703 matches
-
bătălia cu scop de persuasiune doctrinară nu putea fi dusă cu sorți de izbîndă. Dacă primele zece cărți ale Etimologiilor prind teologia, filosofia, dreptul și medicina, următoarele două cărți (a XI-a și a XII-a), cele pe care Anca Crivăț le-a ales spre traducere, conțin știința omului și a animalelor: antropologia și zoologia în termeni largi, adică secretele creaturilor aflate ierarhic deasupra regnului vegetal. Premisa esențială a volumului stă într-o ipoteză metafizică: ca să cunoști esența unui lucru e
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
trecute prin pieptenele incriminărilor la modă. Remediul împotriva celor trei paraziți e răsfoirea regulată a unui dicționar etimologic. Sunt atîtea nuanțe insolite în volumul cu vestigii lexicale ale lui Isidor de Sevilla, că nu poți decît să deplîngi hotărîrea Ancăi Crivăț de a traduce numai două din cele 20 de volume ale Etimologiilor. Chiar și așa, lectura îți insuflă pofta unei cure savante de etimologie strictă.
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
Djuvara a apreciat, în a sa Istorie a Românilor, că e "cea mai teribilă aberație" a zilelor noastre. Dl Codrescu nu se încurcă însă cu astfel de aprecieri îndreptățite și scrie de zor cu numele său sau cu pseudonime (Adolf Crivăț Vasile, Adolf Vasilescu, Vasile Al. Marian, V.A.M.) în periodicul legionar Puncte cardinale, fiind acolo doctrinarul prin excelență. Și-a adunat aceste texte doctrinare legionare în două precedente volume (Spiritul dreptei. Între tradiție și actualitate și Exerciții de "reacționarism". Între
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
fost odată ca niciodată o gărgăriță ce trăia singură la marginea unei păduri. Rița - fiindcă acesta era numel ei - locuia sub o foaie de pelin. Bărbatul ei, pe care îl chema Vântuleț, și care era un strănepot de-al moșului Crivăț, o părăsise, luându-și lumea în cap. Un aventurier. Cică se agățase de coada unei capre și că ajunsese tocmai în Grecia... Într-o prea frumoasă zi de vară, prin pădure trecu un stol de fetițe ce se întorceau de la
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
Alcsandri în reveria sa coșmardescă din Pohod na Sibir - unde, fără s-o spună nicăieri, pare a retrăi mărturii asupra Marii Armate decimate a lui Napoleon retrăgându-se din Rusia... Dar în pastelurile propriu-zise, lucrurile stau altfel; nicăieri iarna, gerul, crivățul nu-l amenință direct pe Eul liric - el e bine instalat la gura sobei sau parcurge în sanie, bine încotoșmănit, peisaje hibernale neagresive ("Eh, voi sănii, sănii, și voi cai, voi cai", exclamă Serghei Esenin; "sănii cu cai înzurgălăiți", zice
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
Serile de la Mircești - pusă de poet în fruntea pastelurilor - seamănă unei utopii de protecție, un înăuntru perfect protejat, subliniat de excesele meteorologice dintr-un afară cu cât mai agitat cu atât mai abstract: Afară plouă, ninge! Afară-i vijelie,/ Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit". Strofa finală din Sfârșit de toamnă acumulează amenințări hibernale; animalele domestice reacționează la apropierea iernii de parcă ar presimți un seism: Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăț călare!/ Vântul șuieră prin hornuri răspândind înfiorare./ Boii rag
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
mai abstract: Afară plouă, ninge! Afară-i vijelie,/ Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit". Strofa finală din Sfârșit de toamnă acumulează amenințări hibernale; animalele domestice reacționează la apropierea iernii de parcă ar presimți un seism: Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăț călare!/ Vântul șuieră prin hornuri răspândind înfiorare./ Boii rag, caii rănchează, câinii latră la un loc". Acestei viziuni îi pune capăt versul: "Omul, trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc". Nu văd un dramatism excesiv în acest enunț
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > CÂNTEC DE SUFLET Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Seară amarnic de rece, Iar sufletu-mi geme de iubire. Crivățul crunt, urlă-n neștire. Eu doar îl ascult cum petrece... Mi te-ai ascuns în pleoape, Iar inima-mi bate nebună. La fiecare șoaptă pe strune, Te simt tot mai aproape... Cântec de suflet cu zbucium, Trup fremătând de dorință
CÂNTEC DE SUFLET de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382768_a_384097]
-
