63 matches
-
Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 2260 din 09 martie 2017 Toate Articolele Autorului TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI Muzeul Național al Țăranului Român din București, în zilele de 14-16 septembrie 2012, a organizat „Târgul Iconarilor și al Meșterilor Cruceri” în cinstea „Înălțării Sfintei Cruci”, care în Biserica Ortodoxă se sărbătorește pe data de 14 Septembrie. Târgul a reușit și de data aceasta să asocieze crucea, un simbol religios, cu icoana, o reprezentare (imagine) a unor elemente religioase: Dumnezeu, Iisus
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
mici sau mai mari chiar de câteva kliograme. Granulația constă în obținerea de obiecte numai din grăuncioare de aur sau argint. Prin țintuire se aplică pietre prețioase și semiprețioase care cu ajutorul dăltițelor se fixează de metal. Târgul Iconarilor și Meșterilor Cruceri de la Muzeul Țăranului Român din București s-a terminat cu vizitarea portretului-atelier al meșterilor iconari: Muntean Nicolae, Adriana Boerescu, Ludoșanu Angela, cărora li s-au pregătit albume omagiale. Grupul „Nectarie Protopsalptul” a interpretat mai multe cântece religioase dedicate Sfintei Cruci
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
l-a născut pe Iisus Mântuitorul: „Rana trupului, vindecă-mi și cea sufletească asemeni, Maica mea,/ c-ai născut cu trup pe Dumnezeu, Care răstignindu-se ne-a mântuit.” Întâlnirea cu meșterii și artiștii de la Târgul Iconarilor și al Meșterilor Cruceri de la Muzeul Țăranului Român ne-a oferit adevărate lecții de pictură și sculptură religioasă, în care s-au conturat fragmente ale devenirii artistice a acestora, a relațiilor lor cu divinitatea, cu sfinții și scenele religioase reprezentate și cu cei cărora
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
își petrec majoritatea timpului în atelier, printre schițe, planșe și culori, pentru a da formă unor chemări lăuntrice, neliniștii creatoare care le bântuie sufletul, impunându-le sacrificii și încercări repetate în căutarea perfecțiunii. Referință Bibliografică: TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2260, Anul VII, 09 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
martie la ora 12,30 cu tema „Biblioteca astăzi” și s-a adresat, în primul rând, bibliotecarilor din județul Prahova.Lucrările au fost deschise de doamna director Mihaela Radu care a făcut cunoscut programul ... XI. TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI, de Elena Trifan , publicat în Ediția nr. 2260 din 09 martie 2017. TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI Muzeul Național al Țăranului Român din București, în zilele de 14-16 septembrie 2012, a organizat „Târgul Iconarilor și al Meșterilor Cruceri” în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
județul Prahova.Lucrările au fost deschise de doamna director Mihaela Radu care a făcut cunoscut programul ... XI. TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI, de Elena Trifan , publicat în Ediția nr. 2260 din 09 martie 2017. TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI Muzeul Național al Țăranului Român din București, în zilele de 14-16 septembrie 2012, a organizat „Târgul Iconarilor și al Meșterilor Cruceri” în cinstea „Înălțării Sfintei Cruci”, care în Biserica Ortodoxă se sărbătorește pe data de 14 Septembrie. Târgul a reușit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
MEȘTERILOR CRUCERI, de Elena Trifan , publicat în Ediția nr. 2260 din 09 martie 2017. TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERI Muzeul Național al Țăranului Român din București, în zilele de 14-16 septembrie 2012, a organizat „Târgul Iconarilor și al Meșterilor Cruceri” în cinstea „Înălțării Sfintei Cruci”, care în Biserica Ortodoxă se sărbătorește pe data de 14 Septembrie. Târgul a reușit și de data aceasta să asocieze crucea, un simbol religios, cu icoana, o reprezentare (imagine) a unor elemente religioase: Dumnezeu, Iisus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
