168 matches
-
Crivina de Sus (1924: "Crivina", plasa "Făget") este un sat în comuna Pietroasa din județul Timiș, Banat, România. Satul este situat pe brațul drept al râului Bega, la o altitudine de 220 m, într-o zonă de dealuri împădurite. Satul este
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
Crivina de Sus (1924: "Crivina", plasa "Făget") este un sat în comuna Pietroasa din județul Timiș, Banat, România. Satul este situat pe brațul drept al râului Bega, la o altitudine de 220 m, într-o zonă de dealuri împădurite. Satul este atestat documentar din anul
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
împădurite. Satul este atestat documentar din anul 1514 sub numele "Also Krywyna", ca făcând parte din domeniul cetății Șoimoșului, stăpânit de contele George de Brandemburg și obținut de acestă prin căsătoria cu văduva lui Ioan Corvin, fiul regeli Matei Corvin. Crivina de Sus are 92 de numere și aproximativ 200 de locuitori. Casele înșiruite de o parte și de cealaltă a râului Bega sunt construite din cărămidă arsă, cu 2-3 camere la stradă și bine cunoscută poartă de la "sura" pentru acces
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
cărei stăpâna era, să fie trecută cu moară pe numele morarului, iar țăranii care macină la moară să lase animale la păscut. Ulterior poruncii date de către contesă, în anul 1915 a fost înființată Asociația de Pășunat a Urbariaristilor din Comuna Crivina. A ținut foarte mult la oamenii din zonă. Fiul ei a murit într-un duel pentru salvarea onoarei unei românce. A fost înmormântat într-o cripta în apropierea satului Poieni. Și astăzi se văd ruinele castelului și ale criptei. Moară
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
de geodezi austrieci , sub comanda lui Fligely, lucrează la alcătuirea unei noi hărți a Țării Românești, lucrările de finisare având loc la Negoiești. De menționat că Brazii făceau parte din plasa Câmpu ("1872"), iar spre sfârșitul veacului ("1890") din plasa Crivina, apoi iar din plasa Campu. În anul 1834 este ridicata în satul Stejaru biserica din lemn Sf. Treime, de către Safta Brâncoveanu. Biserica este de plan dreptunghiular simplu, cu absida decrosata, poligonală. A fost reparată în 1888, iar în prezent figurează
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
Comuna era cunoscută pentru produsele de olărit, vândute în special la Ploiești. Comuna Bătești cuprindea satul Bătești și Moara-Cătunul (actualmente Moara, comuna Puchenii Mari), având împreună 767 de locuitori și o biserică datând dinainte de 1841. Aceste comune erau în plasa Crivina. În plasa Târgșorul se aflau comuna Negoești, cu satele Zahanaua (astăzi în comuna Târgșoru Vechi), Găvana (dispărut), Negoești și Stejaru, având împreună 940 de locuitori, o școală cu 65 de elevi înființată la 1890 și trei biserici, din care două
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
cotă maximă atinge 287 m s-a format după retragerea Mării Sarmatice, fiind constituit din nisipuri și pietriș. Depărtându-se de Dunăre, dealul Stârmina se prelungește la vest de satele Batoți și Tismana, pierzându-se pe nesimțite în apropierea satului Crivina. Versantul sudic al dealului pe toată întinderea ce are o pantă dulce, pantă ce dispare sub formă de câmpie în dreptul satului Devesel. Dealul Bobului, cu Rapa Roșie și dealul Alion, elemente naturale ale Stârminei, precum și dealul Viilor numit și Cioaca
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
dinspre sud către satele Devesel și Scăpău cât și spre sud-est spre satul Mileni există dune de nisip în grosime de 3-4 m. Nisipurile respective au fost aduse de vânturile de apus de pe terenul nisipos aflat la est de satul Crivina înainte ca acesta să fie plantat cu salcâmi, constituind astfel dealuri sau dune. Forările efectuate în ultimele decenii atestă că sub aceste nisipuri se găsesc roci tari de calcar sau chiar granitice, solul fiind creat pe o bază solidă de
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
agățătoare. În pădurea Stirmina crește ghimpele pădureț - arbust protejat de lege. Pe mari întinderi pe teritoriul comunei este întâlnit salcâmul original din America de Nord și aclimatizat la noi din Turcia la 1750 ("salcim" - limba turcă înseamnă "dulceag") și cultivat în zona Crivina Devesel începând din anul 1900 în prezent fiind întâlnit pe toate terenurile nisipoase dea-lungul ogașelor și împrejurul satelor. Dea-lungul satului Dunărea Mică, în jurul anilor 1930, în partea de apus a satului a apărut în mod spontan salcia și plopul. Pădurea
