68 matches
-
lui au fost probabil monofizite. Opera sa, care a cunoscut o foarte mare răspîndire în Evul Mediu bizantin, e o Cronografie compusă din șaptesprezece cărți, care începea cu istoria mitică a Egiptului și ajungea pînă în anul 563 d.C. Această cronografie este însă incompletă în prima parte, pentru că ar fi trebuit probabil să înceapă de la facerea lumii, și nici sfîrșitul nu e întreg, pentru că ar fi trebuit să aibă cu totul optsprezece cărți. Scrierea s-a păstrat într-o versiune redusă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în 1929. Se angajează ca practicant la Arhivele Statului din Iași, unde va lucra toată viața, până la pensionare (1969), urcând toate treptele: copist, copist paleograf, arhivar, arhivar principal și director; între 1969 și 1975 a fost consultant științific în domeniul cronografiei și documentaristicii. Debutează în 1928 la revista „Ion Neculce”. U. se impune prin sute de studii, articole și lucrări științifice laborioase privind teoria arhivisticii, operă care îl situează printre specialiștii proeminenți ai țării. Una din importantele sale contribuții este organizarea
UNGUREANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290345_a_291674]
-
sinteza rămasă de la stolnicul Constantin Cantacuzino sau lucrările erudite ale lui Dimitrie Cantemir (din care se vor nutri mai târziu învățații Școlii Ardelene), ca și în lucrările apăsate cumva de o asimilare nu prea sistematică a izvoarelor și de presiunea cronografiei bizantine, cum e Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 de Nicolae Costin. Fluxul de informații și sensibilitate umanistă, participant decisiv la desăvârșirea procesului de naționalizare a actului cultural început în epoca anterioară, îndemnător și inițiator al dificilului demers
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
culturale româno-ruse și româno-ucrainene. Lucrările lui O. conțin deseori materiale valoroase sub raport documentar, preluate din publicații vechi, puțin accesibile. SCRIERI: Constantin Negruzzi. Viața și opera, Chișinău, 1969; Pagini din istoria literaturii și culturii moldovenești (în colaborare), Chișinău, 1971; De la cronografie la literatura modernă (în colaborare), Chișinău, 1974; Relații literare moldo-ruso-ucrainene în secolul XIX, Chișinău, 1977; Eu doina cânt... Omagiu lui Vasile Alecsandri, Chișinău, 1978; Costache Negruzzi, Chișinău, 1981. Repere bibliografice: Vasile Ciocanu, Prestigiul cercetării, „Nistru”, 1978, 3; Cimpoi, Ist. lit.
OSADCENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288595_a_289924]
-
hagiografie trebuie înregistrate oratoria (căci numeroasele „cuvinte” care se prefac sau se compilează erau destinate și rostirii) și epistolografia (Eftimie de Târnova a fost și un autor de scrisori). În privința scrierilor cu caracter istoriografic, în depozitele sud-slave se aflau deja Cronografia pe scurt a patriarhului Nicephoros, tălmăcită probabil prin veacurile al IX-lea și al X-lea (continuată de cărturarii sârbi - aceiași care dăduseră colecția de Vieți ale țarilor și arhiepiscopilor sârbi - prin Letopisețele sârbești zise „noi”), Cronica scurtă a lui
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
dacă criticul ce-l califică de mincinos {EminescuOpIX 83} ar fi avut bunăvoința de-a cerceta istoria istoriei, atunci ar fi putut băga de samă că procesul întru scrierea istoriei la orice națiune se începe mai Întâi și constă din cronografie, cu sau fără tendința, din culegerea de prin toate părțile a materialului. Dominarea critică asupra acestuia și câștigarea unui punt de vedere universal din care să judecăm faptele e fapta unor timpi mult mai târzii decât aceia a căror caracteristică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este primul care se ridică împotriva exceselor unor astfel de clasificări: Cunoașterea etopeei, prozopopeii, hipotipozei etc. nu ne învață nici să descriem bine, nici