prea subtile. Altminteri, lui Iulian îi convine joaca, are o vervă lexicografică și parodică pe care abia mai poate s-o strunească odată pornită: „călătoresc și eu pe limba pantofului/ seara mă-ntorc cu funicularul/ vizionez cu mîța televizorul/ și crivăț ruinînd icoanele varului// davaite rusul marș țvaite prusul/ parol franțuzul okei angluzul/ urlă șomerul bate minerul// cu ceaușească rîd ceaușinii/ lîngă stalinskă puțesc stalinii/ în berlină trec berlinii” etc. (Învățăturile unui cerșetor către fiul său). S-ar putea să fie
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
și mult instrumental (me(n)talist!) care transmite ascultătorilor putere și încredere. O formație cu mesaj pozitiv, cu muzică plăcută, prezență scenică adecvată și cu un public foarte fain, cel puțin la Brașov. S-a văzut clar că și lui Crivăț, Luparul, Mishu, Vlad și Maanu le-o plăcut la noi, așa că au promis că se vor întoarce în toamnă, pentru că, a spus Crivăț, n-a trecut jumătate de an de la ultimul lor concert de la Brașov și n-o să treacă jumătate
Concert Editura Bucovina sub Tîmpa [Corola-blog/BlogPost/99409_a_100701]
-
și cu un public foarte fain, cel puțin la Brașov. S-a văzut clar că și lui Crivăț, Luparul, Mishu, Vlad și Maanu le-o plăcut la noi, așa că au promis că se vor întoarce în toamnă, pentru că, a spus Crivăț, n-a trecut jumătate de an de la ultimul lor concert de la Brașov și n-o să treacă jumătate de an pînă la următorul, cînd își vor lansa un material la care lucrează acum și pe care-l testează și-n concerte
Concert Editura Bucovina sub Tîmpa [Corola-blog/BlogPost/99409_a_100701]
-
până la genunchi, ei fac caz pentru 10 cm pe șosea... derapaje, blocaje..., nu că la noi nu ar fi-spun autoritățile că sunt pregătiți dar tot sunt luați prin surprindere, ca la români Ce mult îmi place să vorbesc vara despre...crivățul de iarnă! Am să vă „torturez” un pic, reamintindu-vă de scrâșnitul zăpezii sub ghete la ...-15 grade Celsius,... ce desfătare!!! Dar să revenim pe... terra. Ca o consolare, avem ceva terase, cluburi, sucuri, bere, gheață... câțiva copaci- cât mai
O vară de Editura Bucovina [Corola-blog/BlogPost/97786_a_99078]
-
corp, la care avea de gând să mediteze acasă, în liniște. Condurache intră în holul unde erau hainele oaspetelui său și reveni cu ele în brațe. O ajută să se îmbrace și o conduse la ușă. Afară îi întâmpină un crivăț uscat care îi lovi cu asprime în față. - Îți mulțumesc, Sebi, pentru plăcuta după amiază și deosebita găzduire. - Nu ai pentru ce Getuța. Ușa mea rămâne mereu deschisă pentru tine. Doar suntem nu numai colegi, sper că de acum și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > FRÂNTURI DE VIAȚĂ - EPISODUL 2 Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Capitolul II Era iarna lui 1950, în 9 februarie. Iarnă grea. Crivățul se dezlănțuia pe câmp, urlând ca o fiară. Pomii, dezbrăcați de frunze, se frământau pe loc, parcă încercând cu disperare să rupă niște lanțuri imaginare și să fugă din calea gerului năprasnic. Doar vântul alerga liber, făcându-și de cap
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
Opinii Nici nu am desfăcut bine cadourile de sub brad, nu am aruncat încă ambalajele la coș, nici nu am apucat să ne bucurăm de marea sărbătoare creștină și mintea ne este deja invadată de următorul eveniment: Revelionul. Afară bate Crivățul, iar în creier gândurile se învălmășesc spulberate de un alt vânt, răscolindu-ne neuronii: unde și cu cine petrecem acest revelion, de când până când plecăm și cu ce, care va fi rochia potrivită, dar pantofii, câte rezerve mi-ar trebui la
După petrecere este... înainte de petrecere [Corola-blog/BlogPost/97041_a_98333]
-
Munteanu, publicat în Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017. Ne-ngheață iarna sufletele deja împietrite, Și ninge peste noi cu grijile lumii întregi, Pe geamurile inimii deseneaza flori aurite Iar fulgii sărută mâinile cu care-i culegi. Ne spulberă crivățul iubirii de multe, Ne îndoim ca și nucii când i-acoperă neaua, Și-n vise doar focul ști-va s-asculte, Cum trecem prin viață urmărindu-ne steaua... Ne ninge iar iarna cu albe fantasme Din sfântul trecut ce s-
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
ninge pe tâmple cu flori mici de gheață, ... Citește mai mult Ne-ngheață iarna sufletele deja împietrite,Și ninge peste noi cu grijile lumii întregi,Pe geamurile inimii deseneaza flori auriteIar fulgii sărută mâinile cu care-i culegi.Ne spulberă crivățul iubirii de multe,Ne îndoim ca și nucii când i-acoperă neaua,Și-n vise doar focul ști-va s-asculte,Cum trecem prin viață urmărindu-ne steaua...Ne ninge iar iarna cu albe fantasmeDin sfântul trecut ce s- a
