454 matches
-
Claudiei Todor. Care este exclusiv și definitiv unul artistic. Convențiile dispar una cîte una, limbajele se amestecă și își pierd orice urmă de rigiditate, formele tradiționale își revizuiesc structurile și însuși privitorul este invitat subtil să-și părăsească stereotipiile și crispările. Pictura, obiectul creat și obiectul recuperat, colajul, materialele tradiționale și cele alternative, formele estetizante și imaginile kitsch, texturile opace și diafragmele volatile, toate trăiesc simultan în același regim și încearcă împreună să proiecteze o nouă realitate. Eliberată de nenumăratele prejudecăți
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
cu scriitorii jocul de-a șoarecele cu pisica, avantajîndu-i pe cei la care relația vicioasă cu Puterea acționa organic". }inînd seama de această premisă antiideologică, pana cronicarului se mișcă grațios între imposturi. Adesea parcă fără a le căuta anume, fără crisparea unei campanii plănuite, ci cu aparența unor întîlniri întîmplătoare în cărțile pe care le examinează. Pe marginea Agendelor lui E. Lovinescu, publicate postum: ,ŤLa Sadoveanu. Tip imens, egoist și imposibil (nu mă condolează după mama, nu-mi mulțumește pentru articolul
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
greșeli. în privința pasajelor stupefiant ireverențioase, întrebat fiind în ultimă instanță, dacă și le regretă, el declară, amuzat și "dezinhibat", că nu. Riscurile nedelimitării E de mirare că nicăieri pe parcurs, poeta n-a dat nici cel mai mic semn de crispare, fie la transcrierea textului, fie la recitirea lui, la rece, înainte de a-l trimite la tipar. Neschițând nici cel mai mic gest de delimitate, la care ar fi avut dreptul, ea alunecă, fatalmente, în postura celei care se solidarizează parcă
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
de felul lui Maurice Barrés și Charles Maurras. Fanatic al trecutului patriarhal precum Eminescu și Iorga, admirator al satului-matcă precum, ulterior, Lucian Blaga, "poetul pătimirii noastre" se solidarizează cu suferința seculară a truditorilor pămîntului într-un chip static, printr-o crispare a deznădejdii ce-și găsește finalitatea în sine. Idealizarea trecutului produce un prezent blocat, interzicînd, de facto, viitorul: "Rătăcitor, cu ochii tulburi,/ Cu trupul istovit de cale,/ Eu cad neputincios, stăpîne,/ în fața strălucirii tale./ în drum mi se desfac prăpăstii
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
râdeam, ne tachinam, bârfeam orânduirea și, grație abilităților culinare probate, competițional, de Raicu și Dinescu, rebel acesta față de rigorile ceaușismului și pe acest tărâm, mâncam. Mai și beam. în timpul doi, rămâneam numai eu. începea atunci un parcurs aleatoriu. Uneori biruia crisparea mea. Discuția lâncezea. Eram crispat fiindcă fusesem acceptat de Sonia Larian și de Lucian Raicu cu o încântare care-mi depășea capacitatea de a o justifica. Nu mi-e rușine s-o spun. Amândoi au minți de o finețe și
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
în urmă, ci în toate direcțiile. în economia intelectuală a eseistului, conservatorismul implică o echivalare cu cîștigurile capitale ale culturii, cu bazele sale imperisabile. De unde rezultă nu o vedere scurtă asupra viitorului, ci una de anvergură. Sînt respinse, în consecință, crispările metodologice, prețiozitatea terminologică ŕ la page, ca niște simptome superficiale ale unui moment pasager. Așijderea e refuzată exagerata atenție de care se bucură teoretizarea ce riscă a obtenebra viul, realul (inclusiv ale operei ce se sufocă în rețelele mereu sporite
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
împrospătați. Două noi rubrici fixe au fost atribuite sinologului și eseistului Simon Leys, stabilit în Australia, și scriitorului catalan Enrique Vila-Matas, aleși anume pentru a se ieși din "tropismul franco-francez", căci ei au o privire mai detașată, nu suferă de "crispările hexagonale". în sfîrșit, cea mai vizibilă (dar nu ostentativă) schimbare e în prezentarea grafică, îmbunătățită doar pentru a privilegia textul. Mai aerisită și mai bine ilustrată, noua machetă nu e sofisticat-artistică, o operă grafică în sine, și nu face abuz
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
de religie se poate discuta și cu (sau de) poftă. Că-i așa o arată un studiu recent al Ancăi Manolescu, Europa și întîlnirea religiilor, apărut la Polirom, cu un cuvînt însoțitor semnat de Andrei Pleșu. Un eseu elegant, fără crispări și obtuzități calp-savante, lucrat cu un soi de envie care mai că-ți face-n ciudă. Citindu-l, îți spui că la fel or fi arătat, în Anglia lui Thomas a Beckett sau la Antimul Rugului aprins (distanțele de toată
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