să aflăm ce este o descriere bună. Să lăsăm în seama altora să împartă descrierea în "cronografie, topografie, prozopografie, etopee". Nu ne lipsesc cărțile din care putem afla despre aceste denumiri seci, atât de dragi lui Le Batteux sau Marmontel. Să ne oprim doar la cele două deosebiri: descrierea propriu-zisă și portretul, care este un fel de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vale, un munte, o cîmpie, un oraș, un sat, un templu, o grotă, o grădină, o livadă, o pădure etc". (p. 422). P. Fontanier subliniază chiar că acest tip de descriere este folosit în egală măsură și de orator; b) cronografia: pentru această descriere a timpului, a perioadelor, a epocilor, el subliniază faptul că "aceasta caracterizează mai ales timpul unui eveniment, precum și circumstanțele în care acesta are loc" (p. 424); c) prozopografia: "descriere ce are drept obiect imaginea, corpul, trăsăturile, calitățile
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acestor diferite tipuri de descriere, tradiția manualelor de stilistică și de retorică moderne le va păstra în general, fie integral, fie selectiv. Cu toate că mai există un manual din 1926 care reține încă șase categorii (prozopografia, etopeea sau portretul, caracterul, paralela, cronografia și topografia), reducerea categoriilor este destul de generală. În mare, două tendințe se manifestă: clasarea topografiei și a cronografiei într-o singură categorie, Descrierea, la care se adaugă reducerea prozopografiei și a etopeei la categoria Portretului, categorie ce include adesea caracterul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fie integral, fie selectiv. Cu toate că mai există un manual din 1926 care reține încă șase categorii (prozopografia, etopeea sau portretul, caracterul, paralela, cronografia și topografia), reducerea categoriilor este destul de generală. În mare, două tendințe se manifestă: clasarea topografiei și a cronografiei într-o singură categorie, Descrierea, la care se adaugă reducerea prozopografiei și a etopeei la categoria Portretului, categorie ce include adesea caracterul (portretul general). În schimb, Paralela este considerată ca fiind un al treilea tip de descriere; cum este cazul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dintre cei puțini care se declară împotriva tuturor acestor clasificări retorice: Cunoașterea etopeei, prozopopeei, hipotipozei etc. nu ne învață nici să descriem bine, nici să aflăm ce este o descriere bună. Să lăsăm în seama altora să împartă descrierea în "cronografie, topografie, prozopografie, etopee". Nu ne lipsesc cărțile din care putem afla despre aceste denumiri seci, atît de dragi lui Le Batteux sau Marmontel. Să încetăm să ne mai oprim doar la două distincții: descrierea propriu-zisă și portretul, care este un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tipologii ne permite să determinăm mai bine amploarea și semnificația acestei reduceri generalizate, în sensul în care situăm demersul nostru: Tipuri de descrieri Fontanier 1821 Wey 1845 Lefranc 1880 Albalat 1900 Vannier 1912 Egli 1912 Grente 1930 Théveau8 1968 Topografie Cronografie Prozopografie Etopee Portret Paralelă Tablou Hipotipoză Demonstrație Caracter Descriere X X X X X X X (X) X X X X X X X (X) (X) X (X) X X X X X X X X X X X X
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
77, 88, 117, 141, 156, 157, 203, 205, 219, 229, 230, 232, 236 conector 38, 96, 102, 112, 114, 115, 117, 132, 159, 162, 191, 193, 225 conversație (dialog) 9, 10, 46, 93, 94, 102, 104, 106, 108, 121, 125 cronografie (cronologie) 87-90 D descriere de acțiuni (DA) 11, 167, 171, 174, 178, 180, 189, 190, 210 descriere de itinerare 107, 188 dimensiune configurațională 93, 100-102, 113, 114, 118, 130-132, 154-157, 159 dimensiune secvențială 93, 103, 130, 157 discurs 85, 91-93
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
