166 matches
-
un turn acoperit, străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei; pe fațada laterală se află 3 ferestre arcuite, două în dreptul navei și una în dreptul absidei; acoperișul are pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină; pe edificiu stă o acvilă de aur, având capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât. În vârful scutului, în dreapta, în câmp roșu, se află o fibulă de aur în formă de pasăre stilizată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254486_a_255815]
-
Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - *Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - *Dianthus diutinus (Garofița) - Moehringia jankae (Merinana) Chenopodiaceae - *Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămida) - *Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Tartan) - Draba domeri (Flămânzica) - Thlaspi jankae (Pungulița) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuța de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterfii (Cosaci) Iridaceae - *Gladiolus palustris (Gladiola) - Iris aphylla ssp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiolă) -------------- Liniuța întâi de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofiță) - Moehringia jankae (Merinană) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flăm��nzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiolă) - Iris aphylla
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205543_a_206872]
-
baza examinărilor efectuate în câmp de un alt inspector oficial desemnat de acesta, în prezența directorului executiv și a reprezentantului multiplicatorului sau, după caz, al INCS, în conformitate cu metodele descrise în ghidurile privind inspecția în câmp a culturilor semincere de floarea-soarelui, crucifere și soia. D. Recoltarea, transportul și depozitarea temporară a semințelor 1. Recoltarea semințelor se efectuează pe partide din aceeași/același specie, soi și categorie, conform deciziei și cu acordul inspectorului oficial/autorizat care a efectuat inspecția în câmp, de către operatorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230768_a_232097]
-
Capul șarpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoțel dobrogean) - *Campanula serrata (Clopoțel) Caryophyllaceae - *Dianthus diutinus (Garofița) - Moehringia jankae (Merinana) Chenopodiaceae - *Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămida) - *Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Tartan) - Draba domeri (Flămânzica) - Thlaspi jankae (Pungulița) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuța de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterfii (Cosaci) Iridaceae - *Gladiolus palustris (Gladiola) - Iris aphylla ssp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
comestibilă 0,05 (*) 0,2 Castraveți 1 Castraveciori 5 Dovlecei Altele 0,01(*) (c) Cucurbitacee - cu coajă necomestibilă 1 0,3 0,5 Pepeni galbeni Dovleci Pepeni verzi Altele (d) Porumb dulce 0,01(*) 0,05 (*) 0,02 (*) (iv) LEGUME CRUCIFERE 0,05 (*) (a) 0,05 (*) 0,02 (*) (a) Crucifere cu inflorescență 3 Brocoli Conopidă Altele (b) Crucifere tip căpățână Varză de Bruxelles 0.5 Varză 3 Altele 0,01(*) (c) Crucifere cu frunze 0,01(*) Varză de China Varză furajeră
jrc5109as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90277_a_91064]
-
Dovlecei Altele 0,01(*) (c) Cucurbitacee - cu coajă necomestibilă 1 0,3 0,5 Pepeni galbeni Dovleci Pepeni verzi Altele (d) Porumb dulce 0,01(*) 0,05 (*) 0,02 (*) (iv) LEGUME CRUCIFERE 0,05 (*) (a) 0,05 (*) 0,02 (*) (a) Crucifere cu inflorescență 3 Brocoli Conopidă Altele (b) Crucifere tip căpățână Varză de Bruxelles 0.5 Varză 3 Altele 0,01(*) (c) Crucifere cu frunze 0,01(*) Varză de China Varză furajeră Altele (d) Gulie 0,01(*) (v) FRUNZE ȘI VERDEȚURI
jrc5109as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90277_a_91064]
-
necomestibilă 1 0,3 0,5 Pepeni galbeni Dovleci Pepeni verzi Altele (d) Porumb dulce 0,01(*) 0,05 (*) 0,02 (*) (iv) LEGUME CRUCIFERE 0,05 (*) (a) 0,05 (*) 0,02 (*) (a) Crucifere cu inflorescență 3 Brocoli Conopidă Altele (b) Crucifere tip căpățână Varză de Bruxelles 0.5 Varză 3 Altele 0,01(*) (c) Crucifere cu frunze 0,01(*) Varză de China Varză furajeră Altele (d) Gulie 0,01(*) (v) FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE 0,05 (*) (a) 0,05 (*) 0,02
jrc5109as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90277_a_91064]
-