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
numiți « Noi însurăței » deoarece aici erau aduși numai tineri căsătoriți împroprietăriți cu câte cinci ha de pământ. A fost numit Bistreț după Balta Bistrețului. Satul Tismana s-a creat cam în aceeași perioadă, din țăranii împroprietăriți ai satelor Batoți și Crivina. Faptul că satele menționate au sub 100 de ani vechime este confirmat de dispunerea perfect liniara a ulițelor ca și spatiile largi dintre sate, platuri cu suprafețe regulate. Din punct de vedere administrativ comuna Devesel are un trecut cu numeroase
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
confirmat de dispunerea perfect liniara a ulițelor ca și spatiile largi dintre sate, platuri cu suprafețe regulate. Din punct de vedere administrativ comuna Devesel are un trecut cu numeroase frământări. Din 1865 Devesel, înființat ca localitate cu centru administrativ împreună cu Crivina până în anul 1881 când satul Crivina a devenit unitate separată. Satele Bistrețu - Tismana și Chilia au avut încă de la început din 1896 - 1897 Deveselu ca centru de comuna. Tismana și Vrancea s-au dezlipit de Devesel în 1906 fiind atașate
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
ulițelor ca și spatiile largi dintre sate, platuri cu suprafețe regulate. Din punct de vedere administrativ comuna Devesel are un trecut cu numeroase frământări. Din 1865 Devesel, înființat ca localitate cu centru administrativ împreună cu Crivina până în anul 1881 când satul Crivina a devenit unitate separată. Satele Bistrețu - Tismana și Chilia au avut încă de la început din 1896 - 1897 Deveselu ca centru de comuna. Tismana și Vrancea s-au dezlipit de Devesel în 1906 fiind atașate de satul Batoți și respectiv de
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
a devenit unitate separată. Satele Bistrețu - Tismana și Chilia au avut încă de la început din 1896 - 1897 Deveselu ca centru de comuna. Tismana și Vrancea s-au dezlipit de Devesel în 1906 fiind atașate de satul Batoți și respectiv de Crivina, iar Bistrețu s-a unit cu Burila Mică, pe când Chilia a rămas ca sat al Deveselului. 1909 este anul când Bistrețu s-a constituit ca comună, construindu-se primăria veche. Între anii 1896-1906 satul a apartinut de Devesel, iar din
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
mai mari secete au fost cunoscute în anii 1945 și 1947, iar cele mai grele ierni au fost semnalate la confluența anilor 1928-1929 și 1941-1942. Pădurile ocupă suprafețe restrânse și sunt dispersate în teritoriu. Ele se găsesc în următoarele locuri: Crivina, Mănăstire, Valea Radului, Elian, Făget și Pini. Arborii care se întâlnesc cu precădere sunt garnița, cerul și ulmul, însă își fac loc și arbuști ca porumbarul, măceșul, păducelul și chiar părul sălbatic. Cele șapte sate sunt situate aproximativ în zona
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
romi (3,2%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,34%). Pentru 3,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1898, comuna era în plasa Crivina, județul Prahova era formată doar din satul de reședință, cu 502 locuitori, o biserică fondată în 1838 de Scarlat Bărcănescu, și o școală înființată în 1890, funcționând într-o clădire deținută de același Scarlat Bărcănescu, cu 45 de elevi (din
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
o biserică fondată în 1838 de Scarlat Bărcănescu, și o școală înființată în 1890, funcționând într-o clădire deținută de același Scarlat Bărcănescu, cu 45 de elevi (din care 2 fete). Satele celelalte făceau parte din alte comune din plasa Crivina. Astfel, comuna Românești era formată din satele Românești și Pușcași, avea 794 de locuitori, o școală și o biserică datând din 1792. Comuna Tătărani era formată dintr-un singur sat, având 683 de locuitori, o școală și o biserică zidită
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