culcare, pe care femeile îl făceau pe pâinea frământată, cu care își ... Citește mai mult TÂRGUL ICONARILOR ȘI AL MEȘTERILOR CRUCERIMuzeul Național al Țăranului Român din București, în zilele de 14-16 septembrie 2012, a organizat „Târgul Iconarilor și al Meșterilor Cruceri” în cinstea „Înălțării Sfintei Cruci”, care în Biserica Ortodoxă se sărbătorește pe data de 14 Septembrie. Târgul a reușit și de data aceasta să asocieze crucea, un simbol religios, cu icoana, o reprezentare (imagine) a unor elemente religioase: Dumnezeu, Iisus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
fi consult, ca pe semestrul viitor să mă duc la o altă universitate, în provinție. Matei să nu-mi trimeată epistole nefrancate, după cum mă amenință, căci îi cunosc scrisoarea și nu le voi primi. Trebuie să plătesc câte 22 de cruceri pe fiecare. 41 {EminescuOpXVI 42} Iartă că-ți scriu așa de urât - dar nu sânt amic al formalismului. Nici pe tine eu nu te oblig defel să-mi scrii caligrafic. Sărut mâna mamei și tatei - vă-mbrățoșez pe toți și rămân
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
rugîndu-te a primi salutările mele sincere, rămân în așteptarea unui răspuns al d-tale devotat amic {EminescuOpXVI 356-363} {EminescuOpXVI 364} [CHELTUlELI PENTRU SERBAREA DE LA PUTNA] [7 aprilie 1870] Chitanța Am primit de la d. casier cuverte francate de un florin cincizeci cruceri (N-o 1 fl. 50 c: v. a. ) M. Emmescu, [CHELTUIELI PENTRU SEBBAREA DE LA PUTNA] Chitanță Prin care declar a fi primit de la d-nul casieriu Pitei marce postale de șase floreni șasezeci și cinci de cruceri (N-o 6
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
un florin cincizeci cruceri (N-o 1 fl. 50 c: v. a. ) M. Emmescu, [CHELTUIELI PENTRU SEBBAREA DE LA PUTNA] Chitanță Prin care declar a fi primit de la d-nul casieriu Pitei marce postale de șase floreni șasezeci și cinci de cruceri (N-o 6 fl. 65 cr. ). Viena, 14 april 1870 Secretariu M. Eminescu [ÎNSEMNARE PE CARTEA LUI DOSOFTEI] [1874 - 1875] Această carte: Petrecerea sfinților sau Prologul sfinților, compusă și compilată de Mitropolitul Dosoftei, a fost tipărită în Iași în anul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
tradusă în limba românească de mai mulți studenți în teologie. Ediția întîia trecându - se cu desăvârșire în timp foarte scurt, traducătorii anunță editarea din nou a broșurei. Ea va apare în zilele întîie ale lui iulie și va costa 60 cruceri v. a. Cei ce doresc a-și procura cartea se pot adresa la d-l Ioan Sîrbu, absolvent în teologie în Blaș. E desigur caracteristic pentru simțămintele cu care românii întîmpină pretutindenea invazia evreiască că ediția întîia a acestei cărți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mulțimea la o gazdă, stăpâna casei împodobește o masă cu o față curată , iar gospodarul pune pe masă un ciubăraș sau un vas cu apă neîncepută. O dată Vergelul început, fiecare participant la ceremonie aruncă în apa neîncepută un obiect cuțitaș, crucer, bumb, inel, cheiță, cercel). Apoi, un băiat, de 10-13 ani, scoate câte un obiect din apă și, împreună cu "vergelatorul" sau vestitorul de Anul Nou, prevesteau norocul fiecăruia, rostind, în același timp, urarea de Anul Nou: "Anul vechi, ici, se sfârșește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
319) Anunțăm cu întristare trecerea dintre cei vii a d-lui Ilie Dașcă... om național care-ar fi fost în stare să sacrifice pentru națiune chiar sângele... dovadă că a sacrificat pentru scopuri națiunali și doi floreni și 25 de cruceri. D-nu Eugeniu Plai D-na Virginia Plai D-ra Olga (Poesis) Un geniu bun - Tolosan - D-na în Gegenwart ["CONTESA DASH... "] (P. 326) Contesa Dash a fost nevasta întîia a lui Grigore M. Sturza. De tânăr plecat în Paris, el
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
s-a căsătorit cu Casandra, fiica stolnicului C. Gândul, botezată de Ioanichie, episcopul Romanului (15 septembrie 1747†15 ianuarie 1769). La 2 ianuarie 1768, când Îi cunună, i-a dat danie pe țiganca Ioana . La data căsătoriei Alexandru Râșcanu era „crucer” (clucer). C. Gândul a fost căsătorit În două rânduri, odată cu Maria Pascal, fata de casă a Ecaterinei Mavrocordat Vodă, Împreună având o fiică Catrina, măritată cu Ștefan Feștilă, și a doua oară a fost căsătorit cu Maria, fiica lui C.
