166 matches
-
Or, natura prevăzătoare a dotat fructele și legumele cu substanțe protectoare numite antioxidanți. Antioxidanții au rolul de a Împiedica apariția radicalilor liberi și de a distruge celulele canceroase Înainte ca acestea să poată provoca vătămări. Se știe, de exemplu, că cruciferele precum broccoli sau conopida conțin excelenți anticarcinogeni. Este vorba de un fel de inhibitori competitivi ai activării carcinogenelor implicate În apariția cancerelor de esofag, stomac, ficat și colon. Aliaceele, cum sunt usturoiul și ceapa, sunt de asemenea citate frecvent ca
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
vitamina C și E, În fibre, ea ne Întreține celulele. Numeroase experimente realizate În ultimii douăzeci de ani, atât pe animale, cât și pe oameni, confirmă acțiunea benefică a unui consum regulat de varză În prevenirea cancerului. Proprietăți anticancer recunoscute Cruciferele (broccoli, conopidă, varză de Bruxellesă conțin izothiocianați, care sunt excelenți anticarcinogeni la animale, la nivelul colonului și al esofagului. Ele sunt, Într-un fel, inhibitori competitivi ai activării carcinogenelor prin sistemul citocromilor. Capacitatea lor de a Împiedica activarea nitrozaminelor (implicate
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
nicidecum exhaustivă. • Familia chenopodiacee cuprinde sfecla roșie, sfecla, spanacul și multe buruieni, cum ar fi spanacul porcesc, care se înmulțește foarte repede. • Familia compozee, numite și asteracee, cuprinde anghinarea, cicoarea, andiva, tarhonul, salata, cicoarea, salsifi, napul porcesc și floarea-soarelui. • Familia crucifere, numite și brasicacee, cuprinde broccoli, varza, varza chinezească, varza de Buxelles, conopida, gulia, muștarul, napul, ridichea și hreanul. • Familia cucurbitacee cuprinde cantalupul, lămâița, castravetele, dovleacul, pepenele galben și dovleceii verzi. • Familia graminee cuprinde grâul, porumbul și secara. • Familia labiee, numită
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
mari, în jurul datei de 15 august, rupeți toate fructele de pe plantă, mai puțin unul (cel mai mareă; eliminați toți lăstarii lacomi și lăsați-i doar câteva frunze bostanului care rămâne. • Bostanii se recoltează în general după primul îngheț. Broccoli, familia crucifere sau brasicacee • Broccoli are nevoie de multă apă pentru a-și spori frumusețea; acest consum crește însă mai ales atunci când apar primii muguri de inflorescență. Adăugarea unui strat de gunoi de grajd cu paie ajută planta să păstreze mai mult
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
împotriva viermelui de porumb, infuzați 150 de grame de iederă proaspătă, tăiată în bucăți mari, în cinci litri de apă clocotită, timp de o jumătate de oră. Strecurați totul, puneți la răcit și pulverizați acest lichid pe plantă. Ridichea, familia crucifere • Cu cât este mai uscat terenul în care cresc ridichile, cu atât acestea vor fi mai mici și mai iuți. • Ridichile vor fi mai fragede și mai bune dacă sunt consumate în 48 de ore de la recoltare. Roșia, familia solanacee
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
și, prin urmare, ajută la prevenirea și tratarea cancerului. În special orezul și soia conțin mulți inhibitori de protează - o substanță despre care se spune că Încetinește evoluția cancerului la sân, colon, prostată și stomac. Mâncați multe legume din familia cruciferelor, cum sunt broccoli, varza și conopida. Ele conțin mult sulforafan, care ajută la prevenirea și la tratarea tuturor tipurilor de cancer. Beți regulat sucuri de legume. S-a constatat că sucul unor legume obișnuite, cum ar fi morcovii și varza
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
uneori ele se întâlnesc în nisipul sau pe pământul din jurul apelor. Câteva specii trăiesc în ape salmastre, altele în bălegar (Sphaeridium, Cercion), în detritus și în alte materii organice aflate în descompunere. Unii reprezentanți din genul Helophorus pot ataca ocazional cruciferele cultivate și cerealele. Există aproximativ 1 000 de specii răspândite în toate regiunile globului. Cheia subfamiliilor 1.Suprafața pronotului prezintă 5 șanțuri longitudinale adâncite (Pl. IV, fig.5 )............ .......................................1 Helophorinae -.Pronotul neted, lipsit de șanțuri vizibile......................................................................2 2.Al 2
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
