9,958 matches
-
paginile de manuscris ( printre care postumul Titircă, Sotirescu et C-ie). Un neajuns pentru orice împătimit de istorie literară e însă faptul că foarte multe din aceste fotografii, desene etc. sunt nedatate, ele nefiind, în plus, nici măcar puse în ordine cronologică. Ar mai fi și alte motive de iritare. Se știe cât de tare îl enervau pe Caragiale greșelile de tipar, și cum, într-un proiect de contract cu Editura "Minerva", ceruse zece lei "pentru fiece infidelitate, fie câtuși de minimă
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
1998-'99 și cea din 2000-2001. Radicalul s-a transformat într-un mult mai cumpănit autor, cronicile au căpătat mai multă consistență, iar diferența e cu atât mai vizibilă, cu cât și-a dispus textele după alte criterii decât cel cronologic; astfel încât după o recenzie din '97, de pildă, urmează o cronică din 2000, și tot așa. Daniel Cristea Enache face parte din categoria restrânsă a cronicarilor de cursă lungă care se remarcă nu numai prin perseverență, ci și prin faptul
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
integrează livrescul ca unitate ontologică în noua paradigmă literară. Cu toate acestea, autoarea nu forțează lucrurile și nu-i numește pe poeții aleși spre analiză postmoderni, însă mai mult dintr-o anume nesiguranță metodologică, conceptuală, căci motivul invocat, anume selecția cronologică, este superfluu. Având la bază antologia lui Sorin Alexandrescu Une antologie de la poèsie moldave, Lucia Țurcanu selectează cei opt poeți (Eugen Cioclea, Grigore Chiper, Nicolae Popa, Irina Nechit, Teo Chiriac, Vasile Gârneț, Emilian Galaicu-Păun și Nicolae Leahu) pornind, așa cum mărturisește
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
picturii lui Țuculescu: absența datării, adică suspendarea cronologiei. Or, pentru privitorul obișnuit, dar și pentru specialist, mult mai important decît tehnica, de altfel ușor de recunoscut, și decît coordonatele fizice ale tabloului este anul realizării, fie el și aproximativ. Reperul cronologic, în cazul unei expoziții de o asemenea anvergură, este un prim indicator de lectură și unul dintre factorii cei mai importanți în încercarea de a determina dinamica unei opere. Fie că această cronologie directă susține cronologia formelor, fie că o
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
eseuri și analize, reflecții pe marginea artei, literaturii sau a temelor filosofiei și moralei. Volumul Disparate, apărut la Editura Meridiane, al patrulea din seria restituirii scrierilor publicate în periodice, grupează tocmai aceste articole pe teme diverse, fragmente ordonate tematic, nu cronologic. Dincolo de subiectele mișcătoare ale scrisului săptămînal, ale cronicilor de carte sau de artă, devin astfel vizibile cîteva teme: cultura ("numai stabilitatea axiomelor permite cultura" scrie într-un articol din 1969, articol totuși de reabilitare), omul, poezia (arta). Eseul valorează prin
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
dea dovadă Victor Frunză, descoperim în prezentarea cu care debutează volumul. Editorului i se deschideau două piste de abordare a vastului domeniu, mai mult decât generos, din orice direcție ar fi fost luat în considerare. Să preia, într-o așezare cronologică, colaborările la ziarele din țară. Dacă ținem seama numai de publicațiile periodice "Hiena" (1919-1924), "Cuvântul" (1924-1928) și "Curentul" (1928-1944), ramificat și nuanțat prin "Curentul Magazin", apoi "Curentul Literar" (1939-1941), și încă bibliografia se anunță copleșitoare în dimensiunea sa, ca sistem
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
lui Jean Boutière către D. Furtună și trei bibliografii, fiecare îndreptățită a fi comentată: Bibliografia lucrărilor lui D. Furtună consacrate operei lui I. Creangă; Dumitru Furtună. Bibliografia operelor apărute în volume; Dumitru Furtună. Bibliografie ( despre). În final, Dumitru Furtună. Tabel cronologic. Ediția aduce expresive mărturii ilustrate de epocă.
