108 matches
-
vin vechi alb, piatră vânătă, boabe de porumb, untdelemn, săpun, zeamă de lămâie și ridichi de lună, care se fierb Înăbușit și se bea câteo ceașcă, pe nemâncate, de 3 ori pe zi. Spălături cu fierturi de piatra iadului, de crușin și piatră vânătă arsă și pisată. Aburiri cu vapori de var, În timp ce este stins. Unsori din fasole arsă, coji de dovleac, unt de mesteacăn (rășină), piatră acră sau vânătă. SIFILIS (șancru) Boală provocată de o bacterie sub formă de spirală
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
afectează În special genunchii, inflamarea aortei și a inimii, apoi creierul și alte organe interne și externe. În afară de administrarea de antibiotice, ca adjuvante, sunt benefice: Ceaiuri din strugurii ursului, rădăcină de brusture, de iris, inflorescență de trifoi roșu, scoarță de crușin, schin, angelică, zmeur roșu, rădăcină de ștevie creață, flori de soc, cu lesnicior, lipicioasă, frunze și muguri de plop, rădăcină de ulm. Leziunile externe se spală cu fiertură de smirnă. Clisme zilnice cu fiertură din rădăcină de ștevie creață, rădăcină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
a unei proeminențe moi cianotice. Hemoroizii interni au aceleași simptome, la care se adaugă hemoragia de la câteva picături de sânge până la câțiva mililitri. Hemoragia se repetă la fiecare scaun și determină anemierea bolnavilor. Ceaiuri: Rp. 1/ Cortex flangulae (coajă de crușin) 10 g Herba centaurii (țintaură) 5 g Rhizoma rhei (revent) 5 g Herba millefolii (coada șoricelului) 5 g Se bea 2-3 pahare pe zi din decoctul cu o linguriță din acest amestec la un pahar cu apă. Rp. 2/ Herba
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
revent) 5 g Herba millefolii (coada șoricelului) 5 g Se bea 2-3 pahare pe zi din decoctul cu o linguriță din acest amestec la un pahar cu apă. Rp. 2/ Herba millefolii (coada șoricelului) 10 g Cortex frangulae (coajă de crușin) 5 g Radix taraxaci (rădăcină de păpădie) 5 g Folium juglandis (frunze de nuc) 5 g Herba hyperici (sunătoare) 10 g Flores chamomillae (flori de mușețel) 5 g Se bea 2-3 căni pe zi din decoctul cu o lingură din
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
o tulburare funcțională (constipația obișnuită habituală): prin scăderea tonicității musculaturii intestinale (constipația atonă); prin contractura musculaturii (constipație spastică). Astfel, pot apărea cefaleea, indispoziție, lipsa de apetit, astenie, efectul unor boli psihice (nevroze) de cele mai multe ori. Ceaiuri: Cortex Frangulae (coajă de crușin). Este principala plantă laxativă. Nu dă obișnuință. Este foarte bună și în constipațiile cronice. Se folosește coaja uscată, de cel puțin un an vechime. Se administrează ca decoct, cu o lingură coajă opărită, la o cană de apă fierbinte. Se
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Se vor lua întregi cu puțină apă plată începând cu o linguriță și ajungându-se progresiv la o lingură. Nu se vor face însă tratamente îndelungate sau nu se vor administra la copii. Pulbere laxativ-purgativă. Este compusă din coajă de crușin, frunze de frasin, rădăcină de cicoare, rădăcină de lemn dulce, fenicul. Se ia o linguriță amestecată în puțină apă dimineața, iar dozele se măresc sau se micșorează funcție de efect. 5.12. HEPATITA CRONICĂ Hepatita cronică reprezintă un proces inflamator cronic
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
de rădăcină tocată la 200 ml apă rece, ce se fierbe cinci minute. Fraxinus excelsior (frasin). Este colagog, coleretic și antiinflamator. Se bea fracționat în timpul zilei, dintr-o infuzie, cu două lingurițe la 300 ml apă în clocot. Rhamnus frangula (crușin ). Se utilizează numai după un an de la recoltare. Ceaiul se bea, când se manifestă și o constipație. Se prepară un decoct dintr-o linguriță de coajă tocată, peste care se toarnă 250 ml apă în clocot. Se lasă vasul acoperit
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ce se bea dimineața pe stomacul gol. Se prepară și tinctură (20 g macerat 10 zile în 100 ml alcool 40%). Se iau două linguri pe zi îndulcit cu miere, prima lingură dimineața pe stomacul gol. Cortex Frangulae (coajă de crușin). Se administrează, când insuficiența secreției biliare provoacă o constipație. Se prepară un decoct dintr-o lingură la cană, ce se bea seara la culcare ori pulbere, câte un vârf de cuțit administrat de 2-3 ori pe zi. Lavandula angustifolia (levănțică
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
