123 matches
-
privațiunile, neșansa și boala fac din Pu Songling un dascăl particular pe viață, sensibilizat de încercările existențiale dure și care avea să-și fructifice învățătura acumulată cu nesaț în profesie și în condei. Încercând să depășească ariditatea narațiunilor de inspirație cronicărească și limitele de compoziție ale povestirilor desprinse din folclor, Pu Songling propune o creație epică nouă, susținută de o construcție fantastică, în care inserează secvențe din viața reală, învăluite fie în poetice metafore, fie în alegorii cu substrat filosofic. Realitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
din secolele trecute, acolo unde le este locul și unde sună realmente frumos. Papagaliceasca arhaizantă modernă nu poate stârni decât haz, ca și papagaliceasca neologizantă. Noi am ales calea traducerii curgătoare, limpezi și elegante. Diferențele dintre registrul poetic și cel cronicăresc, dintre tonul sapiențial și diatriba profetică se afișează singure, cu condiția ca traducătorul să respecte expresia de bun-simț a limbii române de azi și să aibă el însuși un minim simț al limbii în care traduce. S.M.: În cărțile consacrate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Dar cum să judeci o carte, fie ea și memorialistică, prin prismă exclusiv morală? Ca să nu zic disciplinară? Cel puțin în privința felului în care-a fost citit, volumul al doilea al Jurnalului (2005) n-a adus noutăți semnificative. Aceleași marote cronicărești vehiculate inițial au fost reactivate, cu frenezie, la distanță de patru ani. La noi, lumea uită repede. Pistelor vechi (continua și nejustificata nemulțumire de sine a scriitorului, indiferența la problemele cetății, abundența de vise) li s-au adăugat altele, mai
Profesiunea mea, literatura (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5396_a_6721]
-
unui autor, adică sinteza întregii sale receptări critice. Tehnica de a crea imagini a fost una din pasiunile scrisului artist al lui N. Iorga, inclusiv în pagina cărților sale de istorie, unde vrea mereu să învie trecutul din câteva date cronicărești sau izvodite din documente, să ofere "icoane" desprinse din freamătul petrecerii lumii, aici stând farmecul să-i spunem "vizionar" al expresivității acestui prodigios ciclop al bibliotecilor. Creangă a reprezentat un argument în acest efort, atât prin verificarea unei ideologii construite
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
isteric de editurile pentru care criza pare să nu existe? Asta nu înseamnă că m-am autoexclus definitiv din rândurile criticilor literari. Ce mă plictisește e cronica literară, nu exercițiul exegetic în sine. Marele avantaj e că de când nu mai „cronicăresc” am fost capabil să scriu mai multe cărți cu cap și cu coadă decât mi-aș fi imaginat c-aș fi în stare. Pentru că, da, cronica literară e cronofagă. Ai, n-ai chef, trebuie să „secreți” cele câteva mii de
Contra cronicii literare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4762_a_6087]
-
bine că locul lui e în altă parte. Spuneam însă că forța nebănuită a inteligenței e adevăratul subiect al acestei cărți. În mod evident, Paul Cornea s-a aflat „supt vremi”. Cum știm prea bine, acest slogan fatalist de proveniență cronicărească le-a folosit, ca scuză, multora dintre cei care neavând caracter, au acționat discreționar. Pentru profesorul Cornea, a fi „supt vremi” nu înseamnă a te lăsa strivit de ele. A înțelege răul e primul pas până la a-l înfrunta. Sunt
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
mod cu totul deosebit prin capacitatea autorului de a transmite trăirile sale emoționale în mod nuanțat și sensibil, dovedindu-și marea sa dragoste față de operă și artiștii săi. Cartea este scrisă fluent, în stil literar în prima secțiune și jurnalistic, cronicăresc, dar extrem de nuanțat și cu acuitate critică, în secțiunile următoare. Toate acestea ne îndeamnă să recomandăm volumul spre lectură tuturor iubitorilor de operă, care vor găsi în paginile sale, cu siguranță, reflecții și meditații demne de luat în seamă.
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
de meserii, veșminte de epocă (costumele mirilor Rosalia și Gorgias, de pildă), de fascinante produse de spițerie, fie în adevărate performanțe lexicale pe care, în chip paradoxal, numai un anticalofil le poate realiza: cuvinte rarisime, de esență tare cu iz cronicăresc, dar contextualizate cu o desăvârșită naturalețe. Naturalețea și talentul epic sunt calitățile de căpătâi ale romancierului Gellu Dorian.
