52 matches
-
cu lupa sau la microscopul binocular, înainte și după secționarea lui, în scopul observării nucleului și a structurii radiare sau în straturi concentrice, a restului calculului; precizarea compoziției chimice a calculului, în primul rând a nucleului; - diverse examene de studiu cristalografic, necesare în cazuri deosebite, ca de exemplu recidiva litiazică multiplă, sau efectuate în scop de cercetare, unele dintre acestea fiind prea costisitoare. Între acestea menționăm [37] studiul de microscopie optică al unor fragmente pulverizate de calcul cu scopul de a
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
consideră doar 3 șiruri, cu densitate reticulară maximă , corespunzătoare celor 3 direcții x, y, z. Cea mai mică celulă posibilă care redă caracteristica întregii rețele se numește celulă elementară. Deși sunt câteva mii de minerale , nu există decât 7 sisteme cristalografice: cubic, pătratic, rombic, monoclinic, triclinic, hexagonal și romboedric Într-o rețea cristalină legăturile chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
au o compoziție chimică specifică , formă și proprietăți specifice . Din punctul de vedere al gradului de participare la constituția litosferei, repartiția pe clase este următoarea : În sistematica modernă mineralele au fost reclasificate, luându-se în considerare structura lor chimică și cristalografică: 1.Elemente native, sunt elemente chimice care se găsesc în natură în forme pure necombinate; se cunosc 23 asemenea elemente (18 metale și 5 nemetale), formele lor modificate și unele aliaje. Exemple: cupru, argint, aur, fier, sulf, grafit, diamant, hapkeit
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
albastră și lirismul eminescian rămân modele ale genuluiă, portretul sintetic ingenios (Iorga, Proustă se îmbină cu sugestii de morfologia culturii (Tipare de cultură, Atic și asiatică”, iar caracterizările unor opere (Sadoveanu, G. Călinescuă se impun prin îndrăznețe, deși armonioase forme cristalografice 4. 1 idem, p. 87-88 2 ibidem, p. 89-90 3 Cornel Regman - Colocvial, București, Editura Eminescu, 1976, pp. 42-50 4 idem, p. 50 109 În octombrie 1970, Mircea Martin 1 semna o caldă evocare cu titlul Un mandarin al spiritului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
rețele metalice cristalizează în sistem compact cub cu fețe centrate (Al, Cu, Au, Ni, Pb, Pt), în timp ce alte metale cristalizează în rețea hexagonală compactă (Be, Mg, Cd), cu număr de coordinație 12. 1.1.3.2.2. Relații de înrudire cristalografică Repartizarea ordonată a elementelor exterioare ale cristalelor (fețe, muchii, colțuri) față de un centru, axă sau plan formează simetria cristalului. Orice clasificare a sistemelor cristaline se bazează pe stabilirea unor tipuri structurale, caracteristice unei categorii largi de compuși. Totalitatea speciilor cristaline
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
asupra dezvoltării ulterioare a științei despre atom. Prin metodele spectroscopiei de raze X s-au determinat exact numărul lui Avogadro, sarcina electrică elementară, sarcina specifică e/m. Ca mijloc de cercetare, radiațiile X au permis fizicienilor să confirme experimental teoria cristalografica. Folosind metodă difracției, substanțele cristaline pot fi identificate și structura lor determinată. Metodă poate fi aplicată și la pulberi, care nu au structura cristalina, dar au structura moleculară regulată. Prin aceste mijloace se pot identifica compuși chimici și se poate
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
r-un cristal unitățile structurale se grupează într-o celulă mită "celula elementară". i mic element de volum, care mai păstrează simetriile ovine, este celula elementară. bține prin repetarea în cele trei direcții a celulei elementare. entare se numesc axe cristalografice. ste definită în mod unic prin laturile a, b, c și unghiurile stantele rețelei ară cu numărul cel mai mic de atomi care caracterizează care sunt plasați în vârfurile sale se numește celulă primitivă unor atomi complementari în centrul bazelor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pe lîngă celula primitivă mai apar alte tipuri de celule elementare: cu fețe centrate(F), cu volum centrat (I) și celule elementare cu baze centrate(C ). După forma figurii geometrice care constituie celula elementară, cristalele se împart în 7 sisteme cristalografice denumite singonii. Ansamblul tuturor elementelor de simetrie ale unei rețele cristaline reale formează un grup spațial. Sunt posibile 230 grupuri spațiale, grupate în 32 grupuri punctuale, 14 tipuri de rețele diferite și 7 singonii cristaline (sau rețele Bravais). In Fig
