69 matches
-
celei siriace. Din unele indicații cu caracter autobiografic rezultă că Ioan a trăit la jumătatea secolului al VI-lea; convingerile lui au fost probabil monofizite. Opera sa, care a cunoscut o foarte mare răspîndire în Evul Mediu bizantin, e o Cronografie compusă din șaptesprezece cărți, care începea cu istoria mitică a Egiptului și ajungea pînă în anul 563 d.C. Această cronografie este însă incompletă în prima parte, pentru că ar fi trebuit probabil să înceapă de la facerea lumii, și nici sfîrșitul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui au fost probabil monofizite. Opera sa, care a cunoscut o foarte mare răspîndire în Evul Mediu bizantin, e o Cronografie compusă din șaptesprezece cărți, care începea cu istoria mitică a Egiptului și ajungea pînă în anul 563 d.C. Această cronografie este însă incompletă în prima parte, pentru că ar fi trebuit probabil să înceapă de la facerea lumii, și nici sfîrșitul nu e întreg, pentru că ar fi trebuit să aibă cu totul optsprezece cărți. Scrierea s-a păstrat într-o versiune redusă
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ample ale descrierii și de clasificări detaliate, uneori chiar excesive, pe criterii semantice, plecînd de la obiectul ei. În acest sens, au fost distinse descrieri de persoane, de animale, de plante, de lucruri și de locuri (topografia și peisajul), de timp (cronografia). Descrierea de persoane a fost divizată în portret moral (etopeea) și portret fizic (prosopografia), existînd și posibilitatea îmbinării trăsăturilor morale cu cele fizice. Descrierea consecutivă sau alternativă, bazată pe asemănări și pe deosebiri, realizează paralela, iar prezentarea detaliată a unei
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
entimema, paranteza, epifonemul), prin imitație (hipotipoza, armonismul), parafraza și epifraza; (7) figuri de gîndire ce apar ca efect al imaginației, raționamentului sau al dezvoltării: prin imaginație (prosopopeea, fabulația, rectificarea), prin raționament (ocupația, deliberația, comunicația, concesia, sustentația), prin dezvoltare (expoliția, topografia, cronografia, prosopografia, etopeea, portretul, paralela, tabloul), pretinsele figuri de gîndire (cominația, imprecația, optația, deprecația, jurămîntul, dubitația, licența). Olivier Reboul prezintă o nouă taxinomie: (1) figuri de cuvinte: aliterația, paronomaza, calamburul, antanaclaza; (2) figuri de sens: metonimia, sinecdoca, antonomaza, metafora, litota, hipalaga
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fapt, de scena înglobatoare și de scena generică, primul dispozitiv de organizare cu care ia contact receptorul este scenografia. În principiu, ea nu se autodesemnează, ci se arată, reiese din desfășurarea discursului. Scenografia presupune, așadar, un enunțător, un coenunțător, o cronografie (un moment) și o topografie (un loc) din care discursul pretinde a izvorî. Cititorul o recompune pe baza elementelor sus-numite, pe măsură ce ia cunoștință cu ele. Putem astfel vorbi de existența unui proces în buclă: scenografia este forma de manifestare a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
narativ presupune o centrare tematică asupra unui subiect animat, secvența descriptivă dispune de tendința de depersonalizare, decurgînd din raportarea la un univers inanimat. Taxonomia textelor descriptive se revendică de la tradiția retoricii, speciile acestor texte fiind delimitate în funcție de criteriul referențial (topografia, cronografia, prozopografia, etopeea, portretul, paralela, tabloul). Producerea textului descriptiv se bazează, în aceeași viziune, pe efectuarea a patru operații: ancoraj referențial, prin intermediul unei teme, aspectualizare, punerea în relație și expansiunea prin sub-tematizare. Textul dialogic, conversațional, a făcut obiectul cerectărilor pragmatice, de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
