57 matches
-
Immanuel Kant. Aprecieri critice], London, Rutlidge, 1992. Kroner, Richard, Von Kant bis Hegel [De la Kant la Hegel], Tübingen, J. C. B. Mohr (Paul Siebeck) Verlag, 1924. Macmillan, R. A. C., The Crowning Phase of the Critical Philosophy [Fază culminanta a filosofiei criticiste], London, Macmillan and Co., 1912. Martínez Marzoa, Felipe, La crítica del juicio estético, Hölderlin y el idealismo [Critică facultății de judecată estetică, Hölderlin și idealismul]; în Rodríguez Aramayo, Robert y Gerard Vilar (Eds.), En la cumbre del criticismo [Culmile criticismului
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
folosind și argumente; este recomandabil să fie respectată poziția interlocutorului, evitându se tentele ironice sau culpabilizatoare. Se impune ca „adolescentul să fie invitat la o reflecție asupra lui însuși... reflecția catehetică s-ar dori a fi pluridisciplinară”. Discursurile moraliste și criticiste nu duc la atingerea scopurilor propuse, „formarea unui sistem de valori, convingeri și atitudini sănătoase nu poate fi realizată prin prelegeri moralizatoare”. Sentimentele superioare religioase au un rol esențial pentru progresul și moralitatea socială. Aceste sentimente dinamizează indivizii unei societăți
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Rădulescu-Motru... Ei nu numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și orientări diferite... Avem vreo trei orientări aci. Este orientarea care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei, 33 teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
mai ales marile înnoiri ce se petrec în logica modernă și în studiul modern al limbajelor științifice. În sfârșit, în linia culturologilor și în măsura în care au scris lucrări în acest domeniu se adună cam toți: și Rădulescu-Motru, care e din direcția criticistă, de tradiție kantiană, și Negulescu, care vine pe linia pozitivistă, și Blaga, care cultivă cu totul alt tip de raționalitate, chiar planul afectiv. El face parte din categoria acelor gânditori pe care nu-i poți integra într-un curent, cum
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Rădulescu-Motru... Ei nu numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și orientări diferite... Avem vreo trei orientări aci. Este orientarea care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei, 33 teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
mai ales marile înnoiri ce se petrec în logica modernă și în studiul modern al limbajelor științifice. În sfârșit, în linia culturologilor și în măsura în care au scris lucrări în acest domeniu se adună cam toți: și Rădulescu-Motru, care e din direcția criticistă, de tradiție kantiană, și Negulescu, care vine pe linia pozitivistă, și Blaga, care cultivă cu totul alt tip de raționalitate, chiar planul afectiv. El face parte din categoria acelor gânditori pe care nu-i poți integra într-un curent, cum
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Iată de ce gânditorul român formulează o concluzie pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un mistic este incapabil să cunoască din perspectiva materialistă, idealistă și criticistă, ci numai din cea real-dogmatică. Exceptând mistica care constituie realiter "sediul grației și al revelației, nu se poate înțelege materialitatea globală a lumii, straturile ei și interdependența lor"6. Asemenea lui Maurice Blondel, Petre Țuțea consideră că omul funcționează ca
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
niște manine îngrozitoare trăgea supunere și cucernicirea, un soare a adevărului, un vânt a veacului au risipit-o... Noul spirit al timpului adevărat soare spiritual alungă întunericul, ceața, i.e. obscurantismul, ignoranța, prostia din mintea oamenilor, printr-o acțiune dublă: negativă, criticistă pentru trecut, pozitivă pentru viitor, prin noile idei pe care le introduce polemic. Esența Iluminismului european, inclusiv românesc, nu este alta. Aceasta din urmă doar împinge cu un secol înainte cronologia veacului luminos, esența sa rămânând una și aceeași: Viforile
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un articol la altul (și, am putea spune, de la o carte la alta) se produce o lentă și îndărătnică separare a apelor, o demarcare clară între transparența deschisă a întregului, care înglobează, apropie și armonizează diferențele, și opacitatea părții închise, criticiste, înverșunate, exclusiviste. Pe o latură se află iubirea integratoare din treimea creștină, terțul inclus, timpul kairotic al arhetipului, al mitului eternei reîntoarceri, organicismul istoric, identitatea națională, canonul eminescian, România profundă, poporul român, istoria românilor, intelectualii care se raportează la un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
au jucat un rol considerabil în istoria universală. In împrejurări extrem de dificile, Românii și-au îndeplinit cu toate acestea misiunea de apărători ai civilizației apusene" (ibidem, p. 23). Acestea constituie, considerăm, elemente suficiente pentru a sprijini concluzia că, în pofida declamațiilor criticiste, unele chiar cu caracter iconoclast la adresa spiritului patriotic, unii dintre istorici au slujit nu doar religia adevărului, continuând să oficieze atribuțiile sacerdotale ale cultului națiunii. În tranziția de la școla critică la criticism, anul 1929 poate fi luat ca momentul de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