în josul râului, de la bolovăni mari în regiunile muntoase, până la nisipuri și maluri fine în zonele de câmpie. Afluenții aduc de obicei aluviuni mai grosiere decât ale colectorului. Cand râul aluvionează abundent pot lua naștere bancuri emerse, denumite insule, ostroave sau crivine. Ca specific evolutiv, albia minoră se dezvoltă prin meandrare sau deplasări unilaterale, creând un pat foarte larg, pe care-l folosește numai la inundații - albia majoră. Meandrele sunt deplasări ale albiei minore, spre dreapta sau spre stânga, sub formă de
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,46%). Pentru 3,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, erau organizate mai multe comune, toate incluse în plasa Crivina din județul Prahova. Comuna Puchenii Mari era reședința plășii Crivina, având 896 de locuitori, o școală mixtă în care învățau 76 de elevi (dintre care, 11 fete) și două biserici — una datând din 1861-1861 și alta din 1742. Comuna Pietroșani
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
Pentru 3,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, erau organizate mai multe comune, toate incluse în plasa Crivina din județul Prahova. Comuna Puchenii Mari era reședința plășii Crivina, având 896 de locuitori, o școală mixtă în care învățau 76 de elevi (dintre care, 11 fete) și două biserici — una datând din 1861-1861 și alta din 1742. Comuna Pietroșani avea 847 de locuitori, o școală mixtă cu 63 de
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
Pietroasa () este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Crivina de Sus, Fărășești, Pietroasa (reședința) și Poieni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietroasa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,59%). Pentru 2
Comuna Pietroasa, Timiș () [Corola-website/Science/310824_a_312153]
-
Nădrag (, ) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Crivina și Nădrag (reședința). Localitatea Nădrag se situează în sud - vestul României, în partea de nord - est a județului Timiș, la poalele vârfului Padeș din munții Poiana Ruscăi (vîrful Padeș 1380 m). Nădragul se află la o distanță de circa 30
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Tomești - satul Luncani. Așezarea e străbătută de pârâul Padeș, ce primește afluenți micile cursuri de apă Cornet, în apropierea centrului localității, Izvodea, în chiar centrul acesteia, Haiduca , la circa 500 m în aval Nădrăgelul, tocmai la ieșirea înspre satul aparținător Crivina. De la ultima confluență se formează apa Nădragului, așa cum este cunoscut în documente, care se varsă în râul Timiș între satele Jdioara și Criciova. Distanța dintre localitate și vârful Padeș este de aproximativ 20 km, ea se poate lesne parcurge, în
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
peisaj relevă iubitorilor de drumeție panorama dinspre Făget - Coșava - Deva - Hunedoara, sesizabile la rotirea privirii spre nord. Cel mai înalt punct de pe raza localității este chiar vârful Padeș (1378 - 1380 m), iar punctul cel mai jos se găsește în satul Crivina, situat între cotele de 168 - 170 m. Datorită așezării sale pe vaii închise având punct terminus vârful Padeș localitatea s-a dezvoltat oarecum izolat o lungă perioadă de vreme, față de marile așezări ale Banatului și ale țării, iar distanța de
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
de refugiu al locuitorilor din împrejurimi din fața năvălitorilor străini. Masivul muntos, în întregul său cât și în împrejurimile immediate a localității, ascunde în subsol numeroase bogății: fier mangan, aur, plumb, zinc, marmură, calcar, dolomite, etc. În această zonă Nădrag - Obreja - Crivina -Tincova - Fârdea, cercetările geologice întreprinse îndeosebi în perioada anilor 1956 - 1980 au pus în evidență însemnate rezerve de minerale utile: aur, argint, cobalt, crom, uraniu, pe lângă cele de fier, plumb și zinc exploatate mai de mult. Cercetările miniere au dovedit
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
mari precipitații care au provocat inundații catastrofale, au fost în anii 1912, în anii 1965 și 1966, înanul 1970 și în anul 1978, când au fost inundate puternic uzina, calea ferată, Nădrag-Gavojdia și mari suprafețe de terenuri agricole, în aval Crivina - Jdioara - Criciova. Inundații serioase au avut loc și în anul 2000, an în care în urma inundațiilor localitatea a fost declarată zonă sinistrată, precipitațiile puternice și topirea zăpezii pe versanți a dus la ieșirea pârâului Nădrăgel din matcă, inundarea unor locuințe
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]