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
contracarate în primă instanță de Vitalie Ciobanu, într-un număr Contrafort. Îi urmează, acestuia, Adrian Mihalache, Mihaela Ursa, Dan Silviu Boerescu (dintre tinerii recenzenți), dar și mai experimentatul Barbu Cioculescu, toți înclinați mai degrabă să ignore nexul problemei. Rezolvare tipic cronicărească a unei încurcături compoziționale. Zece ani mai târziu, la reeditare, cam la fel vor proceda Simona Vasilache și Paul Cernat. Ce semnala Ioana Pârvulescu era, în fond, o sincopă de construcție. Argument onest, căruia i s-a răspuns, în schimb
Outside the box by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4114_a_5439]
-
chiar incompatibil cu poetul Valeriu Rață, ca să nu-l pot descifra cât de cât. Pot prin urmare să afirm, cu acel adițional procent de relativitate, că omul pe care îl întrevăd spre a-l reflecta pe fila-suport a exercițiului meu cronicăresc nu e altfel decât cel pe care l-am intuit din scurtele fulgurații de timp în care oamenii au privilegiul de a fi față în față, adică realități aflate într-o corespondență biunivocă. Și, după ce i-am citit și ultimul
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
și fragmente de istorie sfinte pentru neamul românesc. Este vorba despre o scriere alertă, care nu-ți lasă timp de respiro căci evenimentele se succed cu rapiditate, o scriitură foarte frumoasă, proaspătă, păstrând parfumul fin al cărților bisericești, al scrisului cronicăresc adecvat acestui secol însă, presărată cu arhaime scoase din ,,lada de zestere”, mustind de sens și foarte potrivit alese, de descrieri încântătoare de peisaje sau derulări alerte ale unor scene de epos medieval baladesc, eroic și romantic, dramatic și tragic
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
300 din 27 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Eugen Evu După câțiva ani de când am citit, e drept, răzleț, mai ales în revistele internet ale diasporei române din Germania și America, scrierile lui Octavian Curpaș, scrierile de tip cronicăresc sau reportericesc, știri sau comentarii la unele cărți românești din diaspore, dar și de întâmpinare, de obicei laudative, încurajatoare, la unii autori din țară, mi-am făcut o impresie ce poate fi subiectivă, nu despre omul de peste ocean, cum s-
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
chip firesc: “cât este „dreptul de autor“, / domnule Prim-Ministru-al-Coasei ... ?” -o aluzie transparentă la ministrul care va rămâne în istoria neamului drept: “ministrul cu coasa”. (Despre o neliniște a „dreptului de autor“ ... ) În dorința de a consemna evenimentele veacului, în stil cronicăresc, autorul surprinde fel de fel de instantanee, cât se poate de autentice, chiar dacă nu folosește totdeauna un limbaj poetic, ci, mai curând gazetăresc. Ceea ce rezultă sunt un fel de șarje, pamflete lirice, poeme protestatare. Ex. “De-atâta umplutură și rost-rostuire
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
teatrul în metodica predării, atrăgând elevii la cursuri benevole și făcând prin aceasta faimos liceul la care a predat, H.V.F. din Braunschweig (oraș în care și locuiește), crescând semnificativ motivația pentru studiu. Viața intimă a artistei și cea din logosul cronicăresc divers, cu o efuziune cel mai focalizată pe surprinzător și senzațional are o delicatețe indescriptibilă a și acum ca și totdeauna frumoasei la suflet și chip artiste, Pompilia Stoian. Împarte viața citadină cu o comunitate care o respectă a Braunschweig-ului
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
ce rătăcesc într-o stare de buimăceală continuă, subtilizând după modelul sofiștilor și visând la cețoasa comoară, întregesc atmosfera anistorică a romanului. Parabola e aici destul de clar sugerată, deși autorul se ferește să formuleze străveziu adâncimea textului. Aerul vetust, uneori cronicăresc al romanului sunt convenții asumate, fiindcă întreaga atmosferă a cărții, se întoarce împotriva artificiului, datorită legendei pe temelia căreia s-a construit narațiunea, altfel impecabil insinuată. Metoda nu e a deriziunii, ci a estetizării: „Petrecură două nopți la rând în
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
Literatură, Familia); întâlniri posibile cu sătmăreni; reacții "antieminesciene" pe urmele canonicului blăjan Al. Grama ale preoților greco-catolici din Sătmar; apoi se adaugă traducători ai poeziei sale (în lb. maghiară și engleză), lingviști și cercetători ai operei eminesciene. O "repede ochire" cronicărească, pe harta locurilor sătmărene, ne dezvăluie nu întâmplător că obârșia autorilor este în zona "Careii Mari" (Careiul de azi), unde și frecventează liceul din localitate (Dimitrie Sfura, Ioan Silviu Sălăgeanu, George Marchișiu protopop de Carei, Vasile Patcașiu, Fényi István prof.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
înfățișa ca un produs anacronic, ca un act de supraviețuire întârziată a unui mod depășit de a înțelege și a scrie istorie. Într-adevăr, cu peste un deceniu în urmă, M. Kogălniceanu și N. Bălcescu anunțau decesul istoriografiei de factură cronicărească și puneau bazele istoriografiei române moderne. Spre deosebire de M. Kogălniceanu, care și-a făcut cunoscută concepția istorică, trecând apoi la editarea izvoarelor fără să publice însă studii pe temeiul lor, N. Bălcescu a lăsat posterității o operă de istoric complet. Viețuind
