60 matches
-
reliefului pentru teritoriul comunei Viișoara. Din acest punct de vedere situația se prezintă astfel: Din punct de vedere morfologic caracteristica principală este aceea a cuprinderii teritoriului în marele interfluviu Călmățui- Vedea, partea de est a câmpiei Boianului, prezența a numeroase crovuri iar la extremități existența a doua văi, a Găuriciului în NE și a Călmățuiului în SV. Cea mai mare parte a teritoriul studiat o constituie o suprafață aproape plană interfluvială cuprinsă între cele două văi ce o mărginesc: valea Găuriciului
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
poziția geografică fie de la anumite evenimente socio-istorice petrecute, cum ar fi:platoul “Viișorii”, câmpul “ la Suhaia”, câmpul “ la plop”, câmpul “ Gauriciu” sau câmpul “ Japca”. Imensitatea și planeitatea morfologică a câmpului este întreruptă din loc în loc de măguri (movile) dar și de crovuri și găvane. Măgurile sunt în număr mai mare în zona câmpului Găuriciu și în apropiere de vatra satului. Privitor la originea măgurilor, sau movilelor cum le spun localnicii telluri și tumuli cum le spun oamenii de știință, se consideră că
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
răspândire în cadrul interfluviului Vedea- Călmățui, deci și pe teritoriul comunei Viișoara. De altfel ele se integrează marelui clastocarst sufozional prezent în sudul câmpiilor Boian și Burnas( Petre Coteț, Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată, 1976, pag 163, fig 12 ) . Aceste crovuri ocupă 25 % din suprafața interfluviului, având suprafețe de la 1-2 ha până la 150 ha, cu adâncimi cuprinse între 1-5 m , frecvență mai mare a lor înregistrându-se în zonele centrală și sudică ale teritoriului. Numele acestor găvane provin de la diferite fenomene
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
de crăpare (diaclazare) a solului sub influența insolației și înghețului ("Studiul agrochimic T.C. Viisoara, Județul Teleorman, Oficiul de studii pedologice și agrochimice Teleorman", Alexandria, 1995), având suprafețe variabile de la 1-2 ha până la 150 ha și adâncimi de 1-5 m. Majoritatea crovurilor au o dezvoltare pe direcție est-vest, prezentând zona cea mai coborâtă în partea de est. Solurile de pe cuprinsul acestor găvane sunt de tipul cernoziomurilor argiloiluviale vertice și pseudogleizate de la puternic până la moderat decarbonatate, cu conținut slab până la moderat de humus, cu
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
vatra satului și o parte a câmpului de cultură, străjuind lunca Dunării și lacul Suhaia asupra cărora ne oferă o imagine panoramică de la altitudini cuprinse între 50 și 80 m. În partea de sus și sud-est este presărat cu numeroase crovuri de mici dimensiuni și străpuns de două văi scurte ; valea Siliștea și valea Adancata. Micro-terasele locale ale Călmățuiului, ce se găsesc pe teritoriul comunei Viișoara, fac parte din sistemul de micro-terase asimetrice din cadrul văii Călmățuiului, de la confluența cu pârâul Urlui
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
cu 1.335 m, vârfurile Ciolanu Mare 1.135 m și Ciolanu Mic 1.048 m. Petrografia muntelui este foarte variată, cu roci sedimentare (calcare, șisturi argiloase, gresii), roci metamorfice (gnaise, micașisturi), în zone calcaroase găsindu-se diverse forme carstice: crovuri, doline, polii, avene, peșteri - Peștera Topolnița. Relieful de deal cu caracteristici specifice morfologiei Podișului Mehedinți, cu aspect de relief fragmentat, prezența peșterilor. Alcătuirea petrografică a zonei deluroase se reprezintă prin calcare, micașisturi, gnaise, amfibolite, serpentine etc. Acest tip de relief
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
județul Brăila, Muntenia, România, situat la aproximativ 90 de kilometri de orașul Brăila, în partea de sud a comunei Dudești și la est de comuna Roșiori, în Câmpia Bărăganului. În extravilanul de la SSV de sat, relieful este format din depresiunea, crovurile, movilele și cuveta lacului sărat Tătaru, unul dintre cele mai tipice lacuri de tasare în loess ale țării. Altitudinea, energia de relief și fragmentarea sunt foarte reduse, din această cauză existând zone fără scurgere. În afară de Lacul Tătaru, în jurul localității Tătaru
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
acumulare fluvială, care au loc de-a lungul albiilor, dar și de procese caracteristice suprafețelor orizontale interfluviale ("tasarea, sufoziunea") sau frunților de terase ("pluviodenudarea"). Procesele de tasare și sufoziune se manifestă în spatiile acoperite cu loess și dau naștere unor crovuri. în această câmpie crovurile sunt într-o fază incipientă, luând naștere pe suprafețele unde apa din precipitații sau din zăpadă stagneaza pentru mai multă vreme. Pe frunțile teraselor sunt caracteristice procesele de ravenare, mai ales acolo unde vegetația lipsește. Regimul
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
