65 matches
-
menținerea diversității biologice în regiunea biogeografică din care face parte. Articolul 3 Limitele sitului de importanță comunitară ROSCI0101 Larion sunt prezentate pe pagina web a autorității publice centrale pentru protecția mediului. Articolul 4 Custodia sitului ROSCI0101 Larion și a rezervației Crovul de la Larion este deținută de Asociația Proprietarilor de Pădure Valea Ilvei - Ocolul Silvic Valea Ilvei, denumită în continuare custode, conform Convenției de custodie nr. 0.158 din 8 iulie 2010, încheiată între aceasta și Ministerul Mediului și Pădurilor. Articolul 5
REGULAMENTUL din 4 martie 2013 sitului de importanţă comunitară ROSCI0101 Larion. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249912_a_251241]
-
Pădure Valea Ilvei - Ocolul Silvic Valea Ilvei, denumită în continuare custode, conform Convenției de custodie nr. 0.158 din 8 iulie 2010, încheiată între aceasta și Ministerul Mediului și Pădurilor. Articolul 5 Responsabilitatea managementului sitului ROSCI0101 Larion și a rezervației Crovul de la Larion revine Asociației Proprietarilor de Pădure Valea Ilvei - Ocolul Silvic Valea Ilvei. Articolul 6 Scopul declarării sitului ROSCI0101 Larion este conservarea habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de floră și faună sălbatică menționate în formularul-standard publicat pe pagina web
REGULAMENTUL din 4 martie 2013 sitului de importanţă comunitară ROSCI0101 Larion. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249912_a_251241]
-
habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de floră și faună sălbatică menționate în formularul-standard publicat pe pagina web a autorității publice centrale pentru protecția mediului. Articolul 7 (1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier național inclus în rezervația Crovul de la Larion se execută numai activități silvice prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor și în concordanță cu scopul pentru care a fost declarată arie naturală protejată. ... (2) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier
REGULAMENTUL din 4 martie 2013 sitului de importanţă comunitară ROSCI0101 Larion. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249912_a_251241]
-
noului an forestier, pentru avizare sau, dacă nu este posibil, imediat după constituirea actelor de punere în valoare, dar înainte de începerea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase. (4) Administratorul fondului forestier național de pe raza sitului ROSCI0101 Larion și a rezervației Crovul de la Larion este obligat să transmită custodelui, anual, situația aplicării amenajamentelor silvice pe aceste terenuri. ... (5) Lucrările care nu sunt prevăzute în amenajamentele silvice se execută doar cu avizul custodelui și cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de mediu
REGULAMENTUL din 4 martie 2013 sitului de importanţă comunitară ROSCI0101 Larion. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249912_a_251241]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0101 Larion și al ariei naturale protejate de interes național 2.222 Crovul de la Larion, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI0101 Larion și al ariei naturale protejate de interes național 2.222 Crovul de la Larion, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr.
ORDIN nr. 797 din 25 aprilie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0101 Larion şi al ariei naturale protejate de interes naţional 2.222 Crovul de la Larion. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273555_a_274884]
-
Larion și al ariei naturale protejate de interes național 2.222 Crovul de la Larion, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI0101 Larion și al ariei naturale protejate de interes național 2.222 Crovul de la Larion, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă anexa nr. 3 la Ordinul ministrului mediului și
ORDIN nr. 797 din 25 aprilie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0101 Larion şi al ariei naturale protejate de interes naţional 2.222 Crovul de la Larion. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273555_a_274884]
-
contact fară denivelări accentuate se găsește o gamă bogată de forme de relief, grupate în două categorii mai importante: mezorelief, reprezentat prin sistemul de văi și interfluvii și microrelief - care se întâlnește peste tot în cuprinsul primei categorii, reprezentat prin crovuri, microrelieful versanților cu surpări de teren, torenți, ogașe, bazine de recepție de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecție (Posea,1982). Regimul climatic ce caracterizează orașul se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală cu slabe influențe mediteraneene având ca
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
structura (ex. Muscelele Năsăudului), culmi de confluență de tipul gruiurilor/dealurilor (în Podișul Getic), dealuri de tip bloc/horst cristalin (în Dealurile de Vest), dealuri scunde, domoale (ex. Câmpia Moldovei), suprafețe interfluviale, aproape cvasiorizontale cu mici forme negative de tipul crovurilor (în Podișul Dobrogei de Sud), munți joși, tociți, înconjurați de propriile dezagregate/pedimente (în Masivul Dobrogei de Nord), depresiuni tectonice de tip golf (în Dealurile de Vest), depresiuni de contact (în Depresiunea colinara a Transilvaniei, Podișul Moldovei), depresiuni endoreice (pe