însă de istoriografia adevărată și, în sfârșit, a ajuns să fie din nou foarte prețuit în epoca bizantină, în paralel cu ceea ce începuse să se întâmple în lumea apuseană încă din primele decenii ale secolului al cincilea. Ne referim la cronografie. Ioan, originar din Antiohia unde exercita profesia de retor (și în această calitate l-a cunoscut Evagrie Scolasticul), purta supranumele de „Malala” care în siriană avea exact semnificația de „retor”. Această poreclă ne face să ne gândim că el n-
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
celei siriene. Din unele indicații cu caracter autobiografic rezultă că Ioan a trăit în prima jumătate a secolului al șaselea; convingerile lui au fost probabil monofizite. Opera sa, care a avut foarte mare răspândire în Evul Mediu bizantin, e o Cronografie compusă din șaptesprezece cărți care începea cu istoria mitică a Egiptului și ajungea până în anul 563 d.C. Această cronografie este însă incompletă în prima parte pentru că ar fi trebuit probabil să înceapă de la Facerea lumii și nici sfârșitul său nu
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
șaselea; convingerile lui au fost probabil monofizite. Opera sa, care a avut foarte mare răspândire în Evul Mediu bizantin, e o Cronografie compusă din șaptesprezece cărți care începea cu istoria mitică a Egiptului și ajungea până în anul 563 d.C. Această cronografie este însă incompletă în prima parte pentru că ar fi trebuit probabil să înceapă de la Facerea lumii și nici sfârșitul său nu e întreg pentru că ar fi trebuit să aibă cu totul optsprezece cărți. Totodată, scrierea s-a păstrat într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sinteza rămasă de la stolnicul Constantin Cantacuzino sau lucrările erudite ale lui Dimitrie Cantemir (din care se vor nutri mai târziu învățații Școlii Ardelene), ca și în lucrările apăsate cumva de o asimilare nu prea sistematică a izvoarelor și de presiunea cronografiei bizantine, cum e Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 de Nicolae Costin. Fluxul de informații și sensibilitate umanistă, participant decisiv la desăvârșirea procesului de naționalizare a actului cultural început în epoca anterioară, îndemnător și inițiator al dificilului demers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
timp și postul de director (1961-1970), apoi la Institutul de Limbă și Literatură (1970-1982). A fost membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1961). Încă de la începutul carierei sale științifice, R. și-a ales drept obiect principal de studiu cronografia moldovenească. Pregătirea multilaterală i-a permis să cerceteze fenomenul cronicăresc integral, sub diferite aspecte: istoric, filosofic, literar. Lucrările lui se remarcă prin minuțiozitatea documentării și spiritul polemic, dar și prin supralicitarea aspectului ideologic în comentariul privitor la scrierile cronicarilor. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
aspectului ideologic în comentariul privitor la scrierile cronicarilor. A prefațat ediții de opere ale marilor cronicari apărute la Chișinău. SCRIERI: Cronicarul Ioan Neculce. Viața și opera (în colaborare cu Vasile Coroban), Chișinău, 1956; Slova cronicărească - ecoul bătrânei Moldove, Chișinău, 1974; Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII, Chișinău, 1977; Miron Costin, Chișinău, 1978; Ion Neculce, Chișinău, 1980; Cronografia moldovenească - monument al ideologiei feudale, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Efim Levit, Valoroase investigații asupra cronografiei moldovenești, „Nistru”, 1974, 5; Nicolae Bilețchi, Cronografie moldovenească într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
cronicari apărute la Chișinău. SCRIERI: Cronicarul Ioan Neculce. Viața și opera (în colaborare cu Vasile Coroban), Chișinău, 1956; Slova cronicărească - ecoul bătrânei Moldove, Chișinău, 1974; Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII, Chișinău, 1977; Miron Costin, Chișinău, 1978; Ion Neculce, Chișinău, 1980; Cronografia moldovenească - monument al ideologiei feudale, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Efim Levit, Valoroase investigații asupra cronografiei moldovenești, „Nistru”, 1974, 5; Nicolae Bilețchi, Cronografie moldovenească într-o nouă viziune, „Nistru”, 1977, 12; Vladimir Beșleagă, Actualitatea cronicarilor, „Nistru”, 1979, 7; Nicolae Corlăteanu, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
