73 matches
-
regim aservit Moscovei. „Guvernul de largă concentrare democratică” în frunte cu dr. Petru Groza (6 martie 1945) era în realitate „întruchiparea unei tipice coaliții fictive, întrucât, sub conducerea comuniștilor, cabinetul nu cuprindea decât partide și organizații aliate ale P.C.R. sau criptocomuniste, precum și tovarășii de drum” ai P.C.R., între care cel mai important era Gheorghe Tătărescu 2. Emisarii sovietici sosiți pe 7 martie 1945 la București au transmis liderilor P.C.R., Ana Pauker, C. Pârvulescu și C. Doncea, că în următorii trei ani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
discursurilor sale, denumit de liberali și țărăniști ”de lemn”, va fi în atenția posturilor de radio și televiziune și a jurnalelor , cu o anumită orientare politică. Produs al școlii moscovite, Ion Iliescu a fost etichetat de adversarii săi, ca un ”criptocomunist”, ”reprezentant al eșalonului al doilea al nomenclaturii” , ”profitor al momentului”. În momentul când a fost ales președinte al Frontului Salvării Naționale, a spus un neadevăr, deoarece nu s-au confirmat în realitate cuvintele sale: ”din acest moment va prima principiul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
armistițiului. [...] Guvernul impus de Vâșinski regelui se autointitula cu o formulă înșelătoare «de largă concentrare democratică». În realitate, el era întruchiparea unei tipice coaliții fictive, întrucât, sub conducerea comuniștilor, cabinetul nu cuprindea decât partide și organizații aliate ale PCR sau criptocomuniste (cei care aveau să lărgească numărul comuniștilor, atât de puțini la data de 23 august 1944 - circa 1000 de membri), precum și «tovarăși de drum» ai PCR, între care cel mai important era Gheorghe Tătărescu (fost prim-ministru liberal, ales de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
la sprijinul SRI-ului de atunci. Vina care li s-a reproșat de putere era aceea că ar fi fost manipulați politic. Analizând faptele nu putea fi vorba de așa ceva. Ei nu doreau decât să nu lase țara pe mâna „criptocomuniștilor”, „neocomuniștilor” sau „comuniștilor cu față umană”. Și-au dat seama că viitorul țării și implicit al lor e în mare pericol cu astfel de oameni la conducerea țării. Pierdeam șansa de a ne redresa cu un sprijin maxim din străinătate
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
-i țineau curelele, fie, în sfârșit, se dumireau ce fusese loviluția și, în virtutea vechilor state de plată, se atașau vechilor camarazi. Explicabil, Revoluția nu crease peste noapte nici oameni noi și nici caractere! În acest context, sub forme de deghizament criptocomuniste meșteșugite, vechii culturnici reveneau masiv în scenă, sub Ion Iliescu, împroșcând din greu cu noroi. Toți care vroiau să construiască în acele vremuri ceva, erau considerați dușmani și trebuia să li se dea în cap. Prin 1992, unul dintre aceste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
simpli spectatori la un turnir monetar, plătind bilete extrem de scumpe. Dar ăsta nu e decît efectul impotenței noastre economice și al erorilor, intenționate și neintenționate, ale onor politicienilor noștri din ultimii 20 de ani. În timp ce noi visam la democrație, cîțiva criptocomuniști și criptosecuriști ne furau mămăliga. Avem, grație d-nei Udrea desigur, un brand de țară (mulțumim, d-na Udrea!), vom mai avea unul plătit cu 75 milioane de euro (!!!), singura problemă e că nu mai avem țară, politica economică ne-o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de altul, un chip de altul. Si peste toate, ca un duh care te adună în înăuntrul ființei încă neeliberate, plutește conștiința indispensabilă a existenței”. Imersiunea în infrarealitatea comunismului, developarea momentelor revoluției de la 1989, postcomunismul „cu față umană”, triumful structurilor criptocomuniste, retranșările în striațiile nesigure ale unei memorii traumatizate sunt reperele care definesc arhitectura narațiunii lui Traian Dobrinescu. A supraveghea și a pedepsi, ca să-l parafrazez pe Foucault, au fost modalitățile esențiale prin care regimul comunist și-a menținut structurile represive
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
Suceavă, romanul desfășoară „filmul“ haosului revoluționar de pe străzile Bucureștiului, dar și fragmente ale „peliculei“ de culise, așezate sub semnul ipoteticului, prin utilizarea iterativă a adverbului „poate“ (lovitura de stat, orchestrată de KGB-GRU prin Iliescu & comp., inversarea eșaloanelor de putere, victoria criptocomuniștilor). Din prezentul anilor ’80, prin flashback- urile memoriei personajului central, narațiunea coboară în perioada „obsedantului deceniu“, amintirile de întemnițat ale lui Dinu Pădureanu prelungindu-se prin cele ale unor deținuți politici din prima etapă a dictaturii comuniste (regimul concentraționar infernal
Din temniță. Bântuiți și bântuitori by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2898_a_4223]
-