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
în cuvinte, pornind de la ciclul intitulat Descântoteca. Suavă și vulcanică, bucurii carnale, între impudic și inocență. Născociri miniaturale sau somptuos revărsate, în caligrafii ale imaginilor vital sugestive. Fără să se complice în ipocrizii. Beneficiind de pe urma ediției de față de fireasca dispunere cronologică a ciclurilor de poezie, cu pornirea în 1964 prin Singur printre poeți, până la Puntea, cu subtitlul Ultimele, din 1997, realizăm cum creează metaforele condiției umane și comunică prin ele cu ființa umană și, înainte de toate, cu sine. Ceea ce ediția oferă
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
al cărții se cheamă " Prin obiectivul comentariului și analizei"; aici, montajul de citate din cronici, în loc să urmărească o idee, urmărește ordinea alfabetică a semnatarilor. În lipsă de altă cheie de "analiză", ar fi fost, în orice caz, de preferat, ordinea cronologică a acelor extrase critice, măcar ar fi sugerat ceva din evoluția receptării unui film... Apoi, un ochi limpede în plus n-ar fi fost de lepădat. Dacă el ar fi existat, n-am fi aflat, la p. 24, că George
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
cît și Jurnal extim, caz în care aceeași originală vocabulă ar apărea ca pereche antonimică pentru «intim», interpretare către care ne orientează, încă din prefață, autorul însuși. Cartea este un jurnal, după cum spune și titlul, organizat însă nu după succesiunea cronologică a zilelor, ci în funcție de evenimentele întîmplate în fiecare lună, indiferent de zi sau de an. Relatarea secvențelor celor mai semnificative care i-au marcat lunile de viață se constituie astfel într-o inedită configurare a universului personal, construită prin recursul
Jurnal extim by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/14209_a_15534]
-
multor opere în locurile lor de origine, dar al unui Luvru pe care l-a dorit un muzeu organizat pe departamente - trei pe vremea lui, șapte în prezent, iar în curînd opt, cu cel de artă islamică -, cu o prezentare cronologică a colecțiilor, pe care tot el a pus-o la punct, și cu cataloage de colecții. Denon a imaginat muzeul ca pe un loc de delectare, dar și de instruire. Ce înseamnă de fapt un uriaș așezămînt de cultură ca
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
un fel, îl contrazice pe primul - ar putea fi cealaltă poveste de dragoste, începută în toamna anului 1930, cu Margareta Izescu, studenta la "fizico-chimice", care avea să-i devină soție. Scrisoarea din 10 martie 1931 este a doua în ordinea cronologică a celor șase cunoscute, expediate de H. Y. Stahl. Pe baza ei, se poate reface succesiunea corespondenței și se poate deduce că debutul l-a făcut Panait Istrati. Scrisoarea Henriettei din 25 februarie, conținînd două rînduri ("M-am gîndit mult
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
autobiografice, cu documente, declarații, interviuri, interogatorii, mărturii �colaterale" ale celor implicați într-un �caz"- iată un gen literar aparținând în exclusivitate secolului al XX-lea. Autorul - mai ales când se numește Soljenițîn - înțelege în ce constă forța documentului autentic, juxtapus cronologic sau, uneori, după cum îi dictează șirul natural al rememorărilor �de după". Dar înțelege și că e nevoie de amprenta de mare scriitor în sens pur literar, astfel că în succesiunea �pieselor de dosar" sunt introduse pagini al căror nivel artistic nu
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
despre Semasiologia (1887) căruia C. Tagliavini afirma că este "la prima monografia generale sulla semantica di una lingua romanza"(Le origine delle lingue romanze, ed. a 6-a, Bologna, 1969, p. 45), este citat după M. Bréal (1897) deși ordinea cronologică ar fi cerut inversarea! În toate aceste situații considerăm că ar fi trebuit ceva mai multă atenție; procedîndu-se peste tot la fel, nu s-ar fi putut aduce acestui D - astfel indispensabil instrument de lucru - reproșul de inconsecvență... Oricum, această
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
nu vom citi despre viața lui Creangă (ceea ce, trebuie să recunoaștem, ne cam dezamăgește), autorul selectează pe post de prim capitol un text vechi, conceput ca teză de licență în 1976 și revăzut în 1997. Dacă n-ar fi mențiunea cronologică, obiecțiile ar fi majore de la început. Ca tînăr absolvent, Dan Grădinaru preia meteahna călinesciană a biografiei prin operă și o accentuează la maxim. Astfel se derulează o mulțime de consecuții și cauzalități în care se amestecă fără restricții planul operei
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
și explicațiile atribuite gestului, motivațiile sale au variat între aceleași limite - mizerie și sărăcie, rușine și dezonoare, nebunie și deznădejde... cu "noutatea" renascentistă a suicidului filosofic. Deși sînt analizate cazuri concrete, datate, iar criteriul de construcție al cărții e cel cronologic, istoria narată de Georges Minois e în mare parte una nonevenimențială. Minois construiește, analizînd mentalul european și sinuciderea, un mod interesant de a studia istoria. La un nivel mai profund importante devin o serie de opoziții noncronologice. Cele mai vizibile
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