În viziunea istoricilor Românii (valahii) În izvoarele medievale timpurii: Împăratul Mauricius, realizează un tratat mlilitarintitulat Strategikon În secolul al VII lea În care vorbește despre fugarii din Imperiu care se refugiază printre „romanii” de la nordul Dunării Teofanes Confesor, În lucrarea Cronografia din secolul al VIII lea scrie:“torna, torna fratre” Întoarce-te, Întoarce-te frate, prima expresie păstrată din limba latină populară vorbită În spațiul balcanic Despre administrarea imperiului din secolul al X lea, lucrare bizantină a Împăratului Constantin al VII
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de crichet ci... cu fabula lui La Fontaine La cigale et la fourmi (Greierele și furnica: La cigale ayant chanté / Tout l'été, / Se trouva fort dépourvue / Quand la bise fut venue...). Administrația și justiția. În secțiunea istorie politică, la cronografiile diverselor domnii, am incorporat principalele legi și acte normative în contextul istoric respectiv pentru a le pune în valoare. În cele ce urmează, le vom grupa pe domenii (dar păstrînd cronologia), astfel încît cititorul să-și poată forma o idee
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
din Transilvania "Valahii se susține că provin dintr-o colonie a romanilor [Valachi, Romanorum coloniæ effe traduntur]. Mărturia acestui fapt este că au multe în comun cu limba latină" (p. 135). Ideea latinității românilor a ulterior progresiv articulată în tradiția cronografiei istorice încarnată în triada Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino. Fără dubiu, originea latină comună a moldovenilor, valahilor și ardelenilor a constituit embrionul identitar al apartenenței etnice. Grigore Ureche, inițiatorul tradiției cronografiei moldovenești în limba română, a exprimat fără echivoc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
latinității românilor a ulterior progresiv articulată în tradiția cronografiei istorice încarnată în triada Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino. Fără dubiu, originea latină comună a moldovenilor, valahilor și ardelenilor a constituit embrionul identitar al apartenenței etnice. Grigore Ureche, inițiatorul tradiției cronografiei moldovenești în limba română, a exprimat fără echivoc în Létopisețul țărâi Moldovei (1955) [1642-1647?] originea latină comună a tuturor românilor într-o propoziție ce avea să ajungă sacrosanctă în conștiința națională: "Rumânii, câți să află lăcuitori la Țara Ungurească și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răspunseră lucrătorii râzând. Zugrăvelile acelei biserici erau un adevărat scandal. Greșite ca desemn, imposibile ca colorit, reprezentând în chipurile sfinte o breaslă ușoară de femei din Iași, mitropolitul a refuzat mult timp s-o sfințească. Dar ceea ce are haz e cronografia tablourilor sale. A zugrăvit într-un rând "o fată lângă izvor" și n-a putut-o vinde. Vine serbarea lui Grigorie Ghica, cel decapitat pentru opunerea la cesiunea Bucovinei. Repede donița de apă se preface în stâncă c-o pajură
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Jenkins. London: Athlone Press, 1962. Ioan Ducas. Istoria turco-bizantină, 1341-1462. Ed. Vasile Grecu. București: Ed. Academiei, 1958. Constantin Manasses. Istorie bizantină. Domnia împăratului Mauricius (582-602). Cronica, texte și glosar de Ioan Bogdan. Pref. Ion Bianu. Iași: Socec, 1922. Mihail Psellos. Cronografia. Un veac de istorie bizantină (976-1077). Iași: Polirom, 1998. // // Antim Ivireanul. Opere. Ed. Gabriel Ștrempel. București, Minerva, 1972. Dimitrie Cantemir. Opere. Hronicul (ed. Stela Toma). Divanul (ed. Virgil Cândea). Istoria ieroglifică (ed. Nicolae Stoicescu). București: Ed. Academiei Române, 2003. ---. Descrierea Moldovei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