Gheorghe Grigurcu Pentru Virgil Diaconu lumea pare o fantezie delicată a Creatorului său pe care se străduiește a o aproxima prin propria-i fantezie lirică, domoală, înduioșată, de-o agreabilă muzicalitate lăuntrică. La antipodul crispării expresioniste, starea d-sale de spirit e, în cele mai numeroase din versurile pe care le semnează, detensionată, gata a accepta, a îmbrățișa, toate cele ce sînt. O ușoară solemnitate ironică nu reprezintă decît distanța trebuitoare pentru ca sentimentul să nu
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
investește creația artistică și nenumăratele sale forme de acțiune cu un conținut, în cel mai exact înțeles al cuvîntului, terapeutic. El încearcă, simultan, vindecarea prin geometrie a tuturor dezordinilor și îmblînzirea geometriei prin chemarea ei la o viață aproape organică. Crisparea și jocul, provocările și gestul imprevizibil, alături de alte nenumărate manifestări - greu de sugerat prin formule convenționale -, sînt o tentativă patetică de ieșire din haos, de subminare a stării amorfe și a gregarității, prin utopie, iluzie și vis. S-ar putea
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
crezi că e relația dintre semnificația estetică (fie și în cheie umoristică) și realitate (fie și "inspiratoare")? - Ai, evident, dreptate: Gide face o confuzie, cred, între umoristic și satiric. Genul dintâi e mult mai gratuit sau, cel puțin, mai fără de crispare, decât al doilea, mereu sarcastic (zâmbetul căruia e rânjet sau, baremi, un surâs sardonic), consanguin al genului didactic, în sens de moralizator și punitiv. Pamfletul, diatriba ș.a.m.d. nu sunt vocația unui umorist. Care le poate practica accidental, precum
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
zboare. După care m-a întrebat: - "Dar în ce clasă ești tinere?" Aveam 19 ani dar nu-mi trădam vârsta, datorită mai ales feței mele copilăroase. I-am răspuns cu oarecare emfază, apăsând pe cuvinte: - în anul III de arhitectură. Crisparea claunului suferind se prefăcu într-un zâmbet încremenit, asemenea celui al măștilor de teatru din antichitate: - "Aaa... la Arhitectură!... De altfel, toată poezia mea e o construcție arhitecturală, o îmbinare a tehnicii și a artei, cu legi și principii, dacă
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
Căci mi-am riscat iar viața c-un balaur"). Un alt "cântec naiv" poartă, în desenul său fragil, un lirism de interior, cu ecouri din Sonetele eminesciene. Aici, între rezonanța sentimentului și cadrul exterior se stabilește o simetrie. Retragerea din fața crispării elementelor, reculul într-un interior securizant, protector se însoțește cu o regăsire a intimității ființelor, a comuniunii voluptuoase ("Afară plouă laic și-aș vrea să fii aici,/ Să tac, să taci, tăcerea la fleacuri să ne-mbie./ Să lâncezim pe
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
oarecum de “crepuscularul” italian Guido Gozzano și de a sa Signorina Felicità. Pe deplin stabilizat stilistic apare universul poetei mai ales o dată cu apariția volumului Opinii despre durere, în 1980, urmat de Inima ca un pumn de boxeur (1982). Nota de crispare dureroasă a ființei se generalizează acum, transpărând din alăturarea de notații disparate ale unor realități privite cu un soi de oboseală, o lume în care labirinticul și aleatoriul vor deveni motive recurente, ca în această altă lecție de morală: “nesfîrșite
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
fruntea sus în noul an. Există un motiv pentru care, în ochii celorlalți toate aceste sforțări s-au văzut prea puțin. Atunci când știi pentru ce vii la muncă în fiecare zi, atunci când lucrezi la ceva în care crezi cu adevarat, crisparea efortului dispare. Și, oricât de dificil ar fi următorul pas, mergi mai departe cu zâmbetul pe buze. Zâmbetul acesta îmi aduce mereu aminte că lucrez cu cea mai bună dintre echipele posibile. Dacă vreți să vedeți pe larg ce a
Iată ce pot face mai multe mâini dibace by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82620_a_83945]
-
și de tot ce mai încearcă să fie în preajma-i. Este renașterea însăși prin tot ce poate fi mai greu, cu atât mai mult cu cât real și expresiv covârșitor fără seamăn. Este deplinătatea! Într-o deosebire adusă din pură crispare a gândurilor bine aranjate după formule nebănuite. Nu ar fi deloc corect să trecem nici într-un caz peste „Cunoaștere”: „În contemplarea ce absoarbe/ un spate curbat/ potolește gândurile./ Aduce calmul,/ liniștea./ Universul capătă unitate./ Lumea ideilor se prinde în
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
se împleteau profund cu o curiozitate de experimentator și cu un spirit de avangardă. Atașat valorilor creștine și spiritului ortodoxiei, era un militant pentru reînoirea bisericii, pentru reconstrucția prezenței acesteia în spațiul public, dar și un spirit european senin, fără crispări și fără patetisme. Încercînd și prin pictura sa, cu precădere prin cea din ultima lui perioadă, să se apropie de spiritualitatea creștină și de lumea eclezială, fondul său rămîne unul senzorial și panteist, devoțiunea sa manifestîndu-se mai mult printr-o