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cristaline (sau rețele Bravais). In Fig.VI.8 sunt indicate structurile simbolizate prin P, C, I și F. Datorită anizotropiei cristalului, este necesar să se introducă un sistem de notații ale planelor dintr-un cristal atunci cînd se fac studii cristalografice. Fie un cristal a cărui celulă elementară este dată în figura VI.7. Trei puncte necoliniare de pe axele cristalografice x0, y0, z0 determină un plan cristalografic. In analiza structurală, planele se definesc cu ajutorul unor mărimi numite indici Miller ai planului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
anizotropiei cristalului, este necesar să se introducă un sistem de notații ale planelor dintr-un cristal atunci cînd se fac studii cristalografice. Fie un cristal a cărui celulă elementară este dată în figura VI.7. Trei puncte necoliniare de pe axele cristalografice x0, y0, z0 determină un plan cristalografic. In analiza structurală, planele se definesc cu ajutorul unor mărimi numite indici Miller ai planului respectiv. Aceștia se stabilesc în modul următor: se face raportul a/ x0, b/ y0, c/ z0 și se ia
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
un sistem de notații ale planelor dintr-un cristal atunci cînd se fac studii cristalografice. Fie un cristal a cărui celulă elementară este dată în figura VI.7. Trei puncte necoliniare de pe axele cristalografice x0, y0, z0 determină un plan cristalografic. In analiza structurală, planele se definesc cu ajutorul unor mărimi numite indici Miller ai planului respectiv. Aceștia se stabilesc în modul următor: se face raportul a/ x0, b/ y0, c/ z0 și se ia inversul acestor numere. In figura VI.9
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
reflexiile pe straturi succesive interferă constructiv. Din Fig.VI.10 rezultă că diferența de drum pentru undele difractate pe plane adiacente este: Se obțin maxime de difracție dacă: In relația (VI.61) d h,k,l este distanța dintre planele cristalografice Relația (VI.61) este cunoscută sub numele de "legea lui Bragg". Legea lui Bragg cere ca λ și θ să fie corelate. Undele cu o anumită valoare a lungimii de undă, care pătrund într-o structură cristalină sub un unghi
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se fixează pe axa unei camere cilindrice care este prevăzută în partea interioară cu un film fotografic. Conurile de difracție intersectează filmul într-o serie de cercuri concentrice care formează debyegrama. Metoda pulberilor cristaline dă informații despre distanța dintre planele cristalografice. Incepând din anul 1958 analiza de structură cu raze X a început să fie folosită și în cazul substanțelor necristaline, așa cum sunt biopolimerii, după ce în prealabil au fost aduse, în unele cazuri, în stare cristalină. Metoda difracției cu raze X
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
această formă geometrică în știința modernă a viitorului. În al doilea rând, existența quasi-cristalelor descoperite de Dan Shechtman în anul 1984 demonstrează că simetria pentagonală, destul de răspândită în natură, este prezentă și în lumea minerală, fapt considerat imposibil de știința cristalografică modernă până în anul 1999. Astronomul rus Butusov, calculând ciclurile de rotație ale planetelor sistemului solar și comparându le, avea să descopere în anul 1978 că acestea se raportează la numărul de aur ! Cu alte cuvinte, referirea la „muzica sferelor” reprezintă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
un spațiu cu 6 dimensiuni pe o suprafață tridimensională. Aliajul studiat arăta o figură de difracție similară celei produse de proiecția unei structuri dintr-un spațiu cu 6 dimensiuni. Cu alte cuvinte, noi trăim într-un spațiu tridimensional, dar structura cristalografică a quasi-cristalelor se evidențiază ca o proiecție a unei structuri dintr-un spațiu cu 5 sau 6 dimensiuni. Iată de ce spun că aceste quasi-cristale vor revoluționa știința modernă. * * * Știm cu toții că spațiul în care trăim este tridimensional - cel puțin așa
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
descrierile alchimiștilor chinezi, indieni, persani sau europeni. Mai mult, voluntarii care și-au asumat riscul ingurgitării aurului în formă monoatomică au raportat efecte psihice remarcabile, similare celor descrise în tradițiile sacre orientale. Aceste descoperiri constituie o problemă majoră pentru știința cristalografică. Dacă din punct de vedere matematic putem înțelege modul de formare ale acestor noi stări ale materiei, fie ele numite microclusteri, quasi-cristale sau O.R.M.E.s, din punct de vedere fizico-chimic, savanții se văd în imposibilitatea de a explica de ce
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
de timpul de viață scurt al formei cis excitate. La iradierea în stare lichidă, δ- și β-truxinatul reprezintă ciclodimerii predominanți [5,176,178]. Fotoiradierea acidului o-ethoxicinnamic conduce la dimer numai pentru forma α a monomerului, după cum a rezultat în urma investigațiilor cristalografice cu raze X. Forma α, obținută prin evaporare lentă din soluție în acetat de etil, este coplanară și permite o apropiere favorabilă ciclizării (4,514 Å), în timp ce în cazul formei γ (obținută din amestec etanol/apă) rezultă un dimer cu