noi un soi de amnezie periculoasă. Amețit de "hărmălaia publică" - vorba lui Pavese - uităm rădăcina răului. Uităm că dacă România se află acum în situația în care se află, asta se datorește nu puzderiei de "soluții" decorative propuse de administrația criptocomunistă, ci înseși existenței în vîrful acesteia a personajului care poartă în cîrca-i întreaga povară totalitară. Fie și una ambalată în staniol social-democrat. Fără ea/ fără anturajul aferent, forțele autentic democrate - atît de explicabil anemice după jumătatea de secol comunist - ar
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
Sylva" se cheamă acum, se putea!, "Republicii", iar elegantul liceu de fete "Regina Maria" e fabrică de neglijeuri. Oscar Wilde: "...două țări despărțite de o limbă comună". De urmărit, în momentul ăsta incendiat de nenorocirea americană, trișeria dizgrațios-interesată a administrației criptocomuniste. Divulgînd strategia pasului mărunt și vătuit al pifanului cu petliță roșie (DEX: petliță, s.f., din rus.). Dacă vrei să-i afli tîlcul duplicitar, închide televizorul și ieși în Hală: vei descoperi acolo cum se face cu ochiul. Nu polifonia prezidențial-prim-ministerială
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
un nomenclaturist feroce, o mediocritate proletcultistă [...], un parvenit etern” (p.113), Marin Sorescu, „un oltean șmecher, care fură la cântarul literar” (p.281), Livius Ciocârlie, un „autor de interminabile pseudojurnale, afectate, sclifosite, fals literaturizate” (p.302), Octavian Paler, un „detestabil criptocomunist”, „născut, iar nu făcut” (p.402), Marin Preda și Nichita Stănescu, niște „nume ce nu-mi spuneau mai nimic” (p.281), iar Valeriu Cristea, pe scurt, „un obtuz comunist” (p.332). În acest context, al figurilor atacate constant de către critic
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
ne lasă impresia că suntem în deplină siguranță, că s-a terminat cu comunismul și că ne-am aburcat pe șinele ce duc direct în brațele prosperității și fericirii. în plus, NATO ne lasă să ne facem de cap cu criptocomuniștii cuibăriți pe la diverse răspântii politico-financiare. Ce dăm noi, iar e limpede: dăm din coate ca să păstrăm lucrurile exact cum sunt. Când Adrian Năstase, protectorul lui Priboi, e ca și numit în fruntea echipei care va dialoga pe tema secretelor militare
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
că după ce au confiscat revoluția au reușit să confiște și NATO, pentru a percepe acest eveniment extraordinar - intrarea României în pactul Atlanticului de Nord - în cheia derizoriului și a scabrosului. Adică în cheia aflată la buzunarul de la piept al neo/criptocomuniștilor. Mediocritatea are imensul dezavantaj de a reduce discursul la minimum. Ce poți spune despre o proză comună, despre textele năzuroase, prețioase, gonflabile și greoaie din care nu poți scoate cam nimic? A face o analiză aplicată pe așa ceva e o
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Se pare că miza uriașă de la capătul adoptării Strategiei, aceea ca România să poată intra astfel în Uniunea Europeană, nu e prea importantă pentru anumite forțe din România. Unele dintre aceste forțe se plîng de faptul că au căpătat o imagine criptocomunistă din pricina altor forțe politice, care le-au făcut antireclamă în Occident. A se vedea supărarea PDSR față de PNȚCD, consistent prezentată în presă. Dar și replica partidului lui Ion Diaconescu față de aceste acuzații. * Asta e o criză de-a dreptul mică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
ne lasă impresia că suntem în deplină siguranță, că s-a terminat cu comunismul și că ne-am aburcat pe șinele ce duc direct în brațele prosperității și fericirii. în plus, NATO ne lasă să ne facem de cap cu criptocomuniștii cuibăriți pe la diverse răspântii politico-financiare. Ce dăm noi, iar e limpede: dăm din coate ca să păstrăm lucrurile exact cum sunt. Când Adrian Năstase, protectorul lui Priboi, e ca și numit în fruntea echipei care va dialoga pe tema secretelor militare
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
că după ce au confiscat revoluția au reușit să confiște și NATO, pentru a percepe acest eveniment extraordinar - intrarea României în pactul Atlanticului de Nord - în cheia derizoriului și a scabrosului. Adică în cheia aflată la buzunarul de la piept al neo/criptocomuniștilor. Să ne bucurăm, așadar, cu măsură. Și să nădăjduim că NATO va rămâne ceea ce a fost vreme de o jumătate de secol - o forță militaro-civilizațională -, și că nu va deveni doar adăpostul vremelnic al comunismului de tip mafia, în drumul
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
după jumătatea de secol totalitar - atunci ar trebui să ne ăndoim de dreapta judecată a semenilor noștri, să conchidem că aceștia vor avea, la urma urmelor, ceea ce merita. Dar... dar... E de observat, ăn context, ca "marele salt" al comandamentelor criptocomuniste a ănceput cam prea devreme și s-ar putea ca neconcordarea poftelor de revenire cu momentul anca ăndepărtat al scrutinului să le joace o festă de proporții. Dacă, bineănteles, electoratul - care nu mai e totuși cel din 1992 - nu se
