34 matches
-
GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Evaluare: limba română, matematică: clasa a III-a, Costești, Ars Libri, 2008, 32 p. [54] GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Evaluare: limba română, matematică: clasa a IV-a, Costești, Ars Libri, 2008, 32 p. [55] GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Evaluare: limba română, matematică: clasa a II-a, Costești, Ars Libri, 2008, 36 p. [56] GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Evaluare: limba română, matematică: clasa I , Costești, Ars Libri, 2008, 31 p. [57] GRIGORIE, DIANA-IONELA, Alfabetul lui Cireșel: carte școlară
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Evaluare: limba română, matematică: clasa a IV-a, Costești, Ars Libri, 2008, 32 p. [55] GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Evaluare: limba română, matematică: clasa a II-a, Costești, Ars Libri, 2008, 36 p. [56] GRIGORE, ADINA; CRIVAC, MIHAELA, Evaluare: limba română, matematică: clasa I , Costești, Ars Libri, 2008, 31 p. [57] GRIGORIE, DIANA-IONELA, Alfabetul lui Cireșel: carte școlară pentru învățământul primar, Slatina, Didactic Pres, 2008, 108 p. [58] GRUIANU, CRISTINA-ELENA, Subiectul și propoziția subordonată subiectivă: lucrare științifică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
CÎNTIUC, RITA; BULBOACĂ, ELEONORA; ANFIMOV, CRISTINA, Limba și literatura română: modele de cursuri opționale, Pitești, Nomina, 2009, 190 p. [38] CORNACIU, EMILIA CERASELA; EFTIMIE, CORINA DANIELA, Limba și literatura română: gimnaziu: variante propuse, Craiova, Sim Art, 2009, 79 p. [39] CRIVAC, MIHAELA; GRIGORE, ADINA, Fișe de lucru: clasa I: evaluare predictivă: perioada prealfabetară - limba română: matematică: cunoașterea mediului: educația plastic, Costești, Ars Libri, 2009, 40 p. [40] DAFINOIU, CRISTINA-VALENTINA, Limba română pentru studenții străini: teste și exerciții, București, Editura Universitară, 2009
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cantonamentul pentru a nu răspândi virusul în rândul celorlalți fotbaliști cei aniversați primesc cadouri din partea primăriei municipiului alba iulia banii nu vor reprezenta motivul principal pentru lipsa rezultatelor a completat anghel în cele trei zile nu se lucrează precizează gheorghe crivac unul dintre prorectorii universității pitești fără jeturi de apă și spumă din abundență potrivit apelului sosit prin unu unu doi o persoană a rămas încarcerată piața asigurărilor de apartamente din municipiul bacău face față cu brio crizei economice magistrații curții
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
anul 1992 (în scop turistic si curativ) și este vizitabilă tot timpul anului. Se pot vedea fostele mine Iosif, Terezia si Rudolf. Demne de văzut sunt și utilajele medievale bine conservate din mină (unice in Europa), cum ar fi fierăria, crivacul și moara de sare. De asemenea, Altarul (cioplit în peretele de sare) și Scara Bogaților (o scară lucrată filigranat in lemn). Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în anul 2009 s-au desfășurat lucrări ample de amenajare a Salinei Turda
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
Ocna Sf. Iosif"): abia începută. Despre ocnele de sare active sau inactive de la Ocna Sibiului a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1871. În anul 1896 la Ocna Sibiului era deschisă o singură ocnă de sare, deservită de un crivac de suprafață, acționat de 8 cai. Ultima mină de sare de la Ocna Sibiului, ocna Sf. Ignat, a fost închisă în anul 1931. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
în anul 1762, când, în partea de sud-vest a Dealului Sării, s-a deschis "mină Iosif (József"). Mină a avut o formă de clopot (ogivala). Sarea extrasa manual era pusă în piei de bivoli și trasă la suprafață cu ajutorul unui crivac cu cai. Exploatări de suprafață (cariere) sunt amintite în anul 1765, acestea funcționând o vreme în paralel cu extracția subterană. Despre un minerit sistematic la Praid se poate vorbi numai cu începere din anul 1787, data la care sarea din
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
a zăcământului. La 200 m de la intrarea în galerie, s-a executat o cameră transversala de exploatare, denumită "mină Elisabeta (Erzsébet"). Între anii 1947-1949 s-a deschis "mină Gh. Doja (Dózsa György"), denumită după conducătorul răscoalei țărănești din 1514. După crivacul cu cai, transportul sării din mină la suprafață s-a făcut prin puțul Gh. Doja și pe calea ferată îngustă, iar după anii 70 ai secolului al XX-lea, cu autobasculante de 16 tone. În anul 1978, la 40 m
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
și pilieri pătrați (14 m x 14 m). Planșeul de siguranță dintre orizonturi este de 8 m grosime. La Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida din București se află cea mai veche instalație folosită într-o salina din România. Este vorba de crivacul de la salina Praid, dotat cu un tambur uriaș, pe care se înfășură un cablu (odgon); se fixau la cele două capete ale acestuia doi vagoneți: unul cobora gol în salina, în timp ce altul se ridică plin. Tamburul se rotea cu ajutorul a
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]