sa antemediană. Unghiurile posterioare ale pronotului ascuțite, orientate spre exterior. Capul maroniu, iar pronotul este maroniu-roșcat. Elitrele galben-maronii cu pete negre extinse. Umerii elitrelor ascuțiți, baza elitrelor fiind lipsită de o bordură vizibilă. Specie fitofagă, întâlnită în biotopuri umede pe crucifere. l=4,5-5 mm. 4 Helophorus nubilus Fabricius (costatus Goeze, striatus Geoffr.) Corpul roșcat sau galben-maroniu, cu marginile laterale ale pronotului de nuanță mai deschisă. Antenele și palpii maronii, adesea cu baza roșcată, mai rar ele pot fi maroniu-unicolore. Picioarele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cazul cultivării cartofului pe terenuri grele și umede. pH-ul solului poate să acționeze atât asupra plantei cât și a agentului patogen. Un pH puțin favorabil sau nefavorabil dezvoltării plantelor le micșorează rezistența la diverși agenți fitopatogeni. Terenurile acide sensibilizează cruciferele la ciuperca Plasmodiophora brassicae, în timp ce solurile alcaline predispun plantele de sfeclă la atacul ciupercii Pleospora betae etc. Alți factori externi care intervin și modifică rezistența plantelor la boli sunt: infecțiile mixte, poluarea chimică a mediului etc. 3.4.2. Măsuri
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
se caracterizează prin climat răcoros, cu precipitații ridicate, curenți de aer, care nu sunt favorabile înmulțirii insectelor vectoare. Culturile trebuie să fie prevăzute și cu spații de izolare naturale, fânețe, păduri, de alte culturi pentru cartof de consum, sfeclă sau crucifere. Schimbarea periodică a materialului de plantare. Degradarea materialului de plantare sau degenerarea cartofului are loc diferențiat, în funcție de zona climatică. Astfel, în zonele favorabile cartofului, materialul de plantare se poate menține 3 ani, în timp ce în celelalte zone, acesta se degradează repede
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
20-25 cm adâncime și se va trata cu Basamid G-500 kg/ha sau Dazomet 90 PP-600 kg/ha, substanțe ce au un spectru larg de acțiune care include ciupercile de sol dar și nematozii. 5.1.2. Hernia rădăcinilor de crucifere Plasmodiophora brassicae Boala este cunoscută încă din secolul trecut (1878) când a fost studiată de M. Woronin în Rusia. Acum ea este cunoscută în toate țările cultivatoare, mai ales în zonele umede și cu soluri acide. Cercul de plante gazdă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
trecut (1878) când a fost studiată de M. Woronin în Rusia. Acum ea este cunoscută în toate țările cultivatoare, mai ales în zonele umede și cu soluri acide. Cercul de plante gazdă al acestui patogen cuprinde foarte multe specii de crucifere cultivate și spontane. Simptome. Boala poate fi întâlnită în toate fazele de vegetație ale plantelor, fiind ușor de semnalat datorită simptomelor aeriene veștejiri sau îngălbeniri, cât mai ales a simptomelor prezente pe rădăcini. Acestea suferă îngroșări care pot fi de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
răspândirea capătă o arie mai extinsă. Simptomele trebuie bine observate și la răsaduri care, odată afectate pot fi distribuite pe zone extinse. Cercul de plante gazdă a patogenului este larg, el incluzând pe lângă varză, guliile, conopida, rapița, muștarul și alte crucifere din flora spontană. Prevenire și combatere. Se impune folosirea la plantare de răsad sănătos, alegerea de terenuri cu pH-ul ușor alcalin, sau amendarea lor cu var stins 0,5-1,5 kg/m2. Solul ce va fi folosit în răsadnițe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dezinfectat termic, sporii fiind distruși în 30-60 minute, dacă temperatura este de 60oC. Se poate folosi dezinfectarea cu apă clocotită 10 l/m2 și apoi acoperirea solului cu o folie de plastic pentru o răcire încetinită. Solul destinat culturilor de crucifere, se poate dezinfecta cu Bavistin DF-1,5 kg/ha sau Proplant 72,2 SL 0,15-0,25 %, având grijă să se distribuie 3-5 l soluție/m2. În asolamentele legumicole, cruciferele trebuie să revină pe aceeași solă, după 4-5 ani. Solele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de plastic pentru o răcire încetinită. Solul destinat culturilor de crucifere, se poate dezinfecta cu Bavistin DF-1,5 kg/ha sau Proplant 72,2 SL 0,15-0,25 %, având grijă să se distribuie 3-5 l soluție/m2. În asolamentele legumicole, cruciferele trebuie să revină pe aceeași solă, după 4-5 ani. Solele infectate vor fi cultivate cu Mentha, Lolium sau Dactylis. Măsurile de igienă culturală prevăd distrugerea plantelor atacate în timpul vegetației dar și distrugerea prin foc a resturilor rămase după recoltare. 5
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pot aplica imediat după răsărirea plantelor și la interval de 7 zile cu Dithane M 45 0,2 %.Pentru culturile semincere recomandăm unele din produsele enumerate la mana viței de vie având grije să le alternăm. 5.1.8. Albumeala cruciferelor Albugo (Cystopus) candida Boala este foarte răspândită pe frunzele și tulpinile de la numeroase crucifere. Semnalată în România în 1930 de Tr. Săvulescu și Czarna Reyss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