sativum (coriandru). Se bea dimineața pe stomacul gol o infuzie cu patru lingurițe la 100 ml. Achillea milefolium (coada șoricelului). Se bea neîndulcit dimineața pe stomacul gol o infuzie din două linguri la 100 ml apă. Cortex Frangulae (coajă de crușin) și Herba Absinthii (pelin) amestecate în părți egale. Se prepară o infuzie cu două lingurițe la o cană și jumătate de apă plată cantitate, ce se bea în întregime dimineața pe stomacul gol. Rosa canina (fructe de măceș). Se elimină
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ce tulbură somnul bolnavului și îl face agitat. Omul parazitat astfel poate să se îmbolnăvească de oxiurază prin atingerea obiectelor contaminate sau inhalând praful, ce conține ouă de oxiuri. Se indică: ceaiuri și băi locale. Rp. / Cortex Frangulae (coajă de crușin) 30 g Herba Absinthii (pelin) 30 g Se prepară un decoct din acest amestec, din două lingurițe la o cană jumătate de apă. Se bea în întregime pe stomacul gol. Herba absinthii (pelin). Se administrează sub formă de pulbere 2-3
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
gălbenele). Băi locale sau comprese, din 20-30 g la litru. Folium Junglandis (frunze de nuc). Decoct cu 30-40 g la litru zdrobită în eczemele pruriginoase, deoarece înlătură pruritul. 1 Ceai diuretic, ceai laxativ: albăstrele, arnică, cicoare, cireș (cozi și frunze), crușin, dud (frunze), flori de soc, teci de fasole, gălbenele, grâu (planta), iarbă mare, mătase de porumb, mușețel, mesteacăn, păpădie, frunze de păr, pătlagină, pătrunjel cu rădăcină, pir, salcie, salcâm, scai vânăt, sânișoară (Sanicula europaea), plantă întreagă sau iarbă mare, traista
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Laptele câinelui, Laptele cucului) - H., Euras. Comună, z.step.-e.bo.; L8TXC4U3RXN3; Festuco - Brometea, Tx. *Mercurialis perennis L. (Brei) - G. (H.), Eur. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L2T5C3UXR7N7; Fagetalia, Tx. ORD. RHAMNALES FAM. RHAMNACEAE *Frangula alnus Miller (Rhamnus frangula L.) (Crușin) - Ph., Euras. Frecv., z.silvostep-se.fa.; L6TXC5UXR2N3, Franguletea, Alnion incanae, Fagetalia, Me., Md., Tx., In. ORD. SAPINDALES FAM. ACERACEAE *Acer campestre ssp. campestre L. (Jugastru) - Ph., Eur., Comună, z.silvost.-se.fa.; O5T7C4U5R7N6; Querco - Fagetea, Rhamno - Prunetea, Quercetalia pubescentis, Me
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
digestive, de origine hepatică. *Decoct din amestec cu turiță mare (10 g), coada șoricelului (10 g), mentă (10 g), sunătoare (10 g), rădăcini de păpădie (10 g), fructe de măceș (10 g), rostopască (5 g), volbură (5 g), scoarță de crușin (5 g) și mătase de porumb (5 g); se ia 1 linguriță amestec uscat și măcinat, se fierbe 5 minute În 250 ml apă, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi, cu 30
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
2 lingurițe rădăcini uscate și mărunțite la 200 ml apă rece); se fierbe 5 minute, se infuzează acoperit 10 minute și se bea, călduț, În 3 reprize, Înainte de mesele principale, cu efecte de stimulare a funcțiilor biliare. *Decoct de crușin (1 linguriță scoarță uscată și mărunțită la 250 ml apă clocotită); se lasă să macereze 15 minute după care se fierbe la foc mic timp de 15 minute, se strecoară și se bea, călduț, seara la culcare, mai ales de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Înainte de mesele principale, cu efecte de scădere a febrei și de mărire a contracției vezicii biliare. Există și amestecuri de plante propuse de diferiți specialiști. -Decoct din rădăcini de cicoare (Cichorium intybus)+flori de coada șoricelului (Achillea millefolium)+scoarță de crușin (Rhamnus frangula)+ frunze de mentă (Mentha x piperita)+herba de păpădie (Taraxacum officinalis) +herba de sunătoare (Hypericum perforatum) din care se bea câte un ceai călduț, după fiecare masă. Are efecte imediate În reglarea secrețiilor și În scurgerea bilei precum și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
În reglarea secrețiilor și În scurgerea bilei precum și acțiuni laxative și calmante În cazul afecțiunilor cronice. -Decoct din herba de rostopască, coada șoricelului, sunătoare, volbură, rădăcini de păpădie, turiță mare, volbură, fructe de măceș, mătase de porumb și scoarță de crușin care se Îndulcește moderat cu miere de albine și se beau 23 ceaiuri pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale. -Infuzie din herba de coada șoricelului, flori de gălbenele, frunze de mentă, frunze de roiniță și herba de sunătoare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
interne *Infuzie din herba de coada șoricelului (Achillea millefolium) (2 linguri la 500 ml apă clocotită cu infuzare 10 minute); se bea Întreaga cantitate În cursul unei zile, având proprietăți antihemoroidale. În caz de constipație cronică se adaugă scoarța de crușin (1 linguriță) și fructe de fenicul (1/2 linguriță). Infuzie din frunze de urzică vie (Urtica dioica) (1 lingură la 200 ml apă clocotită cu infuzare 5 minute); se beau 2-3 căni pe zi, având efecte În oprirea hemoragiilor hemoroidale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
