KorAP: Find »[drukola/base=cromozomal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...15 >

362 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

tandem de ADN amplificat. Acestea pot fi excizate din sectorul respectiv al cromozomului și apar ca formațiuni extracromozomale dublu minuscule (DM). DM-urile se pot integra în același cromozom sau într-un alt cromozom, generând regiuni omogen colorate (HSR). Integrarea cromozomală a DM-urilor este reversibilă, astfel că DM și HSR reprezintă forme interconvertibile ale ADN amplificat (fig. 17.1). Amplificarea unor secvențe endogene este indusă prin selecția celulelor pentru rezistență la anumiți agenți cu efect mutagen sau carcinogen sau cu

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
O clasă este reprezentată de liniile stabile în care genele amplificate sunt reținute, deoarece ele sunt în cromozom în locusul genic ocupat în mod normal de gena dhfr, acest locus apărând sub forma unei regiuni omogen colorată (HSR) în bandarea cromozomală G (fig. 17.1B). De regulă, cromozomul omolog reține unica copie normală a genei dhfr. Cea de a doua clasă este reprezentată de liniile celulare instabile, din care genele amplificate sunt parțial pierdute atunci când presiunea selectivă este relaxată, în acest

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
numai în cazul unor traumatisme sau al desfășurării unor diviziuni celulare pentru înlocuirea celulelor lezate de traumatisme sau care au suferit moarte fiziologică. Când protooncogenele suferă mutație sau sunt activate anormal și amplificate funcțional, în urma unor infecții virale sau translocații cromozomale, ele sunt convertite în oncogene celulare. Neoplazia este o condiție patologică în care se încalcă regulile fundamentale ale comportamentului celular normal. Malignitatea nu afectează o entitate celulară singulară, ci un complex extrem de heterogen de entități citofiziologice determinate de alterarea structural-funcțională

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
apărute cu o rată înaltă în celula inițială care a suferit evenimentul transformării maligne și, apoi, în descendentele sale. Rata înaltă a mutațiilor în celula transformată malign, induce o instabilitate genetică accentuată: sunt mutații la nivelul moleculei ADN, la nivel cromozomal și la nivel genomic. Instabilitatea genetică se exprimă prin heterogenitatea biochimică a populației celulare a tumorii primare. Instabilitatea genomică specifică celulei maligne permite acumularea unor alterări genetice multiple, care ar fi letale pentru o celulă normală. Dintr-o singură celulă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
gene. După aceea, autorii au analizat posibilitatea cercetării directe a modificării secvențelor oncogenice în celulele canceroase prin compararea secvențelor genomice tumorale cu secvențele din schița genomului uman. Aparent, au fost detectate transcripte himerice (de pe oncogene de fuziune - generate de translocații cromozomale, ale căror capete se cartează în locații genomice diferite) deopotrivă în țesuturi normale și în țesuturi maligne, ceea ce a fost interpretat ca reprezentând false pozitive. Autorii au apreciat că experimentul lor a subestimat cantitatea limitată și calitatea variabilă a secvenței

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
unui comitet americanojaponez de investigație a consecințelor acțiunii radiațiilor asupra aparatului genetic uman, dovedindu-se creșterea exponențială a leucemiilor și a altor tipuri de malignități în populația supraviețuitoare din Japonia, cu reducerea incidenței pe măsura îndepărtării de epicentrul exploziilor. Aberațiile cromozomale identificate la persoanele investigate au dovedit asocierea efectului mutagen cu cel carcinogen al radiațiilor ionizante, efect dependent de doza de iradiere. Un alt experiment de tristă amintire, datorat, de această dată, unei erori umane, a fost explozia reactorului centralei atomice