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
inventar chiar și selectiv al subiectelor, situațiilor și evenimentelor ar fi relevant. Prin urmare, iată cam ce consideră Andrei Pleșu a fi obscen în societatea noastră de azi: Adrian Păunescu, Vadim Tudor, Adrian Bondrea și Fundația "România de mâine", neo/criptocomuniștii care ne conduc ("începem să credem că viața fără ei e o utopie"), guvernanții demagogi, incapabili, needucați, fără prestanță, fără caracter, prezenți tot timpul la emisiuni TV și care fac alianțe imposibile, jurnalismul făcut prost: când didactic, când satiric, talk-show-urile
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
alții să ne facă treburile noastre și dăm vina pe...capra vecinilor. Și atunci de ce ne întrebăm că în alegerile din 2004 sînt candidați la președinție doi comuniști care au fost precedați de alți comuniști? Se vorbește de neocomuniști, de criptocomuniști sau o "restaurație". Nu! Sînt vechii și actualii comuniști care au aparținut nomenclaturii, adaptați la economia de piață, liberalism și corupție. Și iată că pe bună dreptate, consider că "am fost și sînt un nebun incurabil"... Dar fiecare cu nebunia
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
reprezentarea politică jalnică a social-democrației de la noi. A susținut Alianța hibridă, de criză, PD + PNL, două forțe politice opuse dar aliate împotriva unui PSD profund imoral, drapat sub o falsă doctrină social-democrată, urmînd ca după ce Alianța îi va înlătura pe criptocomuniști de la putere să-și separe, în timp, polurile iar acestea două să ajungă să alterneze democratic la putere (vezi O clarificare politică). Acesta e visul politic al lui Mircea Cărtărescu, politic precaut, echilibrat, mai degrabă de centru. Cît privește dimensiunea
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
însuși filozoful religiilor: un semn menit să ilustreze “scepticismul, cruzimea și încrederea oarbă în automatizare, statistică și tehnologie”(v. M. Eliade, Jurnal, 28 oct. 1967). Puterea comunistă descifrează poveștile lui Fărâmă în cifru politic, așa cum aveau să descifreze după 1990 criptocomuniștii filozofia lui Noica (7), sau chiar scrierile literare și științifice eliadești (8). Cei care dețin puterea “sunt incapabili să-și închipuie că ar putea exista un sens în afara câmpului lor politic” îi spunea Mircea Eliade lui Rocquet (v. M. Eliade
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-l omagieze în revista “Drum”, Universitatea din Windsor (Canada) i-a conferit lui Eliade la 60 de ani distincția “Christian Culture Award Gold Medal for 1968”. în cărțile lui Eliade tipărite (pe hârtie de calitate inferioară) în România (comunistă și criptocomunistă de după 1990) nu apar trecute nici una dintre distincțiile primite de faimosul hermeneut al religiilor, onorat pentru excepționala valoare a lucrărilor sale științifice și literare de lumea acade mică pe întreg mapamondul. Abia după moartea lui Eliade, în aprilie 1986 (an
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Stalin de două ori), neprietenii românilor au reușit să-și plaseze minciunile lor în mediile universitare occidentale. în legătură cu poetul Vasile Posteucă (1912-1972) de la nașterea căruia s-au împlinit o sută de ani în 2012, eveniment trecut neobservat de oficialii culturii criptocomuniste - ar mai fi de menționat faptul că împreună cu Nicolae Dima (n. 1936), fost deținut politic între 1956-1958 (Amintiri din închisoare, 1974), si cu Nicolae Novac au publicat prima dată un volum cu Poeme din închisori. Presimțind exagerata importanță pe care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Doar „l-am văzut cu Dinescu la televizor”... Pe când o poezie de Gigi Becali în Plai cu boi? După ce a încercat să demonstreze - și pe unii chiar i-a convins - că cea mai adecvată - și profitabilă - metodă de luptă împotriva criptocomuniștilor și securiștilor este porcografia - publicațiile „lu’ Dinescu” sunt pline de simboluri antisecuriste: mătărângi, păsărici cu aripile desfăcute, buci la scenă deschisă -, cultivatorul de conștiințe al României a băgat definitiv, în ceea ce mă privește, plugul în bălegar. Cum zicea deunăzi președintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
nu-și mai punea vreo nădejde în mânia ori, în înțelepciunea poporului, neamul ăsta de slugi nemernice, care l-a dus în spinare pe Ceaușescu atâta amar de vreme și i-a ales prin vot liber pe Iliescu și pe criptocomuniștii lui, ce mai, degeaba ne frământăm, degeaba ne spargem plămânii și ne răcim gura, ceea ce nu-l împiedica să revină la gânduri mai bune marțea următoare, pentru că-n definitiv cine, dacă nu noi, presa, cine să-l lumineze pe român
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]