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
lovește-n plin pe la colțuri ziduri. Totul în jur pare-nfricoșător, pustiit, Încolțit brusc de sălbatice friguri... Oamenii se strâng lânga vetre cu căldură, La adăpost de iarnă stau ființe, Sarmanele, gerul apăsător îndură, Făcându-și culcuș printre locuințe... Un crivăț siberian își face loc sumbru, În timp ce drumuri sub omăt se ascund, Iar șuieratul vantului sună funebru, Când pătrunde pretutindeni furibund... Liniștea își caută ecoul în fereastră, Unde s-au așezat reci flori de gheață, Ce îmbracă sticla în rochie maiastră
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
lovește-n plin pe la colțuri ziduri.Totul în jur pare-nfricoșător, pustiit,Încolțit brusc de sălbatice friguri...Oamenii se strâng lânga vetre cu căldură,La adăpost de iarnă stau ființe,Sarmanele, gerul apăsător îndură,Făcându-și culcuș printre locuințe...Un crivăț siberian își face loc sumbru,În timp ce drumuri sub omăt se ascund,Iar șuieratul vantului sună funebru,Când pătrunde pretutindeni furibund...Liniștea își caută ecoul în fereastră,Unde s-au așezat reci flori de gheață,Ce îmbracă sticla în rochie maiastrăîncântând
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Acasa > Literatura > Proza > "DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE" - CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cap. 1 (FRAGMENT) Nuntă îndoliată Afară crivățul șuiera năprasnic, chiar dacă calendaristic trebuia să fie primăvară și să răsară brândușele printre copacii pădurii de deasupra satului. Crengile stejarilor și ale fagilor erau încărcate cu omătul gata să se desprindă în avalanșe, la orice bătaie de vânt mai puternică
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
tinerei femei, străpungeau viscolul de afară, precum urletul unei haite de lupi hămesită de foame, spărgea liniștea pădurii. Era în dimineața zilei de douăzeci și șase martie o mie nouă sute doi, o zi plină cu ninsori viscolite și cu un crivăț de ziceai că ești în miezul iernii, nu în luna lui mărțișor. Viscolul șuiera spulberând omătul depus pe crengile stejarilor ce străjuiau ca o perdea de protecție îngrămădirea de case a satului Dolhești din județul Neamț. Purtau omătul spre vale
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
cu ele la cer (...) că nu știu de ce în vremea de azi iarna cumplită/ vine pe neașteptate/ și te zidește atît de adînc în zăpadă/ încît după ce scapi de ea te simți/ îmbrăcat în vestmîntul celor înviați din morți" (Trecerea crivățului prin oraș). Un cuvânt aparte de apreciere se cuvine lui Ștefan Borbély, pentru excelenta prefață dedicată acestui foarte frumos volum al unui împătimit de poezie cu state vechi de serviciu.
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
pe urmă în fundul gurii, acolo unde gustul puternic, sărat, lipsit de nuanțele rafinate ale confratelui roz-gri se încheagă în iluzoria înghițitură care-i aduce în fața ochilor pereți de gheață, blană de samur și, poate, chiar unghiile ascu țite ale unui crivăț dezlănțuit ca o femeie care-i lasă dâre lungi, sân gerii, pe obraz. Hering... Atât de simplu. Cu un râgâit aproape baritonal, își inspectează obrazul proas păt ras, ușor cenușiu, subțiat de vârstă, puțin mai afundat în partea dreaptă, acolo
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
-l mai putea opri pe Lupino. Lumea i se desfășura înaintea ochilor, gata să fie descoperită de temerarul nostru erou. CAPITOLUL 7 Dispari]ia N -a coborît altădată peste pămînt iarnă la fel de ușoară precum prima iarnă a vieții lui Lupino. Crivățul, vînt furios, aducător de frig, nori grei și ninsoare dinspre nordurile îndepărtate, a ocolit liziera pădurii unde-i prinsese venirea pe lume a micuțului. Au fost și zile geroase, e-adevărat, zile în care stăteau îngrămădiți, străduindu-se să-i
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de zile pe an, iar dacă se formează în septembrie sau mai, poate dăuna culturilor. Orientarea formelor de relief și culoarele de vale influențează canalizarea curenților de aer. Vânturile dominante bat din vest - nord-vest și au caracter neregulat. Iarna bate crivățul dinspre nord-est, un vânt geros și uscat. În arealele cu precipitații mai reduse deficitul anual de umiditate este de 150-180 mm și de aceea se impune compensarea lui prin extinderea irigațiilor. În Câmpia Jijiei Inferioare, din cantitatea anuală de 517
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]