existență" etc. Nu este vorba însă, în ceea ce am propus aici, despre o manieră raționalistă de lucru, căci identitatea modelului de filosofare folosit este dată de operații, mai cu seamă de reducția judicativului, iar nu de o teză oarecare, "raționalistă", "criticistă" etc. În plus, descrierea judicativului și reducția sa nu sunt în primul rând, în lucrare, construcții sau reconstrucții teoretice, pentru că amândouă au sensul unei de-constituiri tematice; așa încât, odată operată reducția și câștigat sensul de-constituirii dictaturii judicativului, aceasta din
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fusese cronometrat cu pedanterie, impus și de o sănătate șubredă. Era un plăcut și sociabil vorbitor, care nu și-a permis călătorii în afara orașului natal. Tot ce s-a petrecut în viața sa este eternizat în opera sa. Ideea reformei criticiste a apărut destul de târziu. Între 1770-1781 (la 11 ani) lucrează la „Critica rațiunii pure”. Metafizica lui Kant este o „Monadologie fizică”: natura este alcătuită din substanțe individuale, în continuă perfectare, înzestrate cu forțe de atracție și repulsive (monade fizice) care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
adevăratul Kant. Poate că filosofia sa n-a doborât aproape nimic pentru totdeauna, nici n-a întemeiat nimic definitiv dar a creat ceva peste care nu se poate trece fără o serioasă motivare. În toate țările culte au apărut curente criticiste, neocriticiste, chiar și ale urmașului său Krug, la catedra din Königsberg. Comemorarea europeană în 1904 a centenarului morții lui Kant a dovedit din plin actualitatea și vitalitatea neistovită a filosofiei critice. De ce am ales logopedia? În cartea sfântă scrie: „La
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Rădulescu-Motru... Ei nu numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și orientări diferite... Avem vreo trei orientări aci. Este orientarea care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei,teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în domeniul altor sectoare ale vieții afective, ale vieții culturale, ale creativității umane decât linia criticistă. De fapt, nici linia criticistă nu a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mai ales marile înnoiri ce se petrec în logica modernă și în studiul modern al limbajelor științifice. În sfârșit, în linia culturologilor și în măsura în care au scris lucrări în acest domeniu se adună cam toți: și Rădulescu-Motru, care e din direcția criticistă, de tradiție kantiană, și Negulescu, care vine pe linia pozitivistă, și Blaga, care cultivă cu totul alt tip de raționalitate, chiar planul afectiv. El face parte din categoria acelor gânditori pe care nu-i poți integra într-un curent, cum
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
inițiatic, de grup închis, de confrerie spirituală. Nu cred deloc în secte, loje, cuiburi, în orice formă de cultură de "grup". Și nici în... "apocrife" creștine. Doresc o cultură română mult mai diversificată, polivalentă, policentrică. O cultură română democratică, pluralistă, criticistă, laică și care să nu se orienteze după mesajele inițiatice ale unui "maestru spiritual". M-am săturat de "maeștri". Nu numai de maeștri spirituali, ci și de "maeștri" în general, de Führeri, de Duci, de Căpitani, de Conducători. Vreau să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
publică. Se configurează deci o nouă dinamică politică bazată pe interacțiunea dintre putere, mass-media și opinia publică. Mai mulți autori contemporani au adăugat contribuții importante la teoria spațiului public, în sensul lărgirii sferei acestei noțiuni și al depășirii limitelor teoriilor criticiste, inclusiv a unora dintre ideile inițiale ale lui Habermas. Analizele asupra înnoirii spațiului public sub efectul de emergență al noilor media, care extind cadrul dezbaterii publice prin angrenarea actorilor anonimi, sunt, însă, în faza dezbaterilor controversate dintre optimiști (cf. Peter
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Funcție de modul în care sunt explicate evenimentele și circumstanțele generatoare sau favorizante de acte sau conduite deviante, teoriile asupra devianței pot fi clasificate în (Giddens, A., 2001, p. 191): * Teorii pozitiviste - includ teoriile biologice, psihologice și pe cele sociologice. * Teorii criticiste - se concentrează pe un spațiu social, cultural, istoric foarte larg. În mare parte sunt bazate pe analiza structurilor de clasă și încadrează în primul rând teoriile marxiste asupra devianței și marginalizării. * Teoriile feministe ce pleacă de la constatări statistice care se
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Iată de ce gânditorul român formulează o concluzie pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un mistic este incapabil să cunoască din perspectiva materialistă, idealistă și criticistă, ci numai din cea real-dogmatică. Exceptând mistica care constituie realiter "sediul grației și al revelației, nu se poate înțelege materialitatea globală a lumii, straturile ei și interdependența lor"6. Asemenea lui Maurice Blondel, Petre Țuțea consideră că omul funcționează ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]