devine cercetător la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din Chișinău. În 1968 își susține doctoratul cu teza Proza lui Vasile Alecsandri, tipărită în 1970. Studii de istorie literară i-au apărut și în culegerile colective De la cronografie la literatura modernă (1974), Cercetări de istorie literară (1978), Literatura moldovenească și folclorul (1982), Istoria literaturii moldovenești (II, 1988) ș.a. Cercetările lui Z. se bazează pe o documentare amănunțită și bogată, fără să fie neglijat aspectul artistic al operei abordate
ZAVULAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290719_a_292048]
-
ample ale descrierii și de clasificări detaliate, uneori chiar excesive, pe criterii semantice, plecînd de la obiectul ei. În acest sens, au fost distinse descrieri de persoane, de animale, de plante, de lucruri și de locuri (topografia și peisajul), de timp (cronografia). Descrierea de persoane a fost divizată în portret moral (etopeea) și portret fizic (prosopografia), existînd și posibilitatea îmbinării trăsăturilor morale cu cele fizice. Descrierea consecutivă sau alternativă, bazată pe asemănări și pe deosebiri, realizează paralela, iar prezentarea detaliată a unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
entimema, paranteza, epifonemul), prin imitație (hipotipoza, armonismul), parafraza și epifraza; (7) figuri de gîndire ce apar ca efect al imaginației, raționamentului sau al dezvoltării: prin imaginație (prosopopeea, fabulația, rectificarea), prin raționament (ocupația, deliberația, comunicația, concesia, sustentația), prin dezvoltare (expoliția, topografia, cronografia, prosopografia, etopeea, portretul, paralela, tabloul), pretinsele figuri de gîndire (cominația, imprecația, optația, deprecația, jurămîntul, dubitația, licența). Olivier Reboul prezintă o nouă taxinomie: (1) figuri de cuvinte: aliterația, paronomaza, calamburul, antanaclaza; (2) figuri de sens: metonimia, sinecdoca, antonomaza, metafora, litota, hipalaga
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fapt, de scena înglobatoare și de scena generică, primul dispozitiv de organizare cu care ia contact receptorul este scenografia. În principiu, ea nu se autodesemnează, ci se arată, reiese din desfășurarea discursului. Scenografia presupune, așadar, un enunțător, un coenunțător, o cronografie (un moment) și o topografie (un loc) din care discursul pretinde a izvorî. Cititorul o recompune pe baza elementelor sus-numite, pe măsură ce ia cunoștință cu ele. Putem astfel vorbi de existența unui proces în buclă: scenografia este forma de manifestare a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
narativ presupune o centrare tematică asupra unui subiect animat, secvența descriptivă dispune de tendința de depersonalizare, decurgînd din raportarea la un univers inanimat. Taxonomia textelor descriptive se revendică de la tradiția retoricii, speciile acestor texte fiind delimitate în funcție de criteriul referențial (topografia, cronografia, prozopografia, etopeea, portretul, paralela, tabloul). Producerea textului descriptiv se bazează, în aceeași viziune, pe efectuarea a patru operații: ancoraj referențial, prin intermediul unei teme, aspectualizare, punerea în relație și expansiunea prin sub-tematizare. Textul dialogic, conversațional, a făcut obiectul cerectărilor pragmatice, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din Transilvania "Valahii se susține că provin dintr-o colonie a romanilor [Valachi, Romanorum coloniæ effe traduntur]. Mărturia acestui fapt este că au multe în comun cu limba latină" (p. 135). Ideea latinității românilor a ulterior progresiv articulată în tradiția cronografiei istorice încarnată în triada Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino. Fără dubiu, originea latină comună a moldovenilor, valahilor și ardelenilor a constituit embrionul identitar al apartenenței etnice. Grigore Ureche, inițiatorul tradiției cronografiei moldovenești în limba română, a exprimat fără echivoc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]