Coroban), Chișinău, 1956; Slova cronicărească - ecoul bătrânei Moldove, Chișinău, 1974; Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII, Chișinău, 1977; Miron Costin, Chișinău, 1978; Ion Neculce, Chișinău, 1980; Cronografia moldovenească - monument al ideologiei feudale, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Efim Levit, Valoroase investigații asupra cronografiei moldovenești, „Nistru”, 1974, 5; Nicolae Bilețchi, Cronografie moldovenească într-o nouă viziune, „Nistru”, 1977, 12; Vladimir Beșleagă, Actualitatea cronicarilor, „Nistru”, 1979, 7; Nicolae Corlăteanu, Un savant eminent, RLSL, 1982, 3; Bibliografia lucrărilor lui E. M. Russev, RLSL, 1985, 4; Cimpoi, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
Moldove, Chișinău, 1974; Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII, Chișinău, 1977; Miron Costin, Chișinău, 1978; Ion Neculce, Chișinău, 1980; Cronografia moldovenească - monument al ideologiei feudale, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Efim Levit, Valoroase investigații asupra cronografiei moldovenești, „Nistru”, 1974, 5; Nicolae Bilețchi, Cronografie moldovenească într-o nouă viziune, „Nistru”, 1977, 12; Vladimir Beșleagă, Actualitatea cronicarilor, „Nistru”, 1979, 7; Nicolae Corlăteanu, Un savant eminent, RLSL, 1982, 3; Bibliografia lucrărilor lui E. M. Russev, RLSL, 1985, 4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 274. V.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
cu mai multă exactitate a aportului său la mișcarea literară. Rezultatele altor investigații ale lui C. sunt prezentate într-o serie de studii și articole incluse în volumul File de istorie literară (1989) și în mai multe culegeri colective: De la cronografie la literatura modernă, (1974), Cercetări de istorie literară (1978), Pagini din istoria literaturii și culturii moldovenești (1979), Literatura moldovenească și folclorul (1982), Studii și materiale despre Alexandru și Boleslav Hâjdeu (1984) ș.a., precum și în capitolele de sinteză și în cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286248_a_287577]
-
hagiografie trebuie înregistrate oratoria (căci numeroasele „cuvinte” care se prefac sau se compilează erau destinate și rostirii) și epistolografia (Eftimie de Târnova a fost și un autor de scrisori). În privința scrierilor cu caracter istoriografic, în depozitele sud-slave se aflau deja Cronografia pe scurt a patriarhului Nicephoros, tălmăcită probabil prin veacurile al IX-lea și al X-lea (continuată de cărturarii sârbi - aceiași care dăduseră colecția de Vieți ale țarilor și arhiepiscopilor sârbi - prin Letopisețele sârbești zise „noi”), Cronica scurtă a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
moldo-ruso-ucrainene (1967), în limba rusă, Folcloristică și folclor (1970), Studii despre romantismul și realismul moldovenesc din secolul XIX (1970), Național și internațional în literatură, folclor și limbă (1971), în limba rusă, Profiluri literare (1972), Genuri și specii folclorice (1972), De la cronografie la literatura modernă (1974), Estetica folclorului moldovenesc (1974), Creația populară moldovenească (I-XVI, 1975- 1983), Moștenirea lui Dimitrie Cantemir și contemporaneitatea (1976), în limba rusă, Cercetări de istorie literară (1978), Critica și procesul literar contemporan (1979), Schițe ale relațiilor literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
devine cercetător la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din Chișinău. În 1968 își susține doctoratul cu teza Proza lui Vasile Alecsandri, tipărită în 1970. Studii de istorie literară i-au apărut și în culegerile colective De la cronografie la literatura modernă (1974), Cercetări de istorie literară (1978), Literatura moldovenească și folclorul (1982), Istoria literaturii moldovenești (II, 1988) ș.a. Cercetările lui Z. se bazează pe o documentare amănunțită și bogată, fără să fie neglijat aspectul artistic al operei abordate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290719_a_292048]