dulce 0,01(*) 0,05 (*) 0,02 (*) (iv) LEGUME CRUCIFERE 0,05 (*) (a) 0,05 (*) 0,02 (*) (a) Crucifere cu inflorescență 3 Brocoli Conopidă Altele (b) Crucifere tip căpățână Varză de Bruxelles 0.5 Varză 3 Altele 0,01(*) (c) Crucifere cu frunze 0,01(*) Varză de China Varză furajeră Altele (d) Gulie 0,01(*) (v) FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE 0,05 (*) (a) 0,05 (*) 0,02 (*) (a) Salată verde și altele similare 0,01(*) Creson Fetică Lăptucă Lăptucă sălbatică Altele
jrc5109as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90277_a_91064]
-
turn acoperit străpuns de o fereastră circulară și de o alta arcuită deasupra ei, precum și alte trei ferestre arcuite pe fațada laterală, două în dreptul navei și una în dreptul absidei, iar acoperișul având pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină, edificiu pe care stă o acvilă de aur, cu capul conturnat, cu aripile deschise și zborul coborât. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă erbacee din familia cruciferelor ("Brassicaceae"), cunoscută sub denumirea populară de colțișor ("Dentaria bulbifera"). În arealul rezervației este semnalată prezența unei insecte cunoscută sub denumirea populară de cosaș-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), specie (din familia "Acrididae") protejată prin "Directivă Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
cunoscute de om. Era cunoscută în rândul alchimiștilor drept materia primă a alimentelor. Sucul verzei roșii poate fi întrebuințat ca indicator pH. Varza este plantă bianuală: în primul an vegetează, iar în al doilea an înflorește. Face parte din familia Crucifere, numită așa deoarece are floarea de tipul patru, cu elementele florale așezate în cruce. Florile sunt grupate în inflorescențe de culoare galbenă. Varza de Bruxelles ("Brassica oleracea gemmifera") are o tulpină înaltă și căpățână mică. De la această varză se consumă
Varză () [Corola-website/Science/299085_a_300414]
-
din care 2 cultivate și 4 spontane ce aparțin genului "Reseda". le sunt plante ierboase, rar lemnoase la bază; anuale, bisanuale sau perene. În tulpinile tuturor resedaceelor se găsește mirozina, o diastază care se întâlnește la toate speciile din familia crucifere. Frunze alterne, mai lungi decât late, simple, întregi sau mai mult sau mai puțin divizate. Stipele foarte mici sau reduse, denticuliforme (ca niște dințișori). Inflorescența este un racem piramidal sau spic, terminală sau dispusă la subțioara frunzelor. Flori spirociclice, bilateral
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
adultul, lipsită de aripi și imatură sexual. La apariție are culoare galbenă-portocalie, iar la completa dezvoltare devine galben-roșcat; capul, toracele și picioarele sunt de culoare neagră (fig. 3 c). Biologie. Iernează ca adult în frunzarul din păduri, pe sub frunzele de crucifere sau alte plante rămase în câmp după recoltare, pe sub bulgării de pământ. Prezintă 1 - 2 generații pe an, în funcție de regiune: două generații pe an în zonele sudice și o generație în cele nordice. Primăvara devreme, adulții părăsesc locurile de hibernare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
an, în funcție de regiune: două generații pe an în zonele sudice și o generație în cele nordice. Primăvara devreme, adulții părăsesc locurile de hibernare, când temperature aerului are valori de 14 - 15 C. In primele zile adulții se hrănesc pe diferite crucifere spontane și apoi trec pe cele cultivate (răsaduri sau seminceri de varză, conopidă). Ploșnițele sunt mai active în zilele însorite și călduroase, când pot zbura la distanțe destul de mari. După 2 - 3 săptămâni de hrănire suplimentară pentru maturare sexuală au
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
distanțe destul de mari. După 2 - 3 săptămâni de hrănire suplimentară pentru maturare sexuală au loc copulația și ponta. Ouăle sunt depuse în grupe de 12 - 14, rareori până la 36 pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă, hrean și alte crucifere. Perioada ovipozitară se eșalonează pe o durată de 4 - 6 săptămâni, timp în care o femelă depune 80 - 120 ouă. Incubația durează 815 zile. Larvele neonate stau grupate în locurile unde au fost depuse ouăle. După prima năpârlire larvele se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Trissolcus festivae Vick., Trissolcus semistriatus Nees. Dintre aceste specii, Trissolcus simoni Mayr. poate parazita până la 80 % din totalul ouălor depuse de Eurydema ornatum L. Plante atacate și mod de dăunare Produc pagube adulții și larvele, care atacă diferite specii de crucifere cultivate și spontane, care înțeapă și sug conținutul celular din țesuturi. În locurile de atac apar pete de culoare galbenă-pal, iar țesuturile se necrozează. La atacuri puternice, petele pot cuprinde tot limbul foliar, iar procesele fiziologice sunt stânjenite, iar plantele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