loc de-a lungul albiilor, dar și de procese caracteristice suprafețelor orizontale interfluviale ("tasarea, sufoziunea") sau frunților de terase ("pluviodenudarea"). Procesele de tasare și sufoziune se manifestă în spatiile acoperite cu loess și dau naștere unor crovuri. în această câmpie crovurile sunt într-o fază incipientă, luând naștere pe suprafețele unde apa din precipitații sau din zăpadă stagneaza pentru mai multă vreme. Pe frunțile teraselor sunt caracteristice procesele de ravenare, mai ales acolo unde vegetația lipsește. Regimul modelării actuale a fost
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
contact fară denivelări accentuate se găsește o gamă bogată de forme de relief, grupate în două categorii mai importante: mezorelief, reprezentat prin sistemul de văi și interfluvii și microrelief - care se întâlnește peste tot în cuprinsul primei categorii, reprezentat prin crovuri, microrelieful versanților cu surpări de teren, torenți, ogașe, bazine de recepție de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecție (Posea,1982). Regimul climatic ce caracterizează orașul se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală cu slabe influențe mediteraneene având ca
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
tată. În ziua de astăzi, localitatea Pitaru este o așezare care are câteva sute de case, dispuse în toate direcțiile pe de-o parte sau alta a drumului principal care derivă din șoseaua națională. În trecut existau trei sate Moara Crovului, Strîmbeanu și Pitaru, toate trei fiind mai apoi înglobate într-o singură comună cu numele unui Văcărescu, care avusese acolo o moșie, și mai târziu cu numele de Pitaru, astăzi făcând parte din comuna Potlogi. Istoricul George Oprescu a fost
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
unde se scrie Löß sau Löss și are aceeași semnificație. Solul derivat din loess formează unul dintre cele mai productive pământuri de cultură. ul este permeabil, apele de infiltrație determinând procese de sufoziune care duc la tasare și la formarea crovurilor. ul este alcătuit în mare parte dintr-un nisip fin (ca. 20-50 %) și un praf argilos, transportate de vânt. După conținut, diferitele tipuri de loess se clasifică în "argilos" sau "nisipos". Aceste tipuri pot apărea în straturi succesive.Din punct
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
iar la vest de cele ale Oltului, se află la circa 50 km de curba hipsometrică de 200 m care marchează limita geografică între Podișul Getic la nord și Câmpia Română la sud. În acest sector microrelieful este format din crovuri și gorgane. Partea estică a acestei câmpii este străbătută de două văi aproape paralele cu Călmățuiul, numite Vâlceua Mare și Vâlceua Mică. Clima comunei Sprâncenata este o clima temperat-continentală de tranziție, iar în raport cu relieful existent este o climă de câmpie
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
poduri naturale, toate incluse în termenul exorcarst, și carstul din adâncime, endocarstul, alcătuit din peșteri. Cele mai reprezentative zone carstice din Europa sunt Podișul Karst (Slovenia) și Munții Alpi din Austria. Relieful de loess/sedimentar: microdepresiuni formate prin tasare numite crovuri. Se găsește în Câmpia Germano-Polonă, Câmpia Europei de Est. Relieful vulcanic din Europa cuprinde trei tipuri principale : platouri vulcanice în Islanda, vulcani activi și semiactivi cu relief vulcanic alcătuit din conuri și cratere, în Italia, și un lanț vulcanic neogen
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
o ușoară înclinare de la N la S și de la V la E. Partea de nord a interfluviului are un relief eolian cu dune orientate N, N-E-S, S-E. În rest se întinde câmpia în care singurele zone accidentate sunt depresiunile crovurilor, movilele și cu vetrele lacurilor sărate Unturosu și Tătaru. Altitudinea, energia de relief și fragmentarea sunt foarte reduse din care cauză există zone fără scurgere. O astfel de zonă adăpostește unul din cele mai tipice lacuri de tasare în loess
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
lacuri aparțin grupei de lacuri clastrocrastice (lacuri cantonate în depresiuni de tasare în loess sau crovnuri). În prezent nu mai există decât lacul Tătaru, fiind declarat rezervație naturală datorită numărului mare de specii de păsări pe cale de dispariție.</br> Genetic, crovurile în care sunt cantonate lacurile s-au format de depozite loessoide în condițiile lipsei drenajului superficial al apelor meteorice dar al existenței drenajului vertical (infiltrații). 2. Ape freatice</br> Apele freatice sunt cantonate în depozite loessoide la adâncimi cuprinse între
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
