156 matches
-
industrii textile etc.). Indicatoarele de viteză și tahometrele legate de această poziție funcționează în general după principiile următoare: 1) Sistem cronometric. Organul de măsură este combinat cu o mișcare de mecanism de ceasornic uneori, măsurarea timpului se efectuează cu ajutorul unui cronograf separat; în acest caz, cele două aparate urmează regimul lor propriu. 2) Sistem centrifug. Un balansier vertical, reținut printr-un resort, se rotește cu axul de comandă; ca urmare a forței centrifuge, acest balansier se îndepărtează de verticală proporțional cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166818_a_168147]
-
de forță (inclusiv de greutate) care le sunt aplicate în variații proporționale ale tensiunii electrice. Aceste variații ale tensiunii electrice sunt în general detectate prin instrumente de măsură, de control, de cântărire etc., care le traduc în mărimea căutată. 31) Cronografele și cronoscoapele electronice care permit măsurarea duratei unui contact, si constituite dintr-un voltmetru de debit mic și dintr-un condensator care, în timpul contactului, se încarcă printr-o rezistență puternică. B) Poziția cuprinde aparatele și instrumentele optice de măsură sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166818_a_168147]
-
Curele de ceas de mână, curele dintr-o bucată și brățări de ceas și piese ale acestora din metal 9113[.1 + .2] 33.50.28 Alte părți de ceasuri de mână sau de masă sau perete 9114 33.50.29 Cronografe, înregistratoare de timp; parcometre; ceasornice comutator cu mecanism de ceas de mână sau de ceas de perete 9106 + 9107 33.50.9 Servicii de instalare, întreținere și reparații pentru instrumente și aparatură industrială de măsurare a timpului 33.50.91
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
Festivalul Internațional de Film Documentar CRONOGRAF (prescurtat FIDF CRONOGRAF) este un festival de film documentar organizat anual în Republica Moldova, începând cu anul 2001, la inițiativa unui grup de tineri cineaști organizați în cadrul OWH Studio. Festivalul acordă diferite premii în cadrul a trei secțiuni: Totodată, în cadrul festivalului se
Cronograf (festival de film) () [Corola-website/Science/329657_a_330986]
-
Festivalul Internațional de Film Documentar CRONOGRAF (prescurtat FIDF CRONOGRAF) este un festival de film documentar organizat anual în Republica Moldova, începând cu anul 2001, la inițiativa unui grup de tineri cineaști organizați în cadrul OWH Studio. Festivalul acordă diferite premii în cadrul a trei secțiuni: Totodată, în cadrul festivalului se organizează mese rotunde
Cronograf (festival de film) () [Corola-website/Science/329657_a_330986]
-
de cultură slavonă. Aici a viețuit cronicarul Isaia, devenit apoi egumen al mănăstirii și apoi episcop al Rădăuților (1572-1580). El a copiat "Letopisețul de la Putna" (scris în limba slavonă înainte de 1561 și considerat cea mai veche cronică din Moldova), un cronograf până la 1425, o cronică bulgărească și una sârbească. Când a devenit episcop la Rădăuți, el a lăsat la Slatina o adevărată școală de caligrafi și miniaturiști. În 1844-1845, Veniamin Costachi a tradus la Slatina 3 volume din ""Lucrările lui Teodoret
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
fiind o prezentă neplăcută. Ea a mai fost criticată pentru "decadența" sa, manifestată prin băile zilnice și regulate și prin introducerea veșmintelor luxoase și a bijuteriilor costisitoare în Germania. Pe seama ei se mai pune introducerea furculiței în Europa de vest: cronografii menționează uluirea pe care a produs-o atunci când "a folosit o furcă cu doi dinți de aur pentru a-și duce mâncarea la gură", în loc de a folosi mâinile. Teologul Petru Damiani chiar afirmă implicarea ei într-o aventură cu Ioan
Theophanu () [Corola-website/Science/324710_a_326039]
-
o procedură relativ inexactă, Cornu a făcut perechi de observații pe fiecare parte a minimelor de intensitate, făcând media valorilor obținute cu roata rotită în sens orar și în sens trigonometric. Un circuit electric înregistra rotațiile pe un grafic de cronograf, ceea ce a permis comparații precise ale vitezei cu ceasul observatorului, și un aranjament cu cheie de telegraf i-a permis Cornu să marcheze pe aceeași diagramă momentele precise când considera că începe sau se termină un minim. Experimentul lui final
Aparatul Fizeau–Foucault () [Corola-website/Science/336647_a_337976]
-
cântăreți de operă și soliști de balet din România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Italia, Franța, Austria, SUA și alte țari vin la Chișinău pentru a lua parte la acest festival. Din 2001 la Chișinău se desfasoara festivalul internațional de film documentar „Cronograf”. În cadrul festivalului se proiectează și premiază filme documentare realizate de regizori din diverse părți ale lumii. Festivalul este unicul festival de film documentar din Moldova, organizat de OWH Studio și ssustinut de canalul „TV5 Monde”, Alianța Franceză și Uniunea Cineaștilor