contribuie la micșorarea biologică a dăunătorului; o rotația culturilor; o pe suprafețe mici se recomandă scuturarea plantelor semincere pe prelate, adunarea și distrugerea adulților. Această operație se face dimineața devreme. b) măsuri chimice: În culturile de varză, conopidă și alte crucifere pentru consum se aplică tratamente cu unul din produsele Actellic 50 EC - 0,15 %, Sinoratox 35 CE - 0,15 %, Cyperguard 25 EC - 0,015 %, Cipertrin 10 EC - 0,02 %, Decis 2,5 EC- 0,05 %, Fastac 10 EC - 0,02
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cenușiu al verzei - Brevicoryne brassicae L., ordinul Homoptera, familia Aphididae Sin: Aphis brassicae L.; Aphis floralis rapae Curt.; Aphis raphani Schr.; Brachycolus brassicae L. Răspândire. Păduchele cenușiu al verzei este răspândit în toate regiunile de pe glob, unde se cultivă plantele crucifere. În România, Brevicoryne brassicae L. se găsește în toate regiunile țării, mai ales în bazinele legumicole, unde cultura verzei se practică pe suprafețe mari: Răcari-Dâmbovița, Ciolpani-Ilfov, Buzău, Craiova, Brașov, Galați, Brăila, Cluj, Timișoara, Blaj, Geoagiu, Sibiu, Letea, Piatra Olt, Arad
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de aripi. Masculul are 1,49 - 1,54 mm lungime și prezintă senzori pe articolele III, IV și V ale antenelor. Biologie. Iernează în stadiul de ou depus în toamnă de femela amfigonă pe tulpinile sau pețiolul frunzelor diferitelor plante crucifere cultivate sau spontane. Primăvara, la sfârșitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie, din ouă apar larve, care în câteva zile ajung la maturitate. Fundatrixul se înmulțește pe cale partenogenetică vivipară, dând naștere la virginogene nearipate, care colonizează frunzele de varză
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sunt șiștave. În anii de invazie se pot înregistra pagube de până la 2040 %, dacă nu se aplică măsuri corespunzătoare de combatere. În literatura de specialitate sunt menționate 47 de specii de plante gazdă ale păduchelui cenușiu al verzei. Atacă atât cruciferele cultivate, cât și cele spontane. Dintre cruciferele spontane, numai rapița sălbatică s-a dovedit o bună plantă gazdă pentru înmulțirea păduchelui. Nici un soi de varză nu prezintă rezistență față de atacul acestui dăunător (fig. 5 d). La seminceri, când atacul se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pot înregistra pagube de până la 2040 %, dacă nu se aplică măsuri corespunzătoare de combatere. În literatura de specialitate sunt menționate 47 de specii de plante gazdă ale păduchelui cenușiu al verzei. Atacă atât cruciferele cultivate, cât și cele spontane. Dintre cruciferele spontane, numai rapița sălbatică s-a dovedit o bună plantă gazdă pentru înmulțirea păduchelui. Nici un soi de varză nu prezintă rezistență față de atacul acestui dăunător (fig. 5 d). La seminceri, când atacul se produce înainte de înflorit, plantele sunt distruse total
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pagubele ajung la 50 - 60 %. Măsuri de prevenire și combatere. Importanță deosebită prezintă măsurile agrotehnice și anume: - adunarea și distrugerea resturilor de plante rămase pe câmp după recoltare (frunze, cotoare, rădăcini) pe care se găsesc ouăle hibernante ale dăunătorului; - distrugerea cruciferelor spontane ce constituie gazde intermediare în dezvoltarea păduchelui cenușiu; - aplicarea de tratamente chimice la apariția primelor colonii de păduchi pe frunze cu unul din următoarele produse: Actellic 50 EC - 0,15 %, Diazol 60 EC - 0,15 %, Ekalux S - 0,1
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în câmp după recoltare (frunze, tulpini etc.), în frunzarul pădurilor, în stratul superficial al solului. Are o generație pe an. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara devreme, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Ei se hrănesc pe diferite crucifere spontane (muștar, rapiță sălbatică etc.), apoi trec pe crucifere cultivate (răsaduri de varză și conopidă sau pe ridichi, hrean etc.). Adulții sunt activi în zilele însorite și călduroase, iar în zilele înnorate și ploioase se ascund în diferite locuri adăpostite
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]