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
3. Modificarea poziției genei este unul dintre mecanismele prin care o protooncogenă celulară transdusă devine oncogenă activă. Genele v-onc, cu origine celulară, localizate în anumiți loci genici, la un nou ciclu infecțios se integrează concomitent cu provirusul, în noi locații cromozomale, în ambianța altor gene celulare. Protooncogena încorporată de un retrovirus este supusă modificărilor calitative (de secvență), precum și unor modificări cantitative. Modificările calitative ale protooncogenei sunt determinate de mutații, reprezentate de substituții, deleții, inserții (adiții) sau inversii de nucleotide care schimbă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
în limfomul Burkitt - neoplazia copiilor din regiunile bântuite de malarie ale Africii centrale și la papuașii din Noua Guinee - este implicat virusul Epstein-Barr, ca posibil agent etiopatogen, dar evenimentul central al transformării maligne îl reprezintă activarea protooncogenei myc prin restructurări cromozomale, de tipul translocațiilor. Capitolul 18 CICLUL CELULAR ȘI CONTROLUL CREȘTERII ȘI PROLIFERĂRII CELULARE NORMALE ȘI TUMORALE În anul 1983, Doolittle și colaboratorii au identificat produsul oncogenei sis. El a fost denumit factor de creștere de origine plachetară și a fost

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
a fiecăruia dintre ei trebuie să fie repartizată în mod egal celor două celule-fiice rezultate prin funcționarea normală a fusului de diviziune. Pentru aceasta, atât moleculele de ADN, cât și histonele trebuie să se dubleze cantitativ. Replicarea ADN și duplicarea cromozomală reprezintă procese care se presupun reciproc, sunt inseparabile și au loc în stadiul S al ciclului celular. Cromozomii-fii rezultați segregă la sfârșitul Metafazei - începutul Anafazei. Celula rămâne metabolic activă și suferă creștere și în stadiile G1 și G2. În Metafază

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
M. Defosforilarea la treonina din poziția 14 și la tirozina din poziția 15 activează Cdc2 kinaza, ceea ce declanșează intrarea în faza M. Cdc2 fosforilează un număr de proteine, incluzând lamininele nucleare și histona H1, conducând la dezorganizarea învelișului nuclear, condensarea cromozomală și asamblarea fusului de diviziune. În plus, Cdc2 declanșează degradarea ciclinei B, prin activarea proteazei dependente de ubiquitină. La rândul său, degradarea proteolitică a ciclinei B inactivează MPF, permițând ieșirea celulei din mitoză și inițierea citokinezei. Cdc2 și ciclina B

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
acționa asemănător produșilor unor protooncogene. Importanța ciclinei D în controlul proliferării celulare a fost evidențiată prin identificarea sa independentă ca produs al unei oncogene celulare desemnată prad-1 care a fost izolată inițial prin clonare moleculară a unui situs de translocare cromozomală, în adenoamele paratiroidiene. Analiza secvenței prad-1 relevă că aceasta codifică pentru un membru nou al familiei ciclinelor, care a fost desemnat ciclina D1. Gena prad-1 este activată prin translocație cromozomală, în unele limfoame cu celule B, dar și prin amplificare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
izolată inițial prin clonare moleculară a unui situs de translocare cromozomală, în adenoamele paratiroidiene. Analiza secvenței prad-1 relevă că aceasta codifică pentru un membru nou al familiei ciclinelor, care a fost desemnat ciclina D1. Gena prad-1 este activată prin translocație cromozomală, în unele limfoame cu celule B, dar și prin amplificare în carcinoamele de sân și cu celule scvamoase, ceea ce arată că o expresie anormală a genei ciclinei D poate contribui la dezvoltarea unei varietăți de neoplasme. Mai mult, potențialul oncogenic

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
elimină celulele purtătoare de mutații potențial dăunătoare. Celulele deficiente în P53 eșuează în activarea apoptozei, ca răspuns la iradiere sau la tratamentul cu agenți lezionali ai ADN, incluzând medicamente utilizate în tratamentul neoplaziilor, care induc o gamă largă de rearanjamente cromozomale precum și unele efecte radiomimetice (Gavrilă și colab., 2005). În cadrul unor investigații complexe (Gavrilă și colab., 2005) a fost studiată reactivitatea genomului uman (in vitro, în culturi de sânge periferic) și a genomului murin (in vivo) la efectele a trei medicamente