face parte din Câmpia Bărăganului, subunitatea Câmpul Pogoanele, întinzându-se până la Valea Călmățui. Suprafața câmpiei este relativ plană, cu zone foarte largi, ridicate sau coborâte, rezultate în special în urma acumulărilor eoliene. Din loc în loc pe suprafața câmpiei au apărut mici crovuri formate prin prăbușiri locale ale unor pachete de loess. În această zonă câmpia este situată pe interfluviul Călmățui-Ialomița, având înclinare pe direcția sud-est. Altitudinea absolută este cuprinsă între în vest și în est. Vegetația corespunzătoare arealului Pogoanele este formată din
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
județeană DJ402, caer duce spre nord la Fundulea și Belciugatele. Prin comună trece și calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de punctul de oprire Mostiștea. Zona geografică în care se află este nord-estul Câmpiei Române, într-un areal de crovuri din Câmpia Mostiștei (Bărăganul Sudic). Vatra satelor comunei are o suprafață de 298 hectare, iar suprafața totală a comunei este de 4.148 hectare Teritoriul administrativ al comunei Tămădău-Mare, se învecinează : Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tămădău Mare
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
mai ridicat, interfluviilor sub formă de câmpuri netede cu pantă foarte slabă, existentei ariilor semiendoreice. O mare parte din apa rezultată din precipitații, care nu reușește să se scurgă, se infiltrează și alimentează pânzele freatice, iar o parte stagnează în crovuri, formând lacuri în perioadele de exces de umiditate. Resursele de apă sunt moderate sub raport cantitativ și se găsesc sub forma apelor subterane (ape freatice și ape de adâncime) și a apelor de suprafață (lacuri naturale și antropice, râuri). Apele
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
de pe văile principalelor râuri; sunt alimentate de precipitații și prin deplasarea apelor din stratele de Cândești, fiind puse în evidență prin aliniamente de izvoare, unde văile adânci le intersectează. La nivelul câmpurilor, adâncimea stratului acvifer depășește 20 m, iar în dreptul crovurilor și versanții văilor scade sub această valoare. Hidrochimic, apele din stratele de Fratești și din depozitele de terasă au mineralizări între 0,5-1,5 g/l, având calități potabile, iar cele din depozitele de luncă între 1-3 g/l. Apele
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
Cadrul natural aparține Bărăganului Central subunitate a câmpiei Bărăganului. Subunitatea estică a Bărăganului Central, de care depinde și comuna, poartă numele de Bărăganul Însurățeilor, numit așa după orașul Însurăței din județul Brăila. Altitudinea generală este de și este dominată de crovuri. Pământul satului are o altitudine cuprinsă între 20 și 39 m. Geologic depozitele aparțin Pleistocenului (prima epocă a Cuaternarului, în care a apărut omul și au avut loc glaciațiunile). Se întâlnesc o serie de movile (gorgane) cu înălțimi de 4-6
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Aria protejată se întinde pe o suprafață de 3.023 hectare și include rezervația naturală Crovul de la Larion (250 ha). Zona reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în tranziție, râuri, mlaștini, turbării, pajiști și pășuni) în Depresiunea Dornelor, încadrată în bioregiunea geografică alpină a Carpaților Orientali. Rețeaua hidrografică a sitului este
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
structura (ex. Muscelele Năsăudului), culmi de confluență de tipul gruiurilor/dealurilor (în Podișul Getic), dealuri de tip bloc/horst cristalin (în Dealurile de Vest), dealuri scunde, domoale (ex. Câmpia Moldovei), suprafețe interfluviale, aproape cvasiorizontale cu mici forme negative de tipul crovurilor (în Podișul Dobrogei de Sud), munți joși, tociți, înconjurați de propriile dezagregate/pedimente (în Masivul Dobrogei de Nord), depresiuni tectonice de tip golf (în Dealurile de Vest), depresiuni de contact (în Depresiunea colinara a Transilvaniei, Podișul Moldovei), depresiuni endoreice (pe
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
pantei câmpiei este mai accentuată în zona de NV a teritoriului comunei și devine mai domoală în partea de SE, marcând bine cumpăna de ape dintre Neajlov-Dâmbovnic. Relieful este constituit din câmpuri interfluviale și văi fluviatile și microrelief constituit din crovuri. Din punct de vedere hidrografic, comuna se încadrează în bazinul râului Argeș, fiind străbătută de pâraiele : Jirnov, Urlătoarea și Izvoru, colectate de Neajlov și Dâmbovnic. Pânza de apă freatică se află la o adâncime de 10-12 metri pe câmpurile interfluviale
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
și Câmpia Burnazului. Relieful satului este alcătuit în mare parte din câmpie, brăzdată de la N la S de valea Călmățuiului, râu ce odinioară avea izvoare, dar azi este sec și are apă numai când sunt precipitații abundente. Pe alocuri apar crovuri. Valea Călmățuiului, la ieșirea din satul Crăciunei, Olt și intrarea pe teritoriul satului Radomirești prezintă malul apusean mult mai înalt decât cel răsăritean care se pierde într-o coastă dulce. Malul abrupt este cunoscut sub denumirea de "Coasta Călmățuiului". La
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]