se crede îndeobște că nu se mai poate spune nimic nou. Cu tenacitate ardelenească profesorul orădean a trecut în revistă tot ce s-a scris despre opera lui Rebreanu, de la primele cronici de întîmpinare pînă la ultimele (firește, din perspectivă cronologică) interpretări și a trecut cărțile scriitorului interbelic prin filtrul celor mai noi teorii critice. A rezultat în felul acesta un studiu fundamental în bibliografia critică a operei lui Liviu Rebreanu, dar și o excelentă carte de teorie literară axată pe
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
în funcție de sistemul de valori al literaturii române de azi: „În ceea ce ne privește, credem într-o configurație valorică a romanelor rebreniene grupate pe trei registre: pe treapta cea mai de sus se situează Ion, Pădurea spînzuraților și Ciuleandra (în ordinea cronologică a apariției); în cel de-al doilea eșalon se află, de asemenea la egalitate, Adam și Eva, Răscoala și Gorila (tot în ordinea aparițiilor editoriale); pe cel de-al treilea rînd și ultimul se situează Crăișorul Horia, Jar și Amîndoi
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
ale lui Radu Cosașu, publicate de Editura Fundației Pro: Armata mea de cavalerie, ale cărei fire se-mpletesc cu cele ale babelienei Armate de cavalerie pe care nuvelistul a primit-o în dar într-un premonitoriu 1956. Supraviețuirile 2 continuă, cronologic, povestirile din cartea anterioară, Rămășițele mic-burgheze, mergînd pe firul biografiei transformate-n ficțiune a lui Oscar Rohrlich, devenit Radu Cosașu printr-un ultim exercițiu de enigmist amator, la ceva vreme după ce enigmistica fusese interzisă de frica spionilor. Grăjdar schimbul doi
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
limbaje diferite. Dacă univesul plastic, reperele vizualului, ar fi fost în poezie o simplă recuzită expresivă, un material de lucru și atît, încercarea extragerii lor din convenția literară ar fi eșuat inevitabil în glose exterioare și minore. Chiar dacă pictura apare cronologic mult mai tîrziu în preocupările sale, ea nu este într-o relație mecanică, și cu atît mai puțin de subordonare, cu poezia, ci ambele converg spre o structură creatoare cu o disponibilitate multiplă. În cazul în care pictura ar fi
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
însă nu-i reușește întotdeauna autorului. Cartea poate fi descrisă ca o istorie cu miez etnologic. „Mod marginal de cunoaștere“, spunea despre etnologie Levi-Strauss și formula poate fi înțeleasă, cu această carte, în dublu sens. Există în volum o istorie cronologică a mahalalelor, ceva mai seacă, dar și documente de istorie măruntă, povești ale oamenilor neînsemnați și secvențe descriptive, poate prea jurnalistic alcătuite, ale Bucureștiului periferic de astăzi. Apoi ipoteze privind modul în care anumite aspecte sociale trec în imaginarul colectiv
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
și aici ipotezele asupra structurii lumii se încarnează în materia anecdotică (incomprehensibilă doar prin ea însăși, fără referire la gîndirea care o animă)” (p. 46). Înarmat cu aceste adevăruri, Toma Pavel întreprinde o poetică a romanului în patru secțiuni dispuse cronologic: cea închinată romanului arhaic, de la alexandrini la romanul picaresc; apoi cea închinată trecerii la modernitate, petrecută în secolul al XVIII-lea în Anglia și Franța; secțiunea marelui roman clasic din secolul al XIX-lea; și, în fine, romanul contemporan, atras
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
Dincolo de aspectele punctuale ridicate de fiecare text în parte, această carte poate fi citită și ca o foarte interesantă trecere în revistă a mutațiilor suferite de scrisul Magdei Cârneci în douăzeci de ani de carieră. Comparînd textele în succesiunea lor cronologică este evident faptul că, dincolo de fluctuația conjuncturală a ideilor, eseistica autoarei parcurge un foarte vizibil proces de maturizare, inclusiv la nivel stilistic. În textele de început tonul este ușor exaltat și se simte o certă prolixitate dublată de o anumită
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
puținul interes care li se acordă de către critica literară; el pierde însă din vedere faptul că suita de articole scrise la vârste diferite ale maturității sale critice, chiar dacă reunite între copertele aceleiași cărți și sistematizate prin așezarea lor în ordine cronologică, nu rezolvă impasul exegetic amintit. Îi amintim așadar criticului că suntem încă în așteptarea promisei monografii Leonid Dimov de o mie de pagini, pe care mărturisea că visează să o scrie. Nu mică va fi mirarea cititorilor când vor constata
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
Margareta Dorian „s-a pierdut” în America, iar Alexandru Vona, cu un volum de versuri, tipărit la Fundațiile Regale, la activ, și-a recuperat capodopera Ferestrele zidite abia după cîteva decenii: „A. E. Baconski și Nina Cassian, aparținînd, cel puțin cronologic, generației, s-au rătăcit în mlaștinile unui proletcultism cras, revenind tîrziu, mai mult sau mai puțin limpezitor, la poezia neîngenunchiată ideologic”. Alexandru Lungu a fost părtaș la acea scurtă, intensă, zbuciumată perioadă literară dintre 1944 și 1947, „răstimpul de beatitudine
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]