-
fost denigrată și fărîmițată în sub-categorii: descrieri de persoane, divizate în portret moral (ethopee) și portret fizic (prosopografie), în timp ce portretului care vizează singularul, îi răspunde caracterul care vizează un tip, descrieri de lucruri, de locuri (topografie și peisaj), de timp (cronografie), de animale și plante. Montajul în paralel (descrieri consecutive sau alternative, fondate pe asemănare sau opoziție) este una din tehnicile recomandate, împreună cu hipotipoza (expunerea vie a obiectului, adus în prezent și însuflețit prin munca stilistică a oratorului sau a scriitorului
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este primul care se ridică împotriva exceselor unor astfel de clasificări: Cunoașterea etopeei, prozopopeii, hipotipozei etc. nu ne învață nici să descriem bine, nici să aflăm ce este o descriere bună. Să lăsăm în seama altora să împartă descrierea în "cronografie, topografie, prozopografie, etopee". Nu ne lipsesc cărțile din care putem afla despre aceste denumiri seci, atât de dragi lui Le Batteux sau Marmontel. Să ne oprim doar la cele două deosebiri: descrierea propriu-zisă și portretul, care este un fel de
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
10. Filostrat - Viața lui Apollonios din Tyana 11. Diogenes Laertios - Despre viețile și doctrinele filosofilor 12. ștefan Afloroaei - Cum este posibilă filosofia în estul Europei 13. Gail Kligman - Nunta mortului 14, 15. Jean Delumeau - Păcatul și frica 16. Mihail Psellos - Cronografia. Un veac de istorie bizantină. 976-1077 17. Cicero - Despre divinație 18, 19. Elena Niculiță-Voronca - Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică 20. * * * - Carmina Burana. Antologie de poezie latină medievală 21. Paul Zumthor - Babel sau nedesăvârșirea 22
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în 1929. Se angajează ca practicant la Arhivele Statului din Iași, unde va lucra toată viața, până la pensionare (1969), urcând toate treptele: copist, copist paleograf, arhivar, arhivar principal și director; între 1969 și 1975 a fost consultant științific în domeniul cronografiei și documentaristicii. Debutează în 1928 la revista „Ion Neculce”. U. se impune prin sute de studii, articole și lucrări științifice laborioase privind teoria arhivisticii, operă care îl situează printre specialiștii proeminenți ai țării. Una din importantele sale contribuții este organizarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290345_a_291674]
-
din același ținut, semna 5 copii. Pătrunderea ideilor iluministe în spațiul românesc a modificat sensibil orientarea educației adulților, interesul oamenilor adulți pentru cunoașterea științifică sporind considerabil. În primul rând, interesul este ilustrat prin larga difuzare a scrierilor cu caracter istoric. Cronografiile, lucrări în care se întrețese legenda cu aspecte veridice din istoria lumii, sunt copiate în mai multe rânduri, iar pe de altă parte, cărțile populare, care cuprind și ele elemente din istoria și civilizația altor popoare, cunosc la rândul lor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
În viziunea istoricilor Românii (valahii) În izvoarele medievale timpurii: Împăratul Mauricius, realizează un tratat mlilitarintitulat Strategikon În secolul al VII lea În care vorbește despre fugarii din Imperiu care se refugiază printre „romanii” de la nordul Dunării Teofanes Confesor, În lucrarea Cronografia din secolul al VIII lea scrie:“torna, torna fratre” Întoarce-te, Întoarce-te frate, prima expresie păstrată din limba latină populară vorbită În spațiul balcanic Despre administrarea imperiului din secolul al X lea, lucrare bizantină a Împăratului Constantin al VII
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]