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
murin (in vivo) la efectele a trei medicamente antitumorale de uz curent în terapia cancerului la om, Methotrexat, Cisplatin și Adrimedac. S-a constatat că toate cele trei medicamente prezintă un evident efect clastogenic, inducând un spectru larg de aberații cromozomale printre care multiple rupturi cromatidice, interschimburi complexe cu geneza unor configurații triradiale și tetraradiale, cromozomi dicentrici și policentrici, dublu minusculi (DM), fragmente acentrice, translocații Robertsoniene (fig. 18.7). Creșterea eficienței terapeutice și realizarea unei strategii superioare în această direcție presupune

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
acesteia, transcripția genică (Garban și colab., 1998). Cisplatina are efecte secundare nefrotoxice. O analiză detaliată a acestor aspecte poate fi găsită în revista Nutrition & Health, anul XI, nr. 2, periodic de specialitate al Cali News - 2007. Incidența unor asemenea aberații cromozomale este dependentă de doză și prezintă specificitate de medicament. Cel mai puternic efect clastogen îl prezintă Cisplatinul, la specia murină și Adrimedacul, la specia umană. Nu este exclus ca asemenea remanieri cromozomale să afecteze protooncogenele normale și să le convertească

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
al Cali News - 2007. Incidența unor asemenea aberații cromozomale este dependentă de doză și prezintă specificitate de medicament. Cel mai puternic efect clastogen îl prezintă Cisplatinul, la specia murină și Adrimedacul, la specia umană. Nu este exclus ca asemenea remanieri cromozomale să afecteze protooncogenele normale și să le convertească în oncogene celulare active, de unde rezultă riscul utilizării unor asemenea substanțe medicamentoase în terapia canceroasă, necesitatea prudenței în utilizare și a instituirii unui monitoring atent al efectelor lor. Datele științifice atestă că

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
ARNm c-mos matern. Rezultatul a fost blocarea maturării meiotice a ovocitelor. Proteina MOS joacă un rol unic în reglarea ciclului celular meiotic. Factorul care promovează maturarea (MPF) este alcătuit din Cdc 2 și ciclina B. Activarea MPF induce condensarea cromozomală, dezorganizarea învelișului nuclear și reorganizarea citoplasmei, asociată cu intrarea în faza M a mitozei sau a meiozei. În mitoză, degradarea proteolitică a ciclinei B inactivează MPF, semnalizând trecerea de la Metafază la Anafază, decondensarea cromozomală, reorganizarea nucleului și citokineza. Meioza ovocitelor

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
ciclina B. Activarea MPF induce condensarea cromozomală, dezorganizarea învelișului nuclear și reorganizarea citoplasmei, asociată cu intrarea în faza M a mitozei sau a meiozei. În mitoză, degradarea proteolitică a ciclinei B inactivează MPF, semnalizând trecerea de la Metafază la Anafază, decondensarea cromozomală, reorganizarea nucleului și citokineza. Meioza ovocitelor include două faze succesive M, fără reorganizarea unui nucleu, ovulul vertebratelor rămânând blocat în Metafaza II timp de câteva zile, înainte de a fi fertilizat. Aceasta sugerează că în cursul ciclului celular meiotic, mecanisme distincte

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
o dereglare genetică comună, cu o incidență de 1 la 5000 de nașteri, datorată dezvoltării defectuoase a sistemului nervos enteric, ceea ce conduce la ocluzie intestinală, ca urmare a absenței celulelor ganglionare autonome. Gena mutantă declanșatoare a maladiei are aceeași localizare cromozomală cu gena ret. S-a dedus că, Ret receptor tirozin kinaza are un rol normal în dezvoltarea sistemului nervos enteric uman. Dezvoltarea este reglată nu numai prin proliferare și diferențiere celulară, ci și prin moarte celulară. Moartea celulară programată este