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
Ieșim din pasa melancolică parcurgând cronicile literare din Vatra, semnate de trei excelenți critici tineri (Nicoleta Cliveț, Sanda Cordoș, Andrei Terian), precum și rubricile, ca de obicei pline de nerv(i), ținute de Alexandru Mușina (Paralele inegale) și Liviu Ioan Stoiciu (Crispări). O greșeală ireparabilă Revista CUVÂNTUL nr. 87/ 2006 cuprinde un "dossier" pe tema memoriei și uitării care merită citit cu atenție și păstrat, întrucât rezumă, printre altele, o dramă a conștiinței publice românești: uitarea grotesc-surâzătoare a trecutului comunist. Parcurgem cu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
evolutivă interioară a întregului câmp modernist. Accesibilitatea definește persistentă tradiției moderate, aceasta fiind ancorată într-o atitudine tributara de substanță nostalgica (față de ancestralismul și, implicit, exotismul etno-centric, filonul modal, sau față de canonicitatea clasicizanta, filonul neo-tonal), atonalismul dodecafonic-serial supraviețuiește prin fixarea ("crisparea") dogmatica (auto-clasicizantă și canonizantă deopotrivă) în jurul moștenirii schoenbergiene, pe când concepția experimentalista persistă prin perpetuarea și permanentizarea radicalismului conceptual și a strategiilor prospective în căutarea noutății și insolitului. Toate cele patru filoane își formulează (sau inventează) miza printr-o susținută negociere
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
aride. Nimic mai străin de Kant decît emfaza perorațiilor făcute de dragul lor însele. Chiar și atunci cînd se lasă în voia unei replici date unui contemporan, o face cu conștiința că se abate de la asprimea schemelor, răspunsul fiind dat cu crispare, fără aplomb. Elocvența menită a cîștiga simpatie e de negăsit la Kant, filosoful avînd seriozitatea meșteșugarului care, punînd șuruburi în piulițe, nu mai găsește de cuviință să intre în jocuri polemice. De aceea Kant nu e dansator pe pagină, nu
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
aceea optimistă, care în primele luni din '90 mă făcea să mă trezesc zîmbind din somn în fiecare dimineață, în așteptarea unei noi zile de îndepărtare de totalitarism, îl întreb pe conlocutorul meu și despre viitorul literaturii. Întunecare bruscă și crispare totală. Mi-a cerut că discuția noastră să rămînă confidențială, în această parte a ei. Ulterior mi-a reînnoit cererea de confidențialitate doar în ceea ce privește citarea sursei. Iată de ce: mi-a făcut o listă cu mulți scriitori despre care era gata
România la sat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17722_a_19047]
-
mi se pare convingătoare, desigur că o analiză mai largă și foarte atentă ar putea duce la interesante descoperiri. De ce nu? Dar pentru asta trebuie o atitudine mai puțin rigid-apodictică, un ton mai puțin asertoric-polemic, deci să cadă toți solzii crispării inteligente". Sau o săgeată la adresa unei alienări chiar în sînul diasporei: "Am primit de la Gigi Stanomir o piesă de teatru. Bine că nu e curios să știe părerea mea, căci mi-ar fi neplăcut să i-o comunic. Totul de
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
la chestiunile de principiu nu sînt doar o ,,materie primă", ci acțiunea artistică însăși. Iar această participare, pe lîngă faptul că este pentru prima dată legitimata printr-o procedură de selectare corectă, are și avantajul unei duble veridicități: reprezintă fără crispare problemele profunde, interogațiile și crizele societății românești, în timp ce exprimarea se face într-un limbaj viu, suplu, inteligibil și perfect sincron cu spiritul și cu exigențele acestui moment.
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
veșminte și chipuri. Voluptatea artistului, a privirii sale însetate de forme, de culori și de atitudini, coexistă pînă la identificare cu uimirea descoperitorului, cu rigoarea cercetătorului și cu scrupulul moralistului. În mod natural, fără nici o emfază, dar și fără nici o crispare, se realizează o fuziune profundă între gestul cultural și lumea reală, între semnul plastic și reperul obiectiv, între libertatea imaginației și rigoarea înaltă a vieții. Discret, la intersecția simbolicului cu existența nemijlocită, Eugenia Iftodi se așază nu numai ca un
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
ziarului, în plină dictatură a monarhului. Profesional, reporterul trebuie să se afle anume unde se întâmplă ceva extraordinar. La Breaza, la o ceremonie străjerească, patronată de primul străjer al țării - Carol al II-lea -, remarcă pe fața suveranului oboseală, neliniște, crispare. În fapt, se petrecuse tocmai o tentativă de atentat, un legionar deghizat în străjer trăsese, de la două sute de metri asupra regelui, fără să-l atingă - episod, de care, iată, până acum nu avusesem cunoștință - și doar eram pe atunci vajnic
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]