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
și antiparalele, dezordine paracristalină, defecte în dispunerea în straturi a legăturilor de hidrogen. Pentru această formă a fost propusă o structură mezomorfică cu distribuție aleatorie a legăturilor de hidrogen. Forma β este similară cu forma γ din punct de vedere cristalografic și este strâns legată de componenta amorfă din punctul de vedere al conformației lanțului. Forma α se obține prin tratament termic, cristalizare la temperaturi mai înalte sau în cazul prelucrărilor prin presare, în timp ce forma γ apare la temperaturi mai joase
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
elementului ironic, se apropie de ei prin utilizarea pe scară largă a intertextualității: trimiterile la poezia lui Paul Valéry sau Ezra Pound, Ion Barbu sau Gellu Naum sunt ușor de recunoscut. Emul al lui Stéphane Mallarmé în realizarea unei poetici cristalografice, L. poate fi citit și ca un autor postmodernist, dispus să experimenteze toate tehnicile spre a le nega în final, pentru care poezia se reduce la actul textualizării, cum remarcă Marin Mincu, în timp ce Gheorghe Grigurcu consideră poezia lui o abordare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
coordinație scăzut, cum ar fi bismutul, stibiul sau galiul, care se contractă la topire. Unele materiale folosite în tehnica nucleară (uraniul, plutoniul) sunt caracterizate, pentru anumite forme alotropice, de un coeficient negativ de dilatare termică de-a lungul unor axe cristalografice. Analiza dilatometrică este utilizată pentru determinarea coeficientului de dilatare termică și a punctelor de transformare în stare solidă a materialelor. Se bazează pe apariția pe curbele dilatare-temperatură a unor abateri, la temperaturile de transformare, de la aspectul normal al acestor curbe
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93477]
-
albastră și lirismul eminescian rămân modele ale genuluiă, portretul sintetic ingenios (Iorga, Proustă se îmbină cu sugestii de morfologia culturii (Tipare de cultură, Atic și asiatică", iar caracterizările unor opere (Sadoveanu, G. Călinescuă se impun prin îndrăznețe, deși armonioase forme cristalografice . În octombrie ", Mircea Martin semna o caldă evocare cu titlul Un mandarin al spiritului (ca o curiozitate notăm faptul că evocarea este scrisă la timpul trecut, vorbind despre un Vladimir Streinu defunct; or, autorul Paginilor de critică literară s-a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
galanterie. - Credeți într-un separatism al poeziei? - Poezia e autonomă, ne răspunde d-l Barbu. Nu prin voința poetului de a o sustrage accidentului, ci prin specialitatea universului ei. Am mai vorbit cu alte ocazii de acea curăție de grup cristalografic a ceea ce este: ardere imobilă și neprihănit îngheț - versul. - Mai avem oare poeți tradiționaliști, care să continue drumul clasicilor noștri, fără să se abată de la evoluțiile culturale de azi? - Unul singur, Ion Pillat. Iubirea lui pentru formele noastre câmpenești și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
văduvită de un principiu liberator. Puritatea abstractă a poeziei o află în autonomia ei, una care nu ține de voința poetului în a o sustrage accidentului, ea fiindu-i asigurată de specialitatea universului ei, izvorîtă din acea curăție de grup cristalografic a ceea ce este: ardere imobilă și neprihănit îngheț - versul. Iată o strălucitoare definiție a versului ca temei al poeziei. Citim într-un Eseu despre Dante (1933) al lui Osip Mandelștam, o frază la care ar fi aderat și Ion Barbu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Editura Universității "Al.I. Cuza" - Iași, 2001, traducere Livia Cotorcea), la concluzia că întregul poem reprezintă o strofă unică, un singur corp care nu poate fi fracționat. Mai exact, el îmi apare nu ca o strofă, ci ca o figură cristalografică, adică o singură formațiune. Poemul este traversat de la un capăt la altul de o forță formativă continuă. El este un corp pur stereometric, e dezvoltarea unei teme cristalografice. Este imposibil să cuprinzi cu ochii sau să-ți închipui în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
exact, el îmi apare nu ca o strofă, ci ca o figură cristalografică, adică o singură formațiune. Poemul este traversat de la un capăt la altul de o forță formativă continuă. El este un corp pur stereometric, e dezvoltarea unei teme cristalografice. Este imposibil să cuprinzi cu ochii sau să-ți închipui în mod real acest corp fabulos cu treisprezece mii de fețe". În cele o sută de cînturi ale Divinei Comedii avem oglindite toate cele văzute și cele nevăzute, cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]