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
celor nefuncționale. În plus, apoptoza joacă un rol important în menținerea multor țesuturi adulte în care proliferarea și moartea celulară se echilibrează pentru a menține o populație celulară constantă. Studiile asupra oncogenei bcl-2, detectată inițial ca situs al unei translocații cromozomale, în limfoame cu celule B foliculare, au permis descifrarea relației dintre moartea celulară programată genetic și neoplazie. Supraexpresia lui Bcl-2 în celulele hematopoietice nu stimulează proliferarea celulară, ci, mai curând, blochează apoptoza celulelor, care, în absența factorilor de creștere, în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Astfel, în unele tumori cerebrale, de tip glioblastom, s-a putut identifica amplificarea genei erbB, iar în unele forme de cancer de sân a fost identificată o creștere disproporționată în activitatea genei neu. Același efect apare și în cazul translocației cromozomale. Astfel, în multe cazuri de limfom Burkitt gena normală myc din cromozomul 8, translocată în cromozomul 14, devine amplificată (fig. 19.3), stare în care ea funcționează ca oncogenă celulară. Segmentul cromozomal care conține protooncogena myc vine în nemijlocita vecinătate

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
neu. Același efect apare și în cazul translocației cromozomale. Astfel, în multe cazuri de limfom Burkitt gena normală myc din cromozomul 8, translocată în cromozomul 14, devine amplificată (fig. 19.3), stare în care ea funcționează ca oncogenă celulară. Segmentul cromozomal care conține protooncogena myc vine în nemijlocita vecinătate a genelor hiperactive (gene cu promotori puternici) care dirijează sinteza de catene imunoglobulinice și această protooncogenă este hiperactivată, ceea ce induce proliferarea anarhică a celulelor producătoare de catene imunoglobulinice, caracteristică limfoamelor Burkitt. Translocații

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
care conține protooncogena myc vine în nemijlocita vecinătate a genelor hiperactive (gene cu promotori puternici) care dirijează sinteza de catene imunoglobulinice și această protooncogenă este hiperactivată, ceea ce induce proliferarea anarhică a celulelor producătoare de catene imunoglobulinice, caracteristică limfoamelor Burkitt. Translocații cromozomale au fost identificate în multe tipuri de tumori, astfel că analiza citogenetică capătă o mare semnificație pentru localizarea modificărilor genetice în genomul celulelor tumorale. Multe tumori apar însă în urma producerii de mutații punctiforme în diferite protooncogene. Asemenea mutații induc modificări

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
uman 22. Preluată de un genom retroviral, protooncogena c-sis devine oncogena virală v-sis și induce sarcoame la om. Același efect îl are și transformarea ei în oncogenă celulară, după amplificare prin inserție virală sau în urma mutației prin remanieri cromozomale sau prin mutație genică punctiformă. Gena receptorului pentru EGF este protooncogena c-erb-B, localizată în cromozomul uman 7. Conversia sa în oncogena virală v-erb-B sau în oncogenă celulară, prin aceleași mecanisme de amplificare genică, remanieri cromozomale și mutație genică, induce la

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
sau în urma mutației prin remanieri cromozomale sau prin mutație genică punctiformă. Gena receptorului pentru EGF este protooncogena c-erb-B, localizată în cromozomul uman 7. Conversia sa în oncogena virală v-erb-B sau în oncogenă celulară, prin aceleași mecanisme de amplificare genică, remanieri cromozomale și mutație genică, induce la om sarcoame și eritroleucemii. Receptorii pentru PDGF și pentru EGF, ca și numeroși alți receptori de suprafață celulară sunt protein-tirozinkinaze. Legarea factorului de creștere stimulează activitatea tirozinkinazică, implicând-o în transducția semnalului. Mutațiile în genele

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]