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
pe la 1285), la care se află încă și tradiția despre originea Vlahilor dela coloniile romane de aici cum și despre continuitatea lor. Această tradiție, pe care punem mai mult temeiu decât aflăm în opul d-lui Xenopol, o cunoaște și cronograful bizantin Kinnamos din secolul XII, care spune despre Vlahii de pe râpa stângă a Dunării, ce-i amintește la a. 1167 în războaiele împăratului Manoil în contra Ungariei, că: ei sunt vechii coloni din Italia. Sofistica lui Roesler, care voiește să înlătureze
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
daci a apărut în Lexiconul Suidas din secolul al X-lea. Lexiconul conține un pasaj: "dacii, care acum se numesc pecenegi" ce se referă la realitățile etno-politice nord-dunărene. Ioan Skylițes, a cărui scriere, datând din sec. XI, este inserată în cronograful lui Ghiorghios Kedrenos, tot din sec. XI, relatează că "David", unul dintre frații lui "Samuil", împărat la acea vreme, a fost ucis în anul 976 între Castoria și Prespa, în locul numit "Kaloi drues" („Stejarii frumoși”) de către "vlahii hoditai" ("„chervănari”", „cărăuși
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
el a fost găsit abia în 1895 în anumite minereuri radioactive. Fiind transparente în lumina integrală la fel ca și cromosfera și erupțiile solare, protuberanțele au fost observate în afara eclipselor totale de Soare cu ajutorul spectrografului sau al spectrohelioscopului. După inventarea cronografului și a filtrului monocromatic în deceniul 3 al secolului al XX-lea, protuberanțele sunt urmărite și cercetate aproape incontinuu. Termenul de protuberanță este folosit pentru a descrie o multitudine de fenomene de cele mai diverse forme și mărimi care pot
Protuberanță solară () [Corola-website/Science/320388_a_321717]
-
cele mai vechi acte "românești" datând din 1573, de fapt al doilea după scrisoarea lui "Neacșu din Câmpulung", a fost redactat tot la acest lăcaș. Mai târziu, în 1620 Mihail Moxa scrie aici ""prima istorie universală"" de pe meleagurile noastre intitulată ""Cronograful Țării Românești"". Manuscrisul este descoperit la această mănăstire în 1845 de un filolog rus, V Grigorovici, care-l publică la Cazan în anul 1859. În prezent manuscrisul se află Moscova.Importanța lui constă în aceea că după ce autorul tratează la
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
este cel mai vechi cronograf scris în limba română. A fost realizat în anul 1620 de călugărul Mihail de la mânăstirea Bistrița la îndemnul superiorului său, episcopul Teofil de Râmnic. Manuscrisul din 1620 s-a păstrat la mânăstirea Bistrița până în 1845 când a fost achiziționat de
Cronograful lui Mihail Moxa () [Corola-website/Science/308227_a_309556]
-
fost achiziționat de profesorul rus Vasili Grigorovici. După moartea acestuia manuscrisul a intrat în patrimoniul Muzeului Rumianțov din Moscova, de unde a trecut în colecțiile Bibliotecii de Stat. În 1956 Biblioteca Academiei Române a obținut o copie pe microfilm. O copie a cronografului a fost descoperită în 1943 de C. S. Nicolăescu-Plopșor și astăzi este păstrată la Muzeul Olteniei din Craiova. Prin examen grafologic și comparație cu alte manuscrise s-a stabilit că manuscrisul a fost copiat prin anii 1714-1725 de preotul Stanciu
Cronograful lui Mihail Moxa () [Corola-website/Science/308227_a_309556]
-
istoria comunității creștine din Roma - mai ales din secolul al III-lea - totuși, ele sunt incomparabil mai puține față de activitatea fiecărui papă în parte. Pentru această perioadă de timp izvoarele sunt: 1) "Historia ecclesiastica", a lui Eusebiu din Cezareea; 2) "Cronograful" din 354, care conține: a) "Depositio episcoporum" și b) "Catalogum Liberianum"; 3) "Liber Pontificalis"; 4) "Martyrologim Romanum"; 5) "Adversus haereses", a episcopului Irineu de Lyon. Termenul grecesc πάππας / πάπας (părinte) de la care derivă latinescul papa, este specific limbajului familial și
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
daci și romani. Către sfârșitul vieții a reluat în discuție problemele istorice prin poezii relative la revoluția pașoptistă și la relațiile dintre Imperiul Otoman și Țara Românească, stabilite prin tratate. Izvoarele sale de informare au fost diverse: cronologii, cărți populare, cronografe, cărți teologice, istorii universale și locale, cronici. Cercetătorul Marcel Dumitru Ciucă presupune că Zilot a apelat la bogata bibliotecă a banului Grigore Brâncoveanu, cu care se afla în relații foarte strânse. Relatările istorice ale cronicarului român încep cu ce-a