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înainte autorul va fi preocupat de matricea și etosul popular; lirismul „se radicalizează, iar spiritul elegiac își impune o morală severă” (Eugen Simion). Următoarele volume, Zugravul anonim (1985) și Aripă sub cămașă (1989), valorifică și mitizează, prin vocabule de coloratură cronicărească, cultura și literatura națională, basmele și legendele populare. În cinstirea „zugravilor anonimi”, care au „înmoldovenit” veșniciile, precum și în păstrarea tradițiilor și a continuității spirituale, poetul, „virtuoz al unui grai de tonalitate moldavă [...] cu iz de limbă sfântă” (Dumitru Micu), întrevede
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
un gospodar potolit, slugerul Tudor, pornit să schimbe „rânduiala”, cade ucis mișelește. Epicul vioi, deși fără suflu, ticsit cu o puzderie de amănunte ce aspiră să imprime narațiunii un colorit de epocă, este servit de un limbaj care se vrea cronicăresc, și în mimetismul lui e de o plasticitate căutată, arhaizant peste măsură. Povestiri istorice „din zilele revoluției din 1848”, din vremea răscoalei de la 1907 și mai de demult conțin volumele Stâlpi de foc (1967), Primăvară, focuri și gloanțe (1973), Volburi
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
Școlii Ardelene (preocupați, în următoarele decenii, a netezi asperitățile și a marca atașamentul ambelor Biserici față cu „legea” și tradiția comună, în matca spiritualității bizantine). Retorica, în rest, e cea uzuală, descripția și evocarea mai păstrând ceva din ingenuitatea stilului cronicăresc, la fel și vehemența moralizatoare. Zădărnicind calea deschisă reconcilierii la „Soborul” florentin (1439), neamul „vestit” al grecilor provoacă adâncirea schismei în aria creștinătății. Trufia și resentimentele oferă o nefastă pildă de risipire și discordie, deplânge C., într-un pasaj ce
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
în manuscris, cartea s-a tipărit foarte târziu (1883). Dacă evoluția unei literaturi se decide în momentele de ruptură, de discontinuitate, Istoria ieroglifică reprezintă un astfel de moment. C. înnoiește stilul narativ, schimbă modelul de discurs, produce trecerea de la proza cronicărească nonfictivă la proza artistică studiată, prin utilizarea alegoriei. Discursul, satiric în fond, e voalat de măști animaliere care acoperă chipurile persoanelor reale, le transformă în personaje literare, dezvăluindu-le caracterul. Alegoria propune o substituire evaluativă, aici degradantă. C. își programa
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
au făcut-o vocațional și harnic atâția dintre iluștrii săi înaintași, profesorul Mihai Pricop s-a dedat voluptos, epicureic, plăcerilor fără egal, ce i-au înflorit întotdeauna viața, lecturii și reflecției și, așezării acesteia în cuibarul cuvântului. A găsit zăbava cronicărească și a cămășuit verbul, dându-i lustru de cuvânt de învățătură pentru alții, dar mai ales pentru sine. Dar, mai cu seamă pentru lăuntricitatea propriei făpturi, pentru că așa cum ne-o dovedește netăgăduitor această carte, a cărei predoslovie avem bucuria să
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
opera principală a lui M., adună o bogată informație referitoare nu numai la arta spectacolului (teatral și liric-muzical), ci și la autori, repertoriu, interpreți, locații, instituții, evenimente și la tot ce ține de culisele activității scenice. S-a remarcat „fervoarea cronicărească” (Ileana Berlogea) cu care exegetul înregistrează toate documentele, cu mare grijă pentru relatarea exactă a faptelor, cu numeroase și prețioase digresiuni și extensiuni ce colorează textul, altminteri prea dens, pe alocuri fastidios prin înșiruirea de titluri și nume de autori
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
Limbă și Literatură (1970-1982). A fost membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1961). Încă de la începutul carierei sale științifice, R. și-a ales drept obiect principal de studiu cronografia moldovenească. Pregătirea multilaterală i-a permis să cerceteze fenomenul cronicăresc integral, sub diferite aspecte: istoric, filosofic, literar. Lucrările lui se remarcă prin minuțiozitatea documentării și spiritul polemic, dar și prin supralicitarea aspectului ideologic în comentariul privitor la scrierile cronicarilor. A prefațat ediții de opere ale marilor cronicari apărute la Chișinău
RUSSEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
spiritul polemic, dar și prin supralicitarea aspectului ideologic în comentariul privitor la scrierile cronicarilor. A prefațat ediții de opere ale marilor cronicari apărute la Chișinău. SCRIERI: Cronicarul Ioan Neculce. Viața și opera (în colaborare cu Vasile Coroban), Chișinău, 1956; Slova cronicărească - ecoul bătrânei Moldove, Chișinău, 1974; Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII, Chișinău, 1977; Miron Costin, Chișinău, 1978; Ion Neculce, Chișinău, 1980; Cronografia moldovenească - monument al ideologiei feudale, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Efim Levit, Valoroase investigații asupra cronografiei moldovenești, „Nistru”, 1974, 5
RUSSEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]