începutul secolului al XX-lea, printre care s-au numărat mașinile rotitoare — cea mai celebră fiind mașina Enigma folosită de Germania în al doilea război mondial. Cifrurile implementate de mașini similare dar îmbunătățite au adus o creștere a dificultății criptanalizei după al doilea război mondial. Dezvoltarea electronicii și a calculatoarelor numerice după al doilea război mondial au făcut posibile cifruri mult mai complexe. Mai mult, calculatoarele au permis criptarea oricărui fel de date reprezentate de calculator în format binar, spre deosebire de
Criptografie () [Corola-website/Science/302977_a_304306]
-
război mondial au făcut posibile cifruri mult mai complexe. Mai mult, calculatoarele au permis criptarea oricărui fel de date reprezentate de calculator în format binar, spre deosebire de cifrurile clasice care criptau doar texte în limbaj scris, dizolvând utilitatea abordării lingvistice a criptanalizei în multe cazuri. Multe cifruri informatice pot fi caracterizate prin operarea pe secvențe de biți (uneori pe grupuri sau blocuri), spre deosebire de schemele clasice și mecanice, care manevrează caractere tradiționale (litere și cifre) direct. Totuși, calculatoarele au ajutat și criptanaliștii, ceea ce
Criptografie () [Corola-website/Science/302977_a_304306]
-
spre deosebire de schemele clasice și mecanice, care manevrează caractere tradiționale (litere și cifre) direct. Totuși, calculatoarele au ajutat și criptanaliștii, ceea ce a compensat până la un punct creșterea complexității cifrurilor. Cu toate acestea, cifrurile moderne bune au rămas cu un pas înaintea criptanalizei; este cazul de obicei ca utilizarea unui cifru de calitate să fie foarte eficientă (rapidă și puțin costisitoare în ce privește resursele), în timp ce spargerea cifrului să necesite un efort cu multe ordine de mărime mai mare, făcând criptanaliza atât de ineficientă și
Criptografie () [Corola-website/Science/302977_a_304306]
-
cu un pas înaintea criptanalizei; este cazul de obicei ca utilizarea unui cifru de calitate să fie foarte eficientă (rapidă și puțin costisitoare în ce privește resursele), în timp ce spargerea cifrului să necesite un efort cu multe ordine de mărime mai mare, făcând criptanaliza atât de ineficientă și nepractică încât a devenit efectiv imposibilă. Cercetările academice deschise desfășurate în domeniul criptografiei sunt relativ recente — au început doar la jumătatea anilor 1970 cu specificațiile publice ale DES (Data Encryption Standard) la NBS, lucrarea Diffie-Hellman, și
Criptografie () [Corola-website/Science/302977_a_304306]
-
pentru potențialii adversari. Dacă pot să intercepteze și să interpreteze aceste fluxuri de date, vor obține informații despre sisteme noi de armament când acestea sunt încă în stadiul de test. (Analiza datelor de telemetrie este o sarcină foarte dificilă; împreună cu criptanaliza, este discutată în următorul capitol ca un tip de analiză a informațiilor secrete.) Astfel, la fel ca în cazul comint, țara care efectuează testul poate încerca să le refuze altora accesul la informațiile telemetrice, retransmițându-le către stațiile de la sol în
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
sintagma analiză tehnică aici pentru a ne referi la metodele analitice care transformă datele foarte specializate, total sau aproape de neînțeles pentru oricine altcineva în afară de specialist, în date pe care le pot folosi alți analiști din domeniul informațiilor. Exemplele discutate sunt criptanaliza (care transformă șiruri aparent aleatorii de litere și numere într-un mesaj într-o limbă cunoscută), analiza telemetrică (transformând un semnal radio într-o serie de valori care descriu capacitatea de zbor a unei rachete sau a unui alt vehicul
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
într-o limbă cunoscută), analiza telemetrică (transformând un semnal radio într-o serie de valori care descriu capacitatea de zbor a unei rachete sau a unui alt vehicul de testare) și interpretarea fotografică (identificând și măsurând obiectele dintr-o fotografie). Criptanaliza. Aceasta se referă la rezolvarea sau „spargerea” codurilor și cifrurilor inamice, prin aceasta permițându-le analiștilor să readucă un mesaj criptat interceptat la forma lui inițială, cu înțeles. În majoritatea cazurilor, interceptarea presupunea receptarea unor semnale radio de către altcineva decât
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
că, în timp ce primul este destul de greu de schimbat (fiecare schimbare de cod înseamnă că trebuie distribuite noi liste de coduri fiecărei ambasade, baze sau poște care ar putea să trimită sau să primească mesaje), algoritmul cifrului este simplu de schimbat. Criptanaliza este procesul de rezolvare („spargere”) a codurilor și a cifrurilor - adică reconstituirea listei de coduri a inamicului sau descoperirea metodei acestuia de cifrare a mesajelor - folosind, în primul rând, chiar mesajele criptate. (Decriptarea, în schimb, se referă de obicei la
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cât și în scopul realizării unor coduri și cifruri mai sigure. Criptografia se referă uneori la activitatea de realizare a codurilor și a cifrurilor, dar este folosită câteodată și ca sinonim pentru criptologie. Materia primă cu care începe de obicei criptanaliza este o colecție de mesaje criptate. Sarcina criptanalizei este de a identifica tiparele existente în amalgamul de litere și cifre, aparent fără sens, și a stabili legătura dintre acele tipare și tiparele cunoscute, existente în limba în care se presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cifruri mai sigure. Criptografia se referă uneori la activitatea de realizare a codurilor și a cifrurilor, dar este folosită câteodată și ca sinonim pentru criptologie. Materia primă cu care începe de obicei criptanaliza este o colecție de mesaje criptate. Sarcina criptanalizei este de a identifica tiparele existente în amalgamul de litere și cifre, aparent fără sens, și a stabili legătura dintre acele tipare și tiparele cunoscute, existente în limba în care se presupune că au fost scrise mesajele. De exemplu, în
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
să criptanalizeze un mesaj trimis președintelui Wilson de colonelul Edward House, delegatul personal al lui Wilson, aflat în momentul respectiv în misiune diplomatică în Germania 5. Relatarea lui Yardley despre perioada în care s-a aflat la conducerea departamentului de criptanaliză al armatei Statelor Unite, în momentul intrării acestora în război, precum și a „Black Chamber” din cadrul Departamentului de Stat după încheierea războiului, indică faptul că la acel moment criptografia era mai degrabă o artă decât o știință și în ce măsură perspicacitatea și intuiția
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]