M 45 0,2 %.Pentru culturile semincere recomandăm unele din produsele enumerate la mana viței de vie având grije să le alternăm. 5.1.8. Albumeala cruciferelor Albugo (Cystopus) candida Boala este foarte răspândită pe frunzele și tulpinile de la numeroase crucifere. Semnalată în România în 1930 de Tr. Săvulescu și Czarna Reyss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Tr. Săvulescu și Czarna Reyss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de vegetație, pe toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a limbului, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albe-lăptoase, proeminente, inelare, subepidermice. Într-un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma crapă și petele iau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sexuat, în organele parazitate, apar oospori de 30 37 µm, galbeni-aurii, cu suprafața rugoasă, din care în anul următor ies 5 8 zoospori biflagelați. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul prin oospori dar și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea zoosporangilor este asigurată de vânt, ploaie și apa de irigație. Prevenire și combatere. În culturile de crucifere, măsurile de igienă culturală se impun, mai ales distrugerea buruienilor perene ce pot fi infectate. După recoltarea culturilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
zoospori biflagelați. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul prin oospori dar și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea zoosporangilor este asigurată de vânt, ploaie și apa de irigație. Prevenire și combatere. În culturile de crucifere, măsurile de igienă culturală se impun, mai ales distrugerea buruienilor perene ce pot fi infectate. După recoltarea culturilor ce au fost infectate, se va face o arătură adâncă pentru încorporarea resturilor vegetale ce ar putea conține oospori. Culturile semincere se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cazul cultivării cartofului pe terenuri grele și umede. pH-ul solului poate să acționeze atât asupra plantei cât și a agentului patogen. Un pH puțin favorabil sau nefavorabil dezvoltării plantelor le micșorează rezistența la diverși agenți fitopatogeni. Terenurile acide sensibilizează cruciferele la ciuperca Plasmodiophora brassicae, în timp ce solurile alcaline predispun plantele de sfeclă la atacul ciupercii Pleospora betae etc. Alți factori externi care intervin și modifică rezistența plantelor la boli sunt: infecțiile mixte, poluarea chimică a mediului etc. 3.4.2. Măsuri
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
se caracterizează prin climat răcoros, cu precipitații ridicate, curenți de aer, care nu sunt favorabile înmulțirii insectelor vectoare. Culturile trebuie să fie prevăzute și cu spații de izolare naturale, fânețe, păduri, de alte culturi pentru cartof de consum, sfeclă sau crucifere. Schimbarea periodică a materialului de plantare. Degradarea materialului de plantare sau degenerarea cartofului are loc diferențiat, în funcție de zona climatică. Astfel, în zonele favorabile cartofului, materialul de plantare se poate menține 3 ani, în timp ce în celelalte zone, acesta se degradează repede
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sunt rezistente la boli în condiții de infecție naturală. 4.3. Bolile rapiței Boli produse de ciuperci 4.3.1. Rugina albă a cruciferelorAlbugo candida Boala cunoascută sub numele de rugina albă sau albumeală, este foarte comună, fiind întâlnită pe cruciferele cultivate și spontane. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, tulpinile, florile și păstăile. Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi albe, lucioase, umflate, de diferite forme și mărimi (1-5 mm în diametru) izolate sau unite. În dreptul petelor epiderma crapă și pata
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
flori sunt mărite, petalele sunt mici și înverzite. Tulpinile plantelor atacate sunt răsucite și se culcă pe sol. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență rămași în sol, sau de pe semințe, iar în cazul cruciferelor semănate din toamnă rezistă în rădăcinile din sol. În cursul anului, ciuperca este răspândită de sporii duși de apa de ploaie și de vânt. Prevenire și combatere. Mijloacele agrotehnice au un mare rol în prevenirea instalării bolii, deoarece prin arăturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Din cercul de plante gazdă fac parte: varza albă, varza roșie și varza de Bruxelles. La aceste plante, simptomele apar ca pete de decolorare urmate de pete brune. Virusul a mai fost găsit și la ridichi, rapiță, hrean și alte crucifere, unde produce gofrări. Frunzele de varză de la mijlocul tulpinii au zone verzi-închis, paralele cu nervurile și mozaicare slabă. Frunzele de conopidă afectate au inele clorotice și zone brune, iar pe guliile furajere și napii de miriște se observă o încrețire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]