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Oanea, Todoran Aana, Grigore Pop și alții. - 1877-1878 - Războiul de Independență al României: Nicolae Petra-Petrescu participă voluntar la războiul din Balcani; 30 de contribuabili din Ibănești sprijină prin donații dotarea armatei române cu suma totală de 16 florini și 10 cruceri, 2 taleri și 2 merindare. - 1892 - MEMORANDUMUL - participă din Ibănești Ion Racoțean. - 1914-1918 - Primul război mondial - lupte grele se dau în Valea Gurghiului între 5 septembrie și 4 octombrie 1916 - 1932 - S-a ridicat "Monumentul Eroilor" din Ibănești cu sprijinul
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
ginerile lui Tomiță din Soc" prin care își vinde apoi răscumpără partea de moșie de la Bran fiul lui Virgil la 13 martie 1662 în care sunt menționați martori din Bărbătești, Stanciu Drăghici și Stroie. La 20 februarie 1973 Ioniță Crăsnaru, crucer, și C. Saulescu hotărnicesc moșia bărbăteștenilor. În alte documente vechi se constată că în trecut rudele erau responsabile de faptele membrilor familiei. Astfel, la 20 iulie 1721 venind hoții la popa Ion din Buzieni se învinuiește de acestă faptă haiducul
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
ciclul devenirii. Copiii spun cimilituri din gura cărora Scriptura zice că se rostește înțelepciunea. Puerilitatea întinde un subțire văl peste Abis" (V. Lovinescu, Mitul sfâșiat, Institutul European, 1999, p. 213). Copilul lui " Dom’ Badea" trebuie să fi văzut și pe crucerii de lângă cimitirul Sineasca, dulgherind soarele în lemnul uscat și tare de salcâm sau de stejar, soarele invocat de el în hora și zburada de pe malul Jiului: Ieși soare / din închisoare / de-ncălzește / oase goale! / Ieși moș / din coș / că vin
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
mărită, astfel încât în anul 1840 aceasta avea o întindere de 10 jugăre pământ arabil și cinci jugăre de fânețe, de pe care se obțineau 15 care de fân. Venitul porției canonice în 1887 a fost de 41 de florini și 91 cruceri iar valoarea „capețiilor” de 64 florini. În 1927 „"clejia popii "” avea o suprafață de 15 jugăre, dintre care șase jugăre teren arabil iar restul fânețe. Pe de altă parte, biserica a avut și averea sa proprie, constituită fie din înzestrări
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
grijă specială era îndreptată spre cei ce au dobândit invaliditate în timpul serviciului militar, fiind ajutați prin intermediul unui fel de „"bancă de păstrare și împrumut"”, care, în luna ianuarie 1776, dispunea de un fond în valoare de 190 florini și 5 cruceri, ceea ce o situa pe locul al III-lea din regiment. Desfășurându-se pe fundalul luptei generale împotriva feudalismului, a stării de exploatare socială și oprimare națională exercitată de către clasele privilegiate din Transilvania, revoluția a fost salutată încă de la izbucnirea ei
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
și să se susțină școli poporale în toate localitățile locuite de foști grăniceri. Este important de precizat că la data desființării graniței militare valoarea Fondului de montură al Regimentului I de la Orlat era de 49.287 florini și 24 de cruceri, sumă însemnată pentru acele timpuri făcând comparație cu întreaga avere a comunității Racovița care abia se ridica la suma de 5.116 florini și 26 cruceri. Hotărârea foștilor grăniceri a fost sacționată prin rescriptul împărătesc din 27 august 1861, doi
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
montură al Regimentului I de la Orlat era de 49.287 florini și 24 de cruceri, sumă însemnată pentru acele timpuri făcând comparație cu întreaga avere a comunității Racovița care abia se ridica la suma de 5.116 florini și 26 cruceri. Hotărârea foștilor grăniceri a fost sacționată prin rescriptul împărătesc din 27 august 1861, doi ani mai târziu la data de 22-24 aprilie convocându-se la Sibiu în cancelaria "Astrei" prima ședință a reprezentanților foștilor grăniceri. Aceasta a fost condusă de către
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
obligați să le păstreze și să le întrețină în bună stare pe cheltuiala lor. Paza graniței se făcea atât în puncte fixe, numite ""cordoane"" (pichete), cât și prin patrulare, un schimb durând două săptămâni, serviciul fiind remunerat cu câte patru cruceri pe zi. Din această soldă, după înființarea așa zisului ""Fond de montură"" în 1771, grănicerilor li se rețineau câte 10-15 cruceri pentru uniformă. Pe timp de pace grănicerii erau obligați să facă pază la ""ștabul"" (comandament) regimentului, să asigure serviciul
Granița Militară Transilvăneană () [Corola-website/Science/310631_a_311960]
-
fixe, numite ""cordoane"" (pichete), cât și prin patrulare, un schimb durând două săptămâni, serviciul fiind remunerat cu câte patru cruceri pe zi. Din această soldă, după înființarea așa zisului ""Fond de montură"" în 1771, grănicerilor li se rețineau câte 10-15 cruceri pentru uniformă. Pe timp de pace grănicerii erau obligați să facă pază la ""ștabul"" (comandament) regimentului, să asigure serviciul poștal, să participe cu brațele și cu carul la repararea și întreținerea cazărmilor și a celorlalte clădiri grănicerești etc.. Când nu
Granița Militară Transilvăneană () [Corola-website/Science/310631_a_311960]
-
registrului ne aparține). 1785: După 5 ani de procese, litigiul pentru biserică, deschis între ortodocși și greco-catolici, s-a soluționat. Prin hotărârea nr.5290-1785, Guberniul Transilvaniei a dat câștig de cauză uniților. Ortodocșii au rămas datori cu taxa de 51 cruceri pentru hotărârea definitivă. În același an, recensământul populației menționează în sat 2 preoți. 1786: Numele celor doi preoți greco-catolici apar intr-un act al familiei Hossu: Nemeșul Butian popa Urs și Crișan popa Alexa. Răstociul ortodox era filie a parohiei
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]