lingurițe la 250 ml apă rece, se fierbe 5 minute și se infuzează 10 minute); după Îndulcire cu miere de albine se bea Întreaga cantitate pe stomacul gol, având proprietăți astringente, datorită conținutului ridicat de taninuri. *Decoct din scoarță de crușin (Rhamnus frangula) (1/2 linguriță coajă uscată și măcinată la 250 ml apă rece, se fierbe 10-15 minute și se macerează 4 ore la temperatura camerei); după Îndulcire se bea o cană seara, la culcare, având efecte laxative și antihemoroidale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
g) din care se ia 1 lingură la 250 ml apă clocotită, se infuzează 10 minute și se bea câte 2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Decoct din amestec cu flori de coada șoricelului + flori de mușețel + scoarță de crușin (În părți egale) din care se ia 1 linguriță amestec la 250 ml apă rece; se fierbe 3 minute, se infuzează 20 minute, se Îndulcește cu miere de albine (sau zaharină pentru diabetici) și se beau câte 2 ceaiuri pe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
fitoterapeutice De-a lungul secolelor, s-au utilizat numeroase preparate În funcție de informațiile din perioada respectivă și de experiențele diferitelor popoare. La Început, un mare accent s-a pus pe ceaiurile (decocturi sau infuzii) din scoarța ramurilor și tulpinilor tinere de crușin (Rhamnus frangula) Mai recent s-a constatat că aceste preparate pot declanșa o purgație forțată, până la diaree foarte severă, lezând mucoasa sensibilă ce Îmbracă partea interioară a colonului. Efectele acestui procedeu ar putea fi cu totul nedorite, ducând la colon
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
diaree foarte severă, lezând mucoasa sensibilă ce Îmbracă partea interioară a colonului. Efectele acestui procedeu ar putea fi cu totul nedorite, ducând la colon iritat și, În cazuri mai grave, chiar la cancer de colon. Deși majoritatea rețetelor cunoscute includ crușinul drept component de bază În combaterea constipației, vom recomanda și alte formule de tratament, cu plante separate sau În amestecuri, excluzând scoarța de crușin. Rețetele care se propun au acțiune mai blândă dar vor fi mai sănătoase decât tabletele folosite
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
iritat și, În cazuri mai grave, chiar la cancer de colon. Deși majoritatea rețetelor cunoscute includ crușinul drept component de bază În combaterea constipației, vom recomanda și alte formule de tratament, cu plante separate sau În amestecuri, excluzând scoarța de crușin. Rețetele care se propun au acțiune mai blândă dar vor fi mai sănătoase decât tabletele folosite În prezent. În funcție de doze, efectele vor fi laxative (mai ușoare) sau purgative (mai drastice). Medicația fitoterapeutică, cu acțiune purgativă sau laxativă, provoacă evacuări intestinale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sunt recomandate 3 amestecuri de plante care se iau alternativ, cu 30 minute Înainte de mesele principale: -Înainte de micul dejun: cicoare (30 g) +coada șoricelului (30 g) + gălbenele (30 g) + trifoi roșu (20 g) + patlagină (20 g) + țintaură (20 g) + crușin (20 g); -Înainte de masa de prânz: frasin (20 g) + soc (20 g) + mușețel (20 g) + nalbă mare (20 g) + anason (20 g) + patlagină (10 g) + păpălău (10 g); -Înainte de cină: semințe de in (1 linguriță) + tărâțe de grâu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
herba de volbură, fructe de chimion și de fenicul ; se ia 1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară și se bea o cană seara, Înainte de culcare. *Pulbere din amestec cu scoarță de crușin (50 g), rădăcini de lemn dulce (25 g), rădăcini de cicoare (10 g), frunze de frasin (10 g) și fructe de fenicul (5 g) ; din amestecul uscat și măcinat fin se ia 1 linguriță În puțină apă sau ceai, seara
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
roiniță (Melissa officinalis) și de mentă (Mentha x piperita) (luate la amiază); - frunze de nuc (Juglans regia) bogate În taninuri și de pelin alb (Artemisia absinthium) bogate În tujonă ; -rădăcini de ghințură (Gentiana lutea) bogate În glicozide amare; -scoarță de crușin (Rhamnus frangula) (luate seara). Semințele decojite de dovleac (Cucurbita maxima) se consumă În funcție de vârstă: 10-15 la copii, 20-30 la adulți și 50 la persoane de peste 50 de ani. Seara se consumă un ceai de cimbrișor. Tinctura preparată dintr-
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]