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
județeană DJ402, caer duce spre nord la Fundulea și Belciugatele. Prin comună trece și calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de punctul de oprire Mostiștea. Zona geografică în care se află este nord-estul Câmpiei Române, într-un areal de crovuri din Câmpia Mostiștei (Bărăganul Sudic). Vatra satelor comunei are o suprafață de 298 hectare, iar suprafața totală a comunei este de 4.148 hectare Teritoriul administrativ al comunei Tămădău-Mare, se învecinează : Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tămădău Mare
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
3 străzi, ea fiind locul unde se aflau ruinele palatului brâncovenesc. Comuna Românești avea în compunere doar satul de reședință cu 1500 de locuitori, o școală și o biserică. Comuna Văcăreștii de Răstoacă avea în satele Pitaru, Strâmbeanu și Moara Crovului, 800 de locuitori, două biserici, o școală și o moară de apă pe pârâul Șuța. În 1925, Anuarul Socec nu mai consemnează comuna urbană Potlogi Urbani, ea fiind inclusă în comuna rurală Potlogi, formată doar din satul de reședință cu
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
cu 5200 de locuitori, și aflată în plasa Ghergani a aceluiași județ. Tot în plasa Ghergani se afla și comuna Românești, cu 2318 locuitori în unicul său sat; comuna Văcăreștii de Răstoacă, cu satele Strâmbeanu, Văcăreștii de Răstoacă și Moara Crovului făcea parte din plasa Titu și avea 1256 de locuitori. Această din urmă comună a primit în 1931 denumirea de "Pitaru", ca și satul ei de reședință. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
în 1931 denumirea de "Pitaru", ca și satul ei de reședință. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În 1964, satul Strâmbeanu din comuna Pitaru a primit denumirea de "Nucești". În aceeași perioadă, satul Moara Crovului din comuna Pitaru a fost transferat comunei Crovu. În 1968, comunele au revenit la județul Dâmbovița, reînființat, dar comunele Pitaru și Românești au fost desființate și incluse în comuna Potlogi; tot atunci, satul Nucești a fost desființat și comasat cu
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
pantei câmpiei este mai accentuată în zona de NV a teritoriului comunei și devine mai domoală în partea de SE, marcând bine cumpăna de ape dintre Neajlov-Dâmbovnic. Relieful este constituit din câmpuri interfluviale și văi fluviatile și microrelief constituit din crovuri. Din punct de vedere hidrografic, comuna se încadrează în bazinul râului Argeș, fiind străbătută de pâraiele : Jirnov, Urlătoarea și Izvoru, colectate de Neajlov și Dâmbovnic. Pânza de apă freatică se află la o adâncime de 10-12 metri pe câmpurile interfluviale
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
acumulare fluvială, care au loc de-a lungul albiilor, dar și de procese caracteristice suprafețelor orizontale interfluviale ("tasarea, sufoziunea") sau frunților de terase ("pluviodenudarea"). Procesele de tasare și sufoziune se manifestă în spatiile acoperite cu loess și dau naștere unor crovuri. în această câmpie crovurile sunt într-o fază incipientă, luând naștere pe suprafețele unde apa din precipitații sau din zăpadă stagneaza pentru mai multă vreme. Pe frunțile teraselor sunt caracteristice procesele de ravenare, mai ales acolo unde vegetația lipsește. Regimul
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
loc de-a lungul albiilor, dar și de procese caracteristice suprafețelor orizontale interfluviale ("tasarea, sufoziunea") sau frunților de terase ("pluviodenudarea"). Procesele de tasare și sufoziune se manifestă în spatiile acoperite cu loess și dau naștere unor crovuri. în această câmpie crovurile sunt într-o fază incipientă, luând naștere pe suprafețele unde apa din precipitații sau din zăpadă stagneaza pentru mai multă vreme. Pe frunțile teraselor sunt caracteristice procesele de ravenare, mai ales acolo unde vegetația lipsește. Regimul modelării actuale a fost
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
către baza rocii, mai umedă și mai puțin permeabilă, favorizând apariția unor concrețiuni calcaroase denumite păpuși de loess sau broboane. Ca rezultat al sufoziunii urmată de tasare, pe loess iau naștere mici excavații închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat. Lărgirea și adâncirea continuă a crovurilor și găvanelor, conduce cu timpul la formarea unor spații depresionare de dimensiuni mari, denumite padine. În cadrul lor
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
sufoziunii urmată de tasare, pe loess iau naștere mici excavații închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat. Lărgirea și adâncirea continuă a crovurilor și găvanelor, conduce cu timpul la formarea unor spații depresionare de dimensiuni mari, denumite padine. În cadrul lor se stabilesc așezări, pâlcuri de pădure și o vegetație ierboasă mai abundentă, fiind asemănătoare unor mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă. Procesul
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
o ușoară înclinare de la N la S și de la V la E. Partea de nord a interfluviului are un relief eolian cu dune orientate N, N-E-S, S-E. În rest se întinde câmpia în care singurele zone accidentate sunt depresiunile crovurilor, movilele și cu vetrele lacurilor sărate Unturosu și Tătaru. Altitudinea, energia de relief și fragmentarea sunt foarte reduse din care cauză există zone fără scurgere. O astfel de zonă adăpostește unul din cele mai tipice lacuri de tasare în loess
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
lacuri aparțin grupei de lacuri clastrocrastice (lacuri cantonate în depresiuni de tasare în loess sau crovnuri). În prezent nu mai există decât lacul Tătaru, fiind declarat rezervație naturală datorită numărului mare de specii de păsări pe cale de dispariție.</br> Genetic, crovurile în care sunt cantonate lacurile s-au format de depozite loessoide în condițiile lipsei drenajului superficial al apelor meteorice dar al existenței drenajului vertical (infiltrații). 2. Ape freatice</br> Apele freatice sunt cantonate în depozite loessoide la adâncimi cuprinse între
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
județul Brăila, Muntenia, România, situat la aproximativ 90 de kilometri de orașul Brăila, în partea de sud a comunei Dudești și la est de comuna Roșiori, în Câmpia Bărăganului. În extravilanul de la SSV de sat, relieful este format din depresiunea, crovurile, movilele și cuveta lacului sărat Tătaru, unul dintre cele mai tipice lacuri de tasare în loess ale țării. Altitudinea, energia de relief și fragmentarea sunt foarte reduse, din această cauză existând zone fără scurgere. În afară de Lacul Tătaru, în jurul localității Tătaru
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
Suhaia. În lucrările mai vechi câmpia drenată de râul Călmățui în sectorul său sudic este socotită partea vestică a câmpiei Burnazului (Ghe. Vâlsan, Câmpia Română, 1915), datorită asemănării cu aceasta și anume: existența văilor adânci și meandrate, a microreliefului cu crovuri și găvane dar și a solurilor și vegetației (B.S.R.R.G.,1915, tomul XXXVI). În atlasul R.S.R., teritoriul comunei Viișoara este cuprins în Provincia extracarpatică, Câmpia Dunării de Jos, Câmpia Munteniei de Vest, Câmpia Boianului. Câmpia Boianului cuprinde două subunități morfogenetice (Grigore
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
major în Câmpia Română- importanța practică, revista Terra nr. 3, 1987). Caracteristica de bază a reliefului este dată de prezența suprafețelor plane sau ușor înclinate cuprinse între lunca Călmățuiului și valea Găuriciului (Brânceanca), monotonia fiind întreruptă de numeroasele măguri și crovuri de tip găvan. Relieful prezintă următoarele caracteristici morfometrice și morfografice: Din analiza hărții hipsometrice s-a stabilit că teritoriul comunei Viișoara se desfășoară la altitudini cuprinse între 20 și 98 m dispus pe două fâșii hipsometrice; Cea mai mică altitudine
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
reliefului pentru teritoriul comunei Viișoara. Din acest punct de vedere situația se prezintă astfel: Din punct de vedere morfologic caracteristica principală este aceea a cuprinderii teritoriului în marele interfluviu Călmățui- Vedea, partea de est a câmpiei Boianului, prezența a numeroase crovuri iar la extremități existența a doua văi, a Găuriciului în NE și a Călmățuiului în SV. Cea mai mare parte a teritoriul studiat o constituie o suprafață aproape plană interfluvială cuprinsă între cele două văi ce o mărginesc: valea Găuriciului
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
poziția geografică fie de la anumite evenimente socio-istorice petrecute, cum ar fi:platoul “Viișorii”, câmpul “ la Suhaia”, câmpul “ la plop”, câmpul “ Gauriciu” sau câmpul “ Japca”. Imensitatea și planeitatea morfologică a câmpului este întreruptă din loc în loc de măguri (movile) dar și de crovuri și găvane. Măgurile sunt în număr mai mare în zona câmpului Găuriciu și în apropiere de vatra satului. Privitor la originea măgurilor, sau movilelor cum le spun localnicii telluri și tumuli cum le spun oamenii de știință, se consideră că
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
răspândire în cadrul interfluviului Vedea- Călmățui, deci și pe teritoriul comunei Viișoara. De altfel ele se integrează marelui clastocarst sufozional prezent în sudul câmpiilor Boian și Burnas( Petre Coteț, Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată, 1976, pag 163, fig 12 ) . Aceste crovuri ocupă 25 % din suprafața interfluviului, având suprafețe de la 1-2 ha până la 150 ha, cu adâncimi cuprinse între 1-5 m , frecvență mai mare a lor înregistrându-se în zonele centrală și sudică ale teritoriului. Numele acestor găvane provin de la diferite fenomene
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]