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
Vâlcea și unul dintre cărturarii români importanți din secolul al XVII-lea. Din îndemnul episcopului Teofil al Râmnicului, viitorul mitropolit, scrie prima istorie universală, care este cea dintâi lucrare de acest gen în limba română, lucrare cunoscută sub numele de "Cronograful Țării Românești". Importanța lucrării constă în aceea că, după ce tratează la început aspecte generale ale istoriei universale, „De ceputul lumieei de'ntâiu”, ajunge ca la final să vorbească despre "„când s-a început a se descăleca Țara Moldovei”". La sfârșitul
Mihail Moxa () [Corola-website/Science/306814_a_308143]
-
Țării Românești". Importanța lucrării constă în aceea că, după ce tratează la început aspecte generale ale istoriei universale, „De ceputul lumieei de'ntâiu”, ajunge ca la final să vorbească despre "„când s-a început a se descăleca Țara Moldovei”". La sfârșitul cronografului prezintă câteva informații despre țările românești, cea mai lungă știre fiind despre lupta lui Mircea contra turcilor la Rovine, sursă de inspirație pentru "Scrisoarea a III-a" a lui Mihai Eminescu. Lucrarea a fost terminată în anul 1620. Cele 99
Mihail Moxa () [Corola-website/Science/306814_a_308143]
-
de adunare și scădere a numerelor reale (în calculele electrotehnice, se adună și se scad — cu ajutorul riglei de calcul — numerele complexe sub forma lor algebrică). În 1942 a fost lansată varianta "Chronomat" a cronometrului "Breitling Navitimer", care a fost primul cronograf cu o riglă de calcul circulară, montată în jurul cadranului.
Riglă de calcul () [Corola-website/Science/326712_a_328041]
-
la Nobunaga, îi adusese daruri din străinătate. Lista cuprindea zece puști, opt telescoape și lupe, cincizeci de piei de tigru, o plasă de țânțari și o sută de bucăți de lemn de aloe. Mai erau și piese rare ca un cronograf, un glob pământesc, textuile și porțelanuri. Nobunaga înșirase toate aceste obiecte la expoziție și le admira ca un copil. Cel mai mult îi plăceau globul pământesc și puștile. Cu globul în față, asculta atent în fiecare seară când Părintele Gnecchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Antim Ivireanul, cât și alte scrieri semnificative, tipărite pentru prima oară integral, cum sunt Ceasornicul domnilor de Antonio de Guevara, tradus din limba latină de Nicolae Costin, Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei, atribuită lui Axinte Uricariul, sau Cronograful tradus din grecește de Pătrașcu Danovici. Textele stabilite pot fi considerate ca „definitive”, întrucât s-a procedat la o transcriere de maximă fidelitate față de original, adoptându-se o redare strict fonetică a semnelor grafice, iar studiile introductive, normele de editare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
tr. Nicolae Costin, introd. edit., București, 1976; Ion Neculce, Opere, introd. edit., București, 1982, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, București, 1986; Axinte Uricariul, Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei, I-II, introd. edit., București, 1993-1994; Cronograf tradus din grecește de Pătrașco Danovici, I-II, pref. edit., introd. Paul Cernovodeanu, București, 1998-1999; Ienăchiță Văcărescu, Istoria othomanicească, introd. edit., București, 2001; Marii cronicari ai Moldovei, introd. edit., București, 2003. Repere bibliografice: Zamfirescu, Studii, 50-65; Dumitru Belu, O ediție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
de Film GoEast, Wiesbaden, 2008; Premiul în memoria lui Reinhard Kämpf la Festivalul de Film GoEast, Wiesbaden, 2008; Marele Premiu la Festivalul Mediawave Festival, Györ, Ungaria, 2008; Premiul pentru cel mai bun film despre migrarea forței de muncă la Festivalul Cronograf, Chișinău, Moldova, 2008; Premiul pentru cel mai bun film care a reflectat tema Drepturile Omului la Festivalul Cronograf, Chișinău, Moldova, 2008; Trofeul Marea Neagră, pentru cel mai bun film documentar, la IPIFF, Mamaia, 2008; Premiul pentru cel mai bun film la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Marele Premiu la Festivalul Mediawave Festival, Györ, Ungaria, 2008; Premiul pentru cel mai bun film despre migrarea forței de muncă la Festivalul Cronograf, Chișinău, Moldova, 2008; Premiul pentru cel mai bun film care a reflectat tema Drepturile Omului la Festivalul Cronograf, Chișinău, Moldova, 2008; Trofeul Marea Neagră, pentru cel mai bun film documentar, la IPIFF, Mamaia, 2008; Premiul pentru cel mai bun film la Festivalul Internațional de Film de la Jihlava, Cehia, 2008; Premiul UCIN pentru film documentar, București